726 matches
-
nouă cale. Arioald se căsătorise cu Gundeperga, fiica Teodolindei și a regelui Agilulf. Auzisem că era un monstru de grăsime, urâtă din cale-afară, cu ochi bovini, gușă și buza de jos atârnându-i răsfrântă. Și-n plus era o catolică înfocată. Așa că Arioald, care-o luase de soție ca să-i crească faima, de îndată ce a fost ales rege, fără s-o repudieze totuși, sub pretextul sterilității, a surghiunit-o la mănăstirea de femei Sant’Eustorgio, în afara zidurilor orașului, și și-a umplut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
inspire. Mai întâi a pus la cale căsătoria dintre Ariberto, duce de Asti, fiu al fratelui ei Chrodoald, și Wuldetrada, fiica ducelui Theoderad de Torino. Opțiunea pentru această soție menită nepotului n-a fost întâmplătoare, fiind vorba despre o catolică înfocată, ambițioasă și gata de orice ticăloșie pentru a căpăta ceea ce voia. În plus, era verișoara Zubetei, o femeie ușuratică și cunoscută în tot regatul pentru frumusețea ei extraordinară, nevasta lui Eribert, un militar la fel de faimos pentru gelozia lui. Înfăptuind acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
horcăi o vreme, apoi dădu ochii peste cap și se liniști. Chiar în clipa aceea controlorul deschise ușa compartimentului, cu un entuziasm pițigăiat: „Biletele la control!“ Popa Băncilă, urcat pe banchetă, făcea întruna cruci și mătăni, aproape țopăind într-un înfocat joc după psalmodiata bucurie a crucii biruitoare. Acela, cu ochii larg deschiși, cu gura căscată, părea că-l ascultă bucuros nevoie mare. Mâine, cu concluzile Iachimovici nu venise. A doua zi a simpozionului era pe sfârșite și el nu numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
prezența termenului determinant „Anticomuniști”. Însă faptul cel mai dezagreabil, chiar revoltător, s-a petrecut când a Început să vorbească domnul profesor Constantin Em. Bucescu, cunoscut ca excelent orator și recitator. Atunci, senatorul Constantin Ticu Dumitrescu și câțiva dintre susținătorii săi Înfocați manifestară un comportament urât, producând mult zgomot asurzitor. Cum aceștia mă Împiedicau să ascult cea mai vibrantă cuvântare dintre câte s-au rostit, deși era amplificată de stația care funcționa În chip ireproșabil, Îi rugai respectuos pe turbulenți să tacă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
93 milioane lei... Nu întîmplător s-au obținut peste plan 59 000 tone de fontă, 5 060 tone laminate, 3 750 metri cubi prefabricate din beton, 1 500 tone construcții metalice, 79 500 metri pătrați țesături din bumbac... Rezultate tot atât de înfocate au fost consemnate și în domeniul planului de investiții..." Cu date precum acestea șăgalnica Victoria toropea muștele și ținea în șah toată țara. În loc să coboare pentru a-l ajuta pe străin la depozitarea bagajelor în portbagaj, matahala de la volan se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
un mod iscusit. Părea o poezie scrisă iubitei. A împăcat-o repede, justificându-se că nu a creat-o cu intenția de a fi malițios și au mers la o florentină împreună cu Nae, colega ei de bancă erau cei mai înfocați consumatori ai acestei prăjituri cu frișca și crema mereu proaspete. Era un țâr ambițios, nu la carte fiți fără grijă, ci în discuții contradictorii, și ținea cont de părerea lui pe care o considera primordială și originală până s-a
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
intrarăm în odaia încălzită și familiară. Bătrânul sta, în durerea lui, mut, în fotoliul cel vechi, cu capul plecat asupra pieptului. Fata ședea visătoare lângă fereastră și se uita în fruntea înflorită a unei roze ce lucea ca o stea înfocată alături cu-ale ferestrei flori de gheață. O bătrînă-și făcea de lucru {EminescuOpVII 192} lângă gura sobei. Ziua era așa de posomorâtă încît în casă părea sară. Ei mai nu simțiră intrarea noastră. Ioan s-apropie de fată, i-apucă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ca-n viață... Ochii săi ardeau, buzele lui tremurau, eu stam speriat, uimit și mă uitam nencrezut de realitate la această scenă în care portretul părea viu, real, și Ioan numai o umbră moartă în care trăia doar ochii cei înfocați. - Sărman cadru viu, sărmană opera a imaginațiunei mele! Ce greu a fost să te creez din caosul durerilor și a desperărilor, ce cumplit e să te sparg acum de stânca cea rece a deșteptărei mele! Dar te sparg... căci tu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fabuloasă avere, voiau a pune mâna pe acea nemărginire de probabilități ce aurul ascunde în el... Aurul însemna castele asupra plîngerei eