10,960 matches
-
unei emisiuni televizate. Experiența dramatizată nu-și pierde tragicul: deși terorizat de perspectiva extincției, regizorul preferă să traducă "nenorocirile" în coregrafie, cântec, histrionism, pentru a fi capabil să le asimileze. Moartea îi pare mai ușor de îndurat când are o înfățișare familiară. Poate din această cauză filmul nu derapează în clișee de genul "suferința geniului neînțeles", ci arată efemerul care rămâne în urma acestui geniu al musical-ului. Ritmul frenetic al narațiunii nu cadrează cu o introspecție indulgentă, ci cu un spectacol
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
moartea, au intrat în desenele Eugeniei Iftodi într-un mod spontan și definitiv așa cum lumea vegetală intră în iarnă purificată și eliberată de orice element efemer. Amestec de reverie și de observație etnografică, de joc gratuit și de cercetare a înfățișării și a expresiei umane, de observație directă și de scrutare în straturile adînci ale memoriei, ele nu recuperează, așa cum s-ar putea crede la prima privire, o geografie anume și formele ei diverse de civilizație rurală, ci readuc în actualitate
Un leac împotriva uitării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11984_a_13309]
-
poeziei semnate de doamna Cristina Ștefan mi se pare a fi candoarea, în sensul curat și deplin al cuvântului. Adică puterea de a vedea ceea ce rămâne pur, neîntinat, frumos și etern, în oameni și lucruri, dincolo de toate asperitățile, neîmplinirile și înfățișările, uneori dezagreabile, ale ambianței. Candoarea, ca și răbdarea, e o forță. Și un semn de noblețe: în simțire, înțelegere, relație de comunicare. Culegătorii de flori (titlu foarte inspirat) sunt purtători ai candorii. Făpturi ireale (dar cât de reale, în ontologia
CULEGĂTORII DE FLORI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382688_a_384017]
-
obsedat' doar de frumusețea autentică, recția nu întârzie... invidia..alt neajuns. Părerea mea este că deseori frumusețea exterioară și cea interioară merg mână-n mână, se intercondiționează reciproc. Frumusețea este comunicarea în ‘oglindă’ cu noi înșine, dar nu neapărat cu înfățișarea exterioară, make-up-ul, ci înfățișarea interioară contând aici foarte mult! Este vorba de o comunicare spornică și neîntreruptă, ce canalizează către noi energii și dispoziții de bine continue! Pentru frumusețe oare de ce uităm de zâmbet? Expresivitatea fetei este dată de un
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
autentică, recția nu întârzie... invidia..alt neajuns. Părerea mea este că deseori frumusețea exterioară și cea interioară merg mână-n mână, se intercondiționează reciproc. Frumusețea este comunicarea în ‘oglindă’ cu noi înșine, dar nu neapărat cu înfățișarea exterioară, make-up-ul, ci înfățișarea interioară contând aici foarte mult! Este vorba de o comunicare spornică și neîntreruptă, ce canalizează către noi energii și dispoziții de bine continue! Pentru frumusețe oare de ce uităm de zâmbet? Expresivitatea fetei este dată de un simplu surâs și este
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
măcar deloc ce ce efecte secundare are înfrumusețarea artificială? Pot spune totuși că am încercat pe propria piele o simplă infuzie din coajă de portocală și-am rămas înmărmurit de fiecare dată de efectele de relaxare ale tenului și de înfățișarea pe care simt că pot s-o am și s-o controlez după o simplă 'udare' cu această soluției. Dar, sunt atâtea metode naturale, mai mult sau mai puțin gratuite, de ce nu le-am îmbrățișa ca pe o mănușă, chiar
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
Pentru frumusețe mai este bine să urmăm programe de exerciții fizice, pentru o oarecare articulare a tuturor mușchilor, ca pentru a nu îndepărta însăși mângâierea proprie a unui corp frumos și mai ales sănătos, pentru că ce folos ar fi dacă înfățișarea e superbă, dar corpul e dizarmonios și chiar schilodit de atâtea regimuri alimentare (seamănând mult cu anumite regimuri militare). "Mens sana in corpore sano" ne comunică de altfel foarte multe, iar vechii înțelepți au știut de ce...! De mai circulă și
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SĂ-NTOARCĂ BEZNA ÎN LUMINĂ... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015 Toate Articolele Autorului Plină de finețe cuprinde ziua, Cu a ei tandră înfățișare, Privește adânc în ochi umbra, Și-o petrece la culcare. Luna, doamnă dezmierdată, Apare în a ei veșminte, plină. Să domnească o noapte întreagă, Peste beznă și lumină. Noaptea țese pânze-n stele, S-acopere o amintire. Mii de taine
SĂ-NTOARCĂ BEZNA ÎN LUMINĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382712_a_384041]
-
dintr-un vers de Wordsworth - "Love is a mang Splendor thing", despre Eugenides s-ar putea spune că s-a inspirat din Wedekind. Metafora deșteptării primăverii se pare că a cucerit-o și pe Sofia, interesată nu doar propriu-zis de înfățișarea tulburărilor hormonale, ci de semnificația lor în plan spiritual. Pubertatea, adolescența - fiind știut că reprezintă perioada în care senzațiile și percepțiile se acutizează. Ființa, indiferent de sex, aflată în plină metamorfoză, se confruntă brusc cu un univers complex ce-i
