4,881 matches
-
nume : Bianca, Manuela, Adriana. Atâta vreme cât nici una din acestea nu trăiește în lume Ăreal), pentru toate lumea nu este decât proiecția ființei lor. Singura realitate de care au cunoștință cu adevărat este sufletul lor făcut sensibil, corporalizat. Tot restul se află înecat în ceață, o oglindă aburită ce nu mai poate reflecta nimic. Dacă trebuie să alegem între aceste procedee - exteriorizarea sufletului și interiorizare a lumii - pe cel mai plin de consecințe pentru proza Hortensiei Papadat Bengescu, căci germenele din care vor
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
-și caută ieșire în lume, ci acela reflexiv, al conștiinței oglindă a lumii, după cum afirma Nicolae Manolescu „Și cu asta ne aflăm deja la confiniile ionicului”. Confesiunea se produce cu o neobișnuintă abundență și vehemență ca ale marilor ape când îneacă ogoarele de primavară. S-a spus că „literatura feminină” nu are putere de observație a vieții reale, a oamenilor și rânduielilor întinse dincolo de aria individualității proprii. Operele Ape adânci, Sfinxul, Femeia în fața oglinzii sunt caracteristice pentru situația femeii în vechea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
de viață prin deasa țesătură de interdicții și prejudecăți care o înconjurau. Acolo undeva într-un mic oraș de provincie, izolată prin morala constrângatoare și ipocrită a clasei ei, măsura sufletului singuratic se umple până-n vârf și se revarsă acum înecând toate limitele. Paginile acestor cărți alcătuiau nu numai un document psihologic de mare amploare, dar și manifestarea unei femei în fond eliberată, curajoasă prin luciditatea cu care citește în sine și prin precizia cu care stabilește simptomele suferinței lor. Deci
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
în timpul operației de centrare, fâșii de cauciuc sau de țesut din polietilenă. În timpul operației de centrare efectuate prin tragere sau împingere trebuie să fie îngrijită și ușurată alunecarea conductei pe teren pentru a evita abraziunile și suprasolicitările. Scufundarea se face înecând conducta, în timpul coborârii tubului pe fund avem solicitări mai mari de flexiune datorate formei de „S” pe care o ia tubul. Trebuie verificat ca solicitările la tracțiune și flexiune să fie compatibile cu materialul. Verificarea Verificarea este o operație care
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
de profundă, Că inima aproape se-nspăimântă. Și-apoi când vântul freamătă prin ramuri Nemărginita liniște-o aseamăn Cu acest glas; și-mi amintesc vecia Și timpii duși și timpul cel de azi, Cel viu, și cântul său. În necuprins Se-neacă al meu gând. Și ce-ncântare Să naufragiez în vasta mare... În felul acesta, totul devine înalta bucurie a "naufragiului", a absorbției în acea muzică pancosmică, acel suflu al indefinisabilului: "Cosi fra questa/ Imensità s'annego il pensier mio/ E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
dorință asemenea Isoldei în finalul dramei wagneriene: In des Wonnesmeeres wogenden Schwall, in dem tönenden Schall in des Welt-Atmes wehendem All ertrinken, versinken unbewust höchste Lust ! "În valurile unduitoare ale mării extazului, în adiindul Tot al sufletului lumii să mă înec să mă cufund fără de nume cea mai înaltă voluptate !" Poezia lui Charles Baudelaire Harmonie du soir Armonia serii este de asemenea exemplară ca magie și inițiere orfică. Incantația datorită melodicității excepționale, însoțită de mișcarea ritualică suitoare, poartă cu perfectă logică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sfâșie și-nfrânge. Frumos și trist e cerul, altar fără hotare. Și freamătă-o vioară pe-o inimă ce plânge. O inimă duioasă pe care neantu-o doare ! Frumos și trist e cerul, altar fără hotare, Iar soarele-n apune se-neacă-n propriu-i sânge. O inimă duioasă pe care neantu-o doare, Din tot ce-a fost lumină orice fărâmă strânge ! Iar soarele-n apune se-neacă-n propriu-i sânge. Icoana ta în mine potir arzând mi-apare ! Mallarmé, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
doare ! Frumos și trist e cerul, altar fără hotare, Iar soarele-n apune se-neacă-n propriu-i sânge. O inimă duioasă pe care neantu-o doare, Din tot ce-a fost lumină orice fărâmă strânge ! Iar soarele-n apune se-neacă-n propriu-i sânge. Icoana ta în mine potir arzând mi-apare ! Mallarmé, care prin decantarea extremă a realului și prin transmutarea sensurilor cuvintelor datorită contaminării lor sensice și fonemice "divina transpoziție", a tentat să ajungă la "tenebrele absolute" înțelese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
