669 matches
-
vocație, dar cu o mare și dureroasă ambiție, mă împinsese să intru în conflict cu propria mea neputință, mă adusese în situația să mă revolt împotriva destinului meu, iar în această revoltă nu mă puteam bizui decât pe imaginația mea înfierbîntată; deci, n-aveam cum să trăiesc în linie dreaptă; îmi lipseau și forța care e necesară pentru asta și resemnarea care te ajută să fii un vierme autentic, împăcat cu toate. Dar cum să explici cuiva că nu dorești să
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și Asya nu s-au putut abține să nu zâmbească. — Trebuie să aveți cea mai respectată profesie din orașul ăsta, i-a declarat Asya șoferului care urmărise Întreaga scenă Împreună cu ele. Umbra dumneavoastră poate Înspăimânta până și pe cel mai Înfierbântat și mai turbat suporter. — Nici gând, a spus șoferul. Se plătește foarte puțin, nu ai nici un beneficiu, nici asigurare de sănătate, nici dreptul să faci grevă, nimic. Pe vremuri conduceam camioane de mare tonaj, făceam transporturi pe distanțe mari, știți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
uitat la câteva poze deocheate. Spune adevărul acuma, Keșa. Băiatul fu uimit să-și audă numele de la Salitov. Ce ai făcut cu fotografiile? ă Nu am vrut să le iau! Nu am vrut să mă uit la ele! insită Keșa înfierbântat. ă Cum așa? Ești un skopsy? Ți-ai tăiat cumva coaiele și pula, asta e? Sau ești... Salitov se opri dezgustat. ă Nimic din toate astea. Fețele lor. Arătau speriate. ă Sunt curve doar. ă Erau... unele dintre ele... erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
piciorul bolnav întins pe o pernă și să-și cearnă amintirile departe de ceilalți. Sau, cine știe, devenise victima propriei sale puteri din azil care arsese totul în jurul lui, ca un acid, și-l lăsase singur. Odată scăpasem fără voie, înfierbântat, această comparație: „e ca un călău bătrân” și imediat văzusem în privirile celor din jur o umbră de teamă; știau că un pustnic poate deveni oricând un monstru pentru simplul fapt că a uitat cum arată lumea. Preferam de aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
vocație, dar cu o mare și dureroasă ambiție, mă împinsese să intru în conflict cu propria mea neputință, mă adusese în situația să mă revolt împotriva destinului meu, iar în această revoltă nu mă puteam bizui decât pe imaginația mea înfierbântată: deci, n-aveam cum să trăiesc în linie dreaptă; îmi lipseau și forța care e necesară pentru asta și resemnarea care te ajută să fii un vierme autentic, împăcat cu toate Dar cum să explici cuiva că nu dorești să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
picioarele lungi, cu părul răvășit În vânt, cu eșarfa de pene portocalii fâlfâind În urma ei, ca un stindard. Șoferul se căi repede de insulta pe care i-o adresase și Întoarse capul admirativ - pentru o clipă, Maja Îi surprinse privirea Înfierbântată ce se lipi apoi de coapsele femeii, Înfășate Într-o fustă mulată, care se ivea de sub haina de blană. Mamă și fiu, traversaseră deja. Băiețelul grăsuț, al cărui singur ochi era țintit cu dragoste asupra mamei, se Încleștase de brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ridicate, pentru a-și apăra fața - și În gură simți gust de sânge. Îngrămădit la pământ, Zero aruncă o privire tristă spre paznicul tatălui său. Un bărbat negricios, cu țeasta rasă, cu o mustață triunghiulară, cu nasul proeminent și privirea Înfierbântată. În ciuda durerii care-i paraliza spatele, nu reușea să-l urască. Era doar o slugă amărâtă - devotat stăpânului, nu din dragoste sau din gratitudine, ci numai din datorie. Pentru un salariu și o uniformă. Câți ani avea? Purta verighetă. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
putea obișnui vreodată cu așa ceva. O cuprinse În brațe pe femeia aceea care devenise Însăși viața lui Într-un timp atît de scurt. - Te doresc. Aceleași cuvinte rostite cu cîteva luni În urmă cînd, după un meci de tenis deosebit de Înfierbîntat, se dusese după ea la dușul din exterior ca s-o ajute să reînșurubeze capătul care lăsa apa să țîșnească În toate direcțiile. O privire fusese de ajuns. Mai tîrziu, Chantal Își făurise refrenul obișnuit al celor care, sătui, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