Uciderea inocenței by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16038_a_17363]
-
povestește despre scurta viață pămîntească a sufletelor răposaților și despre arătarea lor în vise. Aici sînt incluse povești despre Muma Pădurii, despre zmeu și zmei ("Zmeul, Zmăul, Zburătorul, Ăl-mai-Rău numit și Ceasul cel Rău este un spirit răufăcător care, avînd înfățișare de balaur întraripat... scoboară noaptea în casele oamenilor pe coșuri și chinuie nevestele însărcinate. Sau neînsărcinate, cum și fetele mari, pricinuindu-le, prin neodihnă și frămîntare, nenumărate vînătăi pe corp, cum și o mare oboseală"), apoi stafii și iele, ca
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
aceasta e mai laxă în compartimentele aparatului critic. Lipsesc variantele, identificarea genezei fiecărei scrieri, tot aparatul critic rezumîndu-se la compartimentul receptarea critică a operei. Prin structură, această colecție, ireproșabilă sub raport filologic, aduce aminte de vestita colecție franceză Pleiade (minus înfățișarea ei grafică). De obicei, se reiau în această nouă colecție texte din ediții anterioare, apărute tot la Editura Minerva, care beneficiaseră de întreg aparatul critic necesar. Cred că e bine că s-a procedat astfel pentru că noile generații de studioși
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
cinic și răutăți crude intens cultivate. Obiectul ironiei sale constant sălbatice e unchiul său Tololoi, un bonom ridicol în manifestări, care, cultivînd istoria, tot anunță obținerea iminentă a unui doctorat, mereu amînat. "Inestetic, notează autorul, era Tololoi în păreri, în înfățișare, dar mai ales în felul de a vorbi. Gîngăvea zgomotos, dîndu-și despre orice părerea cu aceeași siguranță, abia ascultîndu-și tovarășul. Apoi cuvintele erau urît alese. Făcea mereu aceleași greșeli și, cu toată bunăvoința, nu putea să se dezbare de ele
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
Și iată-l, acum, într-o comisie de cultură a Parlamentului României! Își rotește ochii prin sală și se așează lângă Mihai Ungheanu, alături de care a dus înainte de 1989 lungi bătălii împotriva scriitorilor refractari la politica culturală a PCR. La înfățișare, Eugen Florescu nu mai este ce-a fost. Dar morga de activist influent și-a păstrat-o. Există și scaune pentru ziariști. Pe unul dintre ele se foiește, încercând să se facă remarcat, Aristide Buhoiu, de la Cronica română. Cu câteva
Convocare la Secția de Presă și Propagandă a CC al PCR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16093_a_17418]
-
un băiat fin, se vedea că avea școală. Slab, palid, cu barba roșie aproape, cu aceiași ochi albaștri ca ai lui Ilvi, el putea să intre și să iasă oricînd, în și din orice roman al lui Dostoievski... Întreaga lui înfățișare însă avea ceva modern, incompatibil cu religia lor pravoslavnică. Părea mai curînd un hippy rătăcit la Jurilovca. Purta haine de doc bleu, cu pantalonii mai închiși la culoare, jos, decît restul docului, semn că-i ținuse mult timp răsuciți... Era
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
lar al străzilor. În pragul secolului al XX-lea, numărul străzilor Timișoarei era de 164, lungimea celor cu carosabil amenajat fiind de 19,874 km“. Zeul automobil „Deși în lume, și cu deosebire în America, stăpânea scena vieții urbane, schimbând înfățișarea orașelor și mentalitatea oamenilor, la noi, zeul automobil era aproape ignorat, făcându-și arareori apariția pe stradă, stârnind curiozitatea. Interesul pentru modernizarea rețelei stradale în relație cu ridicarea unor noi cartiere de locuințe se regăsește la Timișoara abia în Planul
Agenda2003-19-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281003_a_282332]
-
lumea se plimbă relaxată. Cu certitudine, însă, în noul secol, acest spațiu de coabitare - strada - va trebui să facă față atât circulației automobilului, cât și transportului în comun, deplasărilor pe bicicletă și, desigur, pietonilor (un exemplu relevant îl constituie noua înfățișare a Bd. Tinereții din Timișoara); pentru aceasta, o jumătate din lățimea unei străzi ar trebui să ajungă la 16-18 metri, rezervându-se: 2,5 m (minim 1,8 m) pentru trotuar; 2 m (minim 1,5 m) pentru zonă verde
Agenda2003-19-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281003_a_282332]
-
Cronicar Schimbare la față Numărul 1 din acest an al revistei RAMURI ne întâmpină cu o înfățișare grafică schimbată în bine, textele și imaginile sunt elegant și pregnant puse în pagină. Și conținutul revistei aduce noutăți remarcabile. Gabriel Coșoveanu, redactorul-șef al revistei centenare din Craiova, în editorial, pune corect accentul, vorbind despre Ramuri ca despre adevărata
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2791_a_4116]
