5,249 matches
-
art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 21 alin. (1)-(3) privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (1) privind realizarea justiției prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege și art. 129 privind folosirea căilor de atac, precum și prevederilor art. 1 - Protecția proprietății din Primul
DECIZIA nr. 157 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272277]
-
sale și a legilor, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului, art. 115 alin. (4) și (6) referitor la ordonanțele de urgență, art. 124 alin. (3) referitor la independența judecătorilor și art. 132 alin. (1) referitor la statutul procurorilor. ... 23. Examinând excepția
DECIZIA nr. 64 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272286]
-
de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești; ... 15. când printr-o hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea managerului pentru săvârșirea unei infracțiuni contra statului sau contra autorității, infracțiuni de corupție și de serviciu, infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției, infracțiuni de fals ori a unei infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției. ... ... Capitolul IV Structura organizatorică Articolul 17 (1) Structura organizatorică a Sanatoriului Balnear și de Recuperare Mangalia se aprobă prin ordin al
REGULAMENT din 19 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270588]
-
legilor este obligatorie, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, art. 131 alin. (1) și (3) referitor la rolul Ministerului Public și art. 132 alin. (1) referitor la statutul procurorilor. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 334 alin. (2) din Codul penal, Curtea observă că autorul acesteia
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
liber la justiție, art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității pedepselor, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 53 alin. (2) referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 7 referitor la principiul „nicio pedeapsă fără lege“ din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cele ale art. 4 referitor la dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
este de înțeles impunerea unui termen procedural limită până la care părțile se pot împăca, astfel încât să se evite prelungirea inutilă a unui asemenea proces, asigurându-se, totodată, o mai eficientă gestionare a justiției și a tuturor resurselor necesare înfăptuirii justiției. Prin urmare, aceasta este o justificare rațională, iar măsura aplicată este, în mod abstract și obiectiv, una adecvată, fiind aptă să îndeplinească scopul legitim urmărit, acela al stabilității cadrului procesual necesar desfășurării unui proces penal. ... 51. Cât privește caracterul
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2011). Curtea conchide, în consecință, că măsura legislativă analizată nu poate fi caracterizată drept una necesară într-o societate democratică sau indispensabilă pentru ordinea de drept și înfăptuirea justiției. ... 52. În condițiile în care necesitatea măsurii legislative nu este una evidentă, Curtea constată că aceasta nici nu poate fi proporțională cu scopul propus, de vreme ce scopul este unul general, de principiu, iar consecințele aplicării respectivei măsuri sunt
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
reținut că judecătorul nu este obligat, în absența convingerii cu privire la sinceritatea inculpatului - chiar dacă acesta recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa -, să admită cererea formulată de inculpat, ceea ce reprezintă o materializare a principiului constituțional al înfăptuirii justiției de către instanțele judecătorești, consacrat de art. 124 din Legea fundamentală. Prin urmare, instanța are posibilitatea de a respinge cererea inculpatului, chiar și în condițiile unei recunoașteri totale a faptelor reținute în sarcina sa, atunci când nu este lămurită
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se susține, în acest sens, că, prin textul criticat, legiuitorul ocrotește relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției, relații care implică îndeplinirea cu promptitudine și fără privilegii a atribuțiilor care le revin, de către funcționarii publici în sarcina cărora este stabilită obligația de a sesiza organul de urmărire penală cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de serviciu
DECIZIA nr. 598 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270476]
-
la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 124 alin. (1) referitoare la înfăptuirea justiției, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentele referitoare la dreptul la un proces echitabil. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai constituit obiectul controlului de
DECIZIA nr. 599 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270477]
-
alin. (5) cu privire la calitatea legii, ale art. 16, ale art. 21 alin. (1) și (3) cu privire la accesul liber la justiție și la dreptul la un proces echitabil, ale art. 124 alin. (1) și (2) referitoare la înfăptuirea justiției și ale art. 148 alin. (2) referitoare la integrarea în Uniunea Europeană. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că infracțiunea de omor calificat, prevăzută la art. 189 din Codul penal, constituie o formă agravată a infracțiunii de omor
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270631]
-
pedepsei pentru infracțiunea de omor calificat constituie forma de individualizare legală a acesteia, aspect ce aparține politicii penale a statului, prevederea unui regim sancționator specific infracțiunii analizate și proporțional cu pericolul social al faptelor incriminate necontravenind normelor constituționale referitoare la înfăptuirea justiției. În acest sens, Curtea menționează că individualizarea pedepselor penale constă într-o operațiune de personalizare a acestora, prin care pedepsele sunt adaptate la nevoile de apărare a valorilor sociale. Aceasta, întrucât chiar și infracțiunile din aceeași categorie pot fi
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270631]
-
art. 323. ... ... 13. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată, ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 referitoare la instanțele judecătorești. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că obiectul criticilor formulate vizează împrejurarea în care se găsesc contribuabilii cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA, și anume ei
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272156]
-
Curtea reține că dispozițiile legale criticate constituie norme de drept material fiscal, astfel că invocarea în susținerea neconformității acestora cu Legea fundamentală a dispozițiilor cuprinse în art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 124 privind înfăptuirea justiției și în art. 126 referitoare la instanțele judecătorești, norme constituționale care consacră garanții procedurale ale dreptului la un proces echitabil, nu prezintă relevanță sub aspectul dorit de autoarea excepției, criticile astfel formulate fiind inadmisibile. ... 21. Pentru toate aceste motive
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272156]
-
susține în motivarea criticii de neconstituționalitate, în condițiile în care fiecare mijloc de probă/mijloc procesual de apărare are propriul său regim de administrare/utilizare, conform prevederilor procedurale aplicabile, în cadrul unei discipline procesuale indispensabile bunei desfășurări a actului jurisdicțional în scopul înfăptuirii justiției, ca deziderat constituțional. ... 24. De altfel, sub acest aspect, Curtea observă că, potrivit art. 2.514 din Codul civil, codebitorii unei obligații solidare sau indivizibile și fideiusorii pot invoca prescripția, chiar dacă unul dintre debitori a neglijat să o facă
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție, art. 24 referitor la dreptul la apărare și art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă similară, respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 122 din 15 martie 2022, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
1) din Legea nr. 303/2004 [actul normativ contemporan cu Legea nr. 304/2004, în care s-a regăsit norma de la art. 88^2 alin. (5), de interes în sesizarea de față], astfel: Magistratura este activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor. ... 158. Din perspectiva jurisprudenței instanței constituționale, pot fi evocate sub acest aspect cele reținute în considerentele Deciziei nr.