înregistrată. Asta înseamnă că există un împrumut negarantat de cincizeci de milioane, undeva în aer, care abia așteaptă să fie înhățat de oricine înregistrează un alt împrumut... Nu mai pot să stau jos. Mă plimb de colo-colo fără stare, mușcând înfierbântată din creion, cu creierul încins ca un circuit electric. E foarte logic. E foarte logic. Și toate datele susțin perfect ipoteza. BLLC Holdings obține banii pe care i-a plătit Third Union Bank, compania de asigurări a lui Carter Spink
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
să vii la birou, cei de la pază te vor arunca în stradă. — Mă vor arunca în stradă ? Mă uit la telefon rămasă mută de uimire. — Îmi pare rău. Pe cuvânt. Și să știi că eu cred că ești vinovată ! adaugă înfierbântată. După părerea mea, a fost înfiorător de urât ce ți-a făcut ! Și mulți dintre cei de aici sunt de aceeași părere cu mine. Mă simt și mai confuză. Ce mi-a făcut ? Oare e posibil ca Lara să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
să fii casier, într-o gară ca a noastră, într-o gară pustie... nu e puțin lucru... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Și Grubi? Grubi ce e? ȘEFUL GĂRII: Grubi e hamal. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Aha! Gara n-avea hamal. ȘEFUL GĂRII (Înfierbântat.): Exact! Exact! Duceam o mare lipsă de hamali... Nu se mai putea fără hamal... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: La ce vă trebuia hamal? ȘEFUL GĂRII (Consternat.): Cum? Ce? Cum, să nu avem? Se poate? Orice gară are nevoie de hamal. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ea. —Tu vorbești serios? Doar știi în ce hal sunt! Asta îmi mai trebuie: să-mi canibalizez propriile lucrări pentru o adunătură de vampiri într-o piesă de teatru. Duce-m-aș, departe de tot... . — Într-un loc cu băieți înfierbântați și băuturile reci. Știu povestea. Și ți-ar prinde bine. N-ai mai avut un iubit de secole, de când i-ai dat papucii tipului ăluia drăguț și la locul lui... Era prea cuminte, spusei cu amărăciune. Dumnezeule, voia să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
fi un băiețaș de-al meu, care a crescut un pic. Prea mare ca să mi se mai pară atractiv, dar care-mi trezește o plăcută nostalgie a vremurilor bune petrecute împreună. Bill șuieră ca aburul care iese dintr-un ibric înfierbântat. —Bill! Bine ai venit! N-am observat că ești aici, zise Hugo pe un ton suav, privindu-l cu răceală cu ochii săi gri. Își răsucea insistent unul dintre inele, gest care atrăgea atenția asupra mâinilor sale. Era imposibil să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cu fundul ăla lăsat lipit de perete. Dumnezeule, de parcă l-aș atinge măcar cu o prăjină. Am avut și eu momentele mele, zise el, dându-și capul pe spate, ca să mă poată privi. Mai ales la școală. Tot testosteronul ăla înfierbântat ținut în cușcă, la țară, la mama dracu’. Din când în când, mai dau peste vreun fost amorez de-al meu și schimbăm priviri pline de amintiri. Dar, în ultima vreme, mi s-a părut că fetele mă satisfac mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
te-a lovit, așa că te decizi să renunți la tot. La tot ce-ai muncit. Spune-mi, drăguța mea, a zis ea lăsându-și capul pe-un umăr, nu crezi că e păcat? Nu e chiar așa, a răspuns Alice înfierbântată. De ceva vreme n-am mai fost motivată în munca mea. Acritura a clătinat din cap. — Sigur. Cine nu e așa din când în când? E normal. Ai muncit al naibii de mult. Dar probabil că nu ai nevoie decât de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cerut pe tine în mod special. La ce alt avantaj mai grozav puteai să speri? Dar tu ai făcut-o de oaie. Le-ai făcut pe toate de oaie, nu-i așa, Fine? Neil începuse să respire în reprize scurte, înfierbântate, ca niște miniexplozii. — Mi-a ajuns! Dacă mai faci o singură greșeală, ai zburat de-aici. Evitând în mod deliberat privirea triumfătoare a Shaunei, Hugo s-a întors la biroul lui. Cu toate că era foarte tentat să-i spună lui Neil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
din cauza aventurii. A fost o greșeală. O mare greșeală. Am fost cauza atâtor necazuri. Am stricat totul. —Draga mea, lucrurile astea se întâmplă, i-a spus doamna Duffield pe un ton liniștitor. Dar nu și vouă, s-a gândit Alice înfierbântată. —Ei, acum nu se mai întâmplă, a zis ea cu fermitate. I-am spus că nu avem nici un viitor și că ar fi mai bine să încercăm să ne refacem mariajele. La capătul de fir al mamei lui Alice a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