polarizează ideile poetice eminesciene, deschiderile sufletești și ale intelectului. Cu ajutorul luminii constantă fizică, și duioșie, lumină sufletească, Eminescu a creat o lumină integrală care constituie o altă modalitate de armonizare între natură și suflet: Odată încă-n viață să mă-nec în lumină/ Să caut armonia a sferelor senină/In inima-mi... (Mureșanu). Comuniunea cu universul, oficiată în haine festive, are loc sub semnul afectivului și al înaltei înseninări; dar emoția suie întotdeauna, in extasis mentis, la intensa vibrație a conștiinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
existențe unde absurditate și "noroi este totul". Astfel, refugiul în natură îl face pe poet să uite nu numai lumea, dar și pe sine însuși, pierzându-și identitatea într-o nesfârșire devenită o pură încântare fără nume: "În necuprins se-neacă al meu gând. Și ce-ncântare să naufragiez în vasta mare..." Neliniștea shakespeariană se află simbolizată înainte de toate în tragedia Hamlet. Această neliniște a incertitudinii inițiată de suspiciunea că unchiul său i-a ucis tatăl, începe cu întrebarea dilematică to
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
la intrarea în fiecare salon. Evgheni simte nevoia să scoată din buzunar o batistă veche și relativ murdară, să-și șteargă disperarea de pe frunte. — O să fac o școală de bucătari la bord. Înapoi în buzunar, batista se mototolește în tusea înecă cioasă a posesorului. — O să-i învăț să facă spumă de morun, pâine cu alge, o să le arăt cum se gătește bine halibutul, o să-i învăț cum să per pe lească peștele în grăsime de balenă... O ușoară amețeală se abate
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Alexandre redevine Alexandre, cutreieră orașul ca un îndrăgostit sadea la braț cu o femeie frumoasă căreia, da, a început să i se ghicească un ușor accent estic, mănâncă somon cu sos de ciuperci și mărar într-un pub zgomotos și înecat de fum, urcă la monumentul lui Walter Scott, aleargă prin ploaie (bineînțeles că plouă, suntem și ești la Edinburgh, iar aceasta poate dege nera oricând într-o autentică poveste siropoasă). Becul de 100 de wați e varianta ta de lampă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
la Antwerp, și fuseseră la un pas de schisma definitivă la Colmar, în Alsacia. Léa își dorea să se întoarcă la Paris, să-și continue studiile, să rupă ritmul călătoriei fără sfârșit, care nu mai era de mult proaspătă, ci înecată în nopți cu aburi de tutun și nu numai, cecuri de călătorie și marele roman, tentacular, atotstăpânitor, a cărui supremație mătura totul în cale, chiar și schițele ei cu plante noi, nemaiîntâlnite până atunci, care-i ieșeau în cale ca
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cele din urmă, o soție. Și Isabel la segunda? Soția lui Theodomer. Văduva lui. O presupusă prințesă creștină ascunsă de lume în seraiul lui Musa. Fiica lui Roderic. Prostii. Cine să mai știe... Atât că după ce Theodomer moare... ...în luptă? ...înecat cu un os de pește, Isabel, care desenează cu un vârf de cuțit muiat în henna lumi de coral pe buza interioară a cochiliilor ce-i sunt aduse de la malul mării, Isabel, care urăște ghergheful, dar pictează cu degetele muiate
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
A murit în povești și, mult mai târziu, în endecasilabi și amintiri rămase moștenire din creierul mâncat și el de molii, prejudecăți, alcool, abjecție... Oprește-te. „Eu sunt Musa ibn Nusayr, spaima Ifriqiyei...“ Tot numai zdrențe și bube la gură, înecat în propriile miasme, ros de foame și de păduchi. Spectaculos moare, nu? Te rog, oprește te. Numai că nu e Musa. Dacă te uiți mai bine, undeva, prin tre rânduri, printre gânduri, printre lozinci, printre clișee, o să vezi că avea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
pecetluia soarta unei minți prin care se zbăteau mâini de copil și se revărsau șolduri de sclave, luminate de inelele unui prinț, năruite, apoi, de amintirea ascuțită și fierbinte ca un pumnal a stăpânului său, lovindu-se de pereți, urlând, înecându-se în propria vomă, strigându-l Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib din nou și din nou, până rămânea fără aer, un bătrân ca
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
mănîncă ghinde, sau alune, sau alte bunătăți de felul ăsta; oricum, nu era dispus să riște. Și nimic, domnule, nimic de mîncare pe-aici! Celălalt mistreț, care în tot acest timp mestecase zgomotos, lăsîndu-i șefului întreaga plăcere a tratativelor, se înecă cu îmbucătura. Să-mi sară ochii dacă am mîncat ceva de trei zile încoace! Să nu mă mai ridic de aici! Lupino se abținu cu greu să nu rîdă. Înaintă un pas. Vă asigur că nu mi-e foame deloc