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
perspectiva jurisprudenței instanței constituționale, pot fi evocate sub acest aspect cele reținute în considerentele Deciziei nr. 561 din 14 aprilie 2009: Deși judecătorii și procurorii fac parte din sistemul justiției, poziția celor două categorii profesionale este diferită în procesul de înfăptuire a justiției. Însăși Legea fundamentală reglementează statutul judecătorilor diferit de cel al procurorilor. În timp ce statutul judecătorilor este prevăzut în cadrul secțiunii 1 «Instanțele judecătorești», statutul procurorilor este prevăzut în secțiunea a 2-a «Ministerul Public». Această diferențiere nu este
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
din Codul penal este o infracțiune de pericol, având ca obiect juridic principal relațiile sociale privind siguranța circulației pe drumurile publice, care presupun prezența la fața locului a celui implicat în accidentul rutier, protejate fiind astfel și relațiile sociale privind înfăptuirea justiției, în contextul în care părăsirea locului accidentului poate avea repercusiuni asupra stabilirii modului în care s-a produs accidentul și asupra tragerii la răspundere a persoanelor vinovate“. S-a apreciat că poziția vehiculelor implicate în accident este o premisă
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
și asupra tragerii la răspundere a persoanelor vinovate“. S-a apreciat că poziția vehiculelor implicate în accident este o premisă esențială pentru stabilirea dinamicii producerii accidentului de circulație și, prin urmare, modificarea acestei poziții pune în pericol relațiile sociale privind înfăptuirea justiției, mai exact, aflarea adevărului privind dinamica producerii accidentului. În același sens, întrucât chiar textul art. 338 alin. (2) din Codul penal face referire la „a modifica starea locului (...) fără acordul echipei de cercetare la fața locului“, sintagma „starea locului
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
pe care legiuitorul urmărește să o protejeze. În cazul particular al infracțiunii prevăzute de art. 338 alin. (2) din Codul penal, pe lângă valoarea protejată în principal, respectiv siguranța circulației pe drumurile publice, mai sunt ocrotite, în subsidiar, relațiile privind înfăptuirea justiției, ca atare analiza elementului material trebuie să se raporteze și la valoarea ocrotită în subsidiar. Din această perspectivă, locul accidentului reprezintă locul faptei din punct de vedere procesual penal, iar protejarea acestuia implică interzicerea oricăror activități care ar perturba
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
relațiile sociale privind siguranța circulației pe drumurile publice, infracțiunea fiind prevăzută în capitolul II intitulat Infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice, din titlul VII Infracțiuni contra siguranței publice din Partea specială a Codului penal, dar și relațiile sociale privind înfăptuirea justiției, deoarece prin modificarea stării locului sau prin ștergerea urmelor accidentului de circulație este evident că se aduce atingere aflării adevărului în cauza penală. Spre deosebire de art. 338 alin. (1) din Codul penal, unde subiect activ nemijlocit poate fi
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
urmelor unui asemenea accident de circulație, în ambele cazuri lipsind acordul echipei de cercetare la fața locului. Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale privitoare atât la siguranța circulației pe drumurile publice, cât și la înfăptuirea justiției, raportul de cauzalitate rezultând ex re din materialitatea faptei. Analiza infracțiunii relevă că rațiunea incriminării operate de art. 338 alin. (2) din Codul penal o constituie deopotrivă protejarea înfăptuirii justiției, consecința fiind aceea că elementul material al laturii obiective
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
atât la siguranța circulației pe drumurile publice, cât și la înfăptuirea justiției, raportul de cauzalitate rezultând ex re din materialitatea faptei. Analiza infracțiunii relevă că rațiunea incriminării operate de art. 338 alin. (2) din Codul penal o constituie deopotrivă protejarea înfăptuirii justiției, consecința fiind aceea că elementul material al laturii obiective prin care se realizează infracțiunea se raportează și la această rațiune avută în vedere de către legiuitor. Ca atare, orice modificare a stării locului accidentului sau ștergere a urmelor accidentului
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
a subliniat că în memoria celor care și-au jertfit viața și în semn de recunoaștere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societății pentru contribuția adusă la înfăptuirea Revoluției din 1989, a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]