-
art. 614 din Codul de procedură civilă: unul dintre soți execută o pedeapsă privativă de libertate; unul dintre soți este împiedicat de o boală gravă; unul dintre soți este pus sub interdicție; unul dintre soți are reședința în străinătate. Obligativitatea înfățișării personale a soților nu exclude dreptul fiecăruia dintre ei de a fi asistat de avocat, dar, în lipsa părții, avocatul nu este îndreptățit să o reprezinte. Deosebit de obligativitatea înfățișării personale a soților în fața instanțelor de fond, legea impune prezența personală a
Agenda2003-2-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280570_a_281899]
-
este pus sub interdicție; unul dintre soți are reședința în străinătate. Obligativitatea înfățișării personale a soților nu exclude dreptul fiecăruia dintre ei de a fi asistat de avocat, dar, în lipsa părții, avocatul nu este îndreptățit să o reprezinte. Deosebit de obligativitatea înfățișării personale a soților în fața instanțelor de fond, legea impune prezența personală a reclamantului în tot cursul judecății în primă instanță. Dacă la unul din termenele de judecată reclamantul lipsește nejustificat, cererea de divorț se respinge ca nesusținută (art. 616 din
Agenda2003-2-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280570_a_281899]
-
sancțiuni contravenționale, în valoare de 834,4 milioane de lei, au reținut 63 de infractori și au participat la numeroase acțiuni de menținere a ordinii. Protecția martorilor, în sfârșit reglementată printr-o lege l Măsurile luate pot ajunge până la schimbarea înfățișării La sfârșitul acestei luni va intra în vigoare Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, un act normativ așteptat de toată lumea. Potrivit art. 1, legea reglementează asigurarea protecției și asistenței martorilor a căror viață, integritate corporală sau libertate este amenințată
Agenda2003-3-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280597_a_281926]
-
preventivă sau în executarea unei pedepse privative de libertate, în colaborare cu organele care administrează locurile de deținere; măsuri sporite de siguranță la domiciliu, precum și de protejare a deplasării martorului la și de la organele judiciare; schimbarea domiciliului; schimbarea identității; schimbarea înfățișării; reinserția în alt mediu social; recalificarea profesională; schimbarea sau asigurarea locului de muncă; asigurarea unui venit până la găsirea unui loc de muncă. parchetul comunică l Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara l-a arestat pentru 30 de zile pe F.C.C. , de 27
Agenda2003-3-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280597_a_281926]
-
preocupări docte. În primul caz, medicul devine o brută cu aere solemne, un robot travestit într-un degustător de teme oculte. De pildă, chirurgul sătul de cruzimi sîngerînde se înconjoară pe pereți cu icoane, sau hematologul care nu mai rabdă înfățișarea copiilor leucemici ascultă ore întregi coruri medievale. În al doilea caz, cel benign, medicul intră în pielea unui consumator onest de cultură vastă, cînd nu recurge la evaziunea ocultă, ci la schimbarea opticii asupra vieții, compensînd mizeria spitalului cu noblețea
Fără cinisme by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2652_a_3977]
-
la actul scrierii și, ca să fiu limpede, la actul scrierii poemului. Totul e cumva bilanțier aici. Suciu vorbește despre moarte în fel și chip, direct și indirect (ce altceva e Țeasta din titlu dacă nu o sinecdocă a acestei „ultime înfățișări”). „Murim ca fraierii/ întrun vers de doi lei” (p. 64), scrie el într-unul din poemele finale ale cărții. Unii critici l-ar putea apropia, sub presiunea acestei observații tematice, de filiera zisă expresionistă a optzecismului. Sau ar putea glosa
Dereglarea simțurilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2669_a_3994]
-
arăta vreo atracție pentru împrejurimi. Abia la a doua vizită, în 1924, regina va resimți fascinația locului, făcînd o dragoste fulgerătoare (orice coup de foudre e precedată de o incubație lentă) și hotărînd să-și clădească o casă a cărei înfățișare să se potrivească specificului pestriț: un palat în miniatură, făcut cu precădere din piatră, cu bolți gotice sprijinind un turn cu profil de minaret. În doi ani casa e ridicată, primind un nume turcesc („“), regina petrecîndu-și în fiecare an cîteva
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
În acest pustiu al vederii, vederea i se refuză femeii. Se întîmplă asta prin calul său, care îi este un aliat, un năzdrăvan descins dintr-un basm ca s-o însoțească în calvarul vieții. Dar calul năzdrăvan, ascuns în precaritatea înfățișării lui, nu mai prinde aripi, ca să-și înalțe eroina peste munți și văi și să-i ofere regatul fericirii... Tăcerea și închiderea privirii supun, înving, izolează, închid în sine, pierd, fără cuvînt și fără cîntec. „Și cînd i-a murit
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]