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
n-o să mai reziste! O, mamă, ești tu? Lasă-mă să te ating! O, fiule, nu-mi doresc decît să mă apropii! Dintr-un salt, cei doi, mamă și fiu, fură alături. Lacrimi grele, de fericire, de astă dată, le înecară gîtlejurile. În sfîrșit, împreună! Puiul de om scînci ușor. Încercînd să-și ascundă emoția, Arus se îndreptă înspre el. Dintr-o smucitură, lupoaica se întoarse la căpătîiul copilului, de unde îi aruncă șefului haitei priviri amenințătoare. Era descumpănită. Întoarse iarăși capul
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
noastră! Auzi, comerț ilicit! Păi nu te facem noi arșice? Las’ că vezi tu pe dracu’! Polițistul simți o arsură în spinare, printre coaste. Dădu să tragă aer în piept, dar văzu că nu-i mai ajunge. Totul pălea. Se înecă într-o lavă neagră și se prăvăli buf nind de podea cu bărbia. Babele se opriră trezite din război. Florica căscă prima gura: — Fa, să știi că l-am omorât! Caterina privi corpul care zăcea pe podea. — Măcar să-mi iau
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
bălos într-un bu zunar de a cărui existență aceasta nici nu știuse până atunci țși asta în condițiile în care relația personaj-autor ar fi cerut ceva mai multă încredere și deschidere sufletească). Tristețea fagotului meu părea că se va îneca în alcool. Proaspăta autoare de romane nu se pripi însă și gândi că are și fagotul drepturile lui, mai ales că, judecând după comportament, probabil că ajunsese la vârsta aceea căreia îi șade bine cu ieșiri din fire din partea puberului
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
propria sa apărare, în calitatea sa oficială de Comisar al Guvernului. A făcut-o sub o formă care pentru acest republican luminat, implica un profund dispreț față de regimul parlamentar. Astfel, el nu a dat nici o explicație cerută de anchetatori, "a înecat peștele" într-o conferință spirituală asupra Algeriei, a povestit anecdote picante, a făcut întreaga adunare să izbucnească în hohote de râs, a fost aplaudat și aprobat de toate partidele. Aceasta era deja diplomație, și încă cea mai dificilă, acordul partidelor
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
când ai uitat că ai fost cândva copil! Despre unii aflați că sunt în situații delicate, se spune că sunt „în găleată”! Pesemne că nu s-au gândit la timp că și într-o „găleată” te poți cufunda și chiar îneca. Banii „leagă” și tot ei îi „dezleagă” pe oameni. Cică în curgerea destinului tău nu poți interveni, ceea ce nu înseamnă că îți este interzis dreptul de a dori! Nu-i o perioadă prea veselă în viață când după ce bați la
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
final, APA este marea taină a vieții în tot universul. Dragi pământeni, ce-ar fi ca în tot ce faceți să prețuiți mai mult APA noastră cea de toate veacurile?! Fericiți fiind, toată lumea e a noastră. La supărare ni se îneacă toate corăbiile... Până-n prag de căsătorie și-n luna de miere dragoste și poezie; cu timpul, după ce apar ăia mici - griji și astenie... Ne asemănăm după vorbe (nu întotdeauna!) dar ne deosebim după fapte (întotdeauna!) Mâța blândă zgârie rău. Omul
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
vorbă a lui... Vorbele-n vânt sună și urât și zadarnic! Iubirea adevărată este iertătoare (dar nu întotdeauna...) Unui obiect oarecare trebuie să-i desfaci învelișul pentru a ajunge la eventuala parte de mister! Nu înghiți cu lăcomie că te îneci; soarbe încet, ca să te saturi! Este un timp pentru muncă și unul pentru odihnă. Nu trebuie exagerat nici într-un sens, nici în celălalt! E obositor să vrei mai mult decât îți trebuie, ține minte asta!... Uneori incultura, egoismul sau
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
expresii dure, întâlnite la unii exegeți care nu puteau formula criterii precise pentru clasificarea lucrărilor sale, eseul-roman ("sau ce o fi el") era prezentat ca fiind "... un amestec absurd de bufonerii, lucruri șocante, nerozii și gafe cu câte o delicatețe înecată într-un flux de conceptualism". De fapt, aici, Unamuno recunoștea influența pe care a avut-o filosofia hegeliană asupra concepției sale, în special, ideea contradicțiilor care apar între sentiment și intelect, între sensibilitate și rațiune, aspecte subliniate în unele școli
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]