fi întins-o pe masă, ar fi iubit-o fără oprire, ore în șir (își imagină că proiectorul era mutat de o mână din umbră și plasat în așa fel încât conul de lumină să cadă chiar pe trupurile lor înfierbântate de pe care curgeau broboane de transpirație), cu toate că rochia verde nu era deloc provocatoare, iar femeia nu dădea niciun semn din care să tragă cineva (un bărbat cu multă imaginație, spre exemplu) concluzia că ar fi ieșit din casă tocmai pentru
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
curții lui larg deschise, Îl Întâmpină, nimeni alta, decât, Însăși vecina sa, din partea de către soare. Maricica Uzu. El parcă mașina. Închise porțilei mari. Veni, apoi, spre dânsa. Vecina Își desfăcu larg brațele și-l cuprinse, ca pe un enorm stejar, Înfierbântată. Și-l strânse. Și-l sărută Îndelung. El răspunse sărutului și strânsului În brațe. Îi mângâie, mai pe urmă, fața, părul cărunt, spatele, mâinile, strecurându-i-le, ademenitor, și către coapse. Ea se lipi de el ca vara, un vrej
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
care, uneori, individul, sincer și le aduce aminte cu drag. Cu mâna În mână, cu amintirea În amintire, cu gândul În gând și cu clipa de drag În clipa de drag, cu lipiri strânse și răscolitoare ale trupurilor, de-acum Înfierbântate, lipiți - sudați, parcă, unul de altul, calea, către finalul drumului comun, li se scurta, extrem de repede. Nu mai dură mult și, Gabriela cu Nenea, reveniră, din povestiri și din Înfierbântări, la viața reală, din autocarul, care, cobora silențios și lin
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Ei, cum ția mers, azi? O-ho! Ian priviți. Și au privit. Și au răsturnat peștii, jos, pe iarbă. Se zbăteau, ghidihoii, de mamă-mamă! I-au ales, i-au așezat, oarecum, pe căprării, câțiva au și luat calea plitei, bine Înfierbântate, alți câțiva, iau fost făcuți cinste, proaspătului tuns, și, din una În alta, seara sa lăsat, binișor, peste lume, cărășeii copți au fost Îngurgitați, oala a mai făcut câteva duse și câteva Întoarse, până, Încolo, către miezul nopții. Ei, rămâi
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de coincidențe. Asta l a mai liniștit. Scorneala anticarului... SÎnt obosit... Comenzi speciale, codul care nu ducea nicăieri. Faptul că el figura acolo de șase ori ca donator nu Însemna, gîndind altfel, că lucrurile stăteau ca În imaginația lui, brusc Înfierbîntată. Nu era exclus ca o filială a clinicii să fi preluat o parte din stoc, Înscrierea operațiunii la DIVERSE chiar dovedind că era ceva neimportant. Doar pagina Comenzi speciale putea duce la interpretări, dar nu neapărat la unele exagerate, așa cum
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ar putea Întîmpla cu dreptele echidistante. Nu iubesc... Antonia era nepămînteană, Thomas o adora, nu putea fi pusă În rînd cu nimeni, era un fel de duh, poate aceasta murise de multă vreme și doar imaginația celui tînăr, uneori prea Înfierbîntată sau dornică de un reazem, Îi dădea consistență, formă omenească. Thomas avea un urmaș În America; știa de ceva timp. Băiat, fată, nu asta i se părea important. Urmaș. Acesta, teoretic și practic, ar fi putut să ajungă președintele Statelor Unite
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
textul perfect, după ce l-oi găsi, inițiale repetate cu glasul șoptit, în fiece seară, timp de șapte zile, la asfințit?..." 93 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI cel mai dihai zgomot din lume, mai ales când, după socotințele capetelor lor înfierbîntate, pe deasupra lor traversa convoiul prezidențial... Oprește deci, tot așa, pe la un ceas pustiu din noapte, Cârmaciul, convoiul, pe când se înturna de la slujbele sale de la Comitetul Central, dă înapoi limuzina, se descalță de ea, așează urechea pe grătarul canalului de scurgere
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cameră, da, următoarea cameră era o încăpere pe cinste. Îmbrăcată în rafturi, tixită cu rafturi, săgetată și îmblănită până în buricul tavanului cu rafturi, șoptindu-ți la ureche că, da, ea însăși nu ar putea reprezenta, nici pentru mințile cele mai înfierbîntate, un dormitor. Te puteai simți aici în siguranță. În dreapta cărțile, iar pe partea stângă, dacă erai un pic vigilent, dacă ai fi fost, cumva, cine știe ce formație renumită, ai fi putut să-ți zărești discurile. 228 DANIEL BĂNULESCU Nu-i promisese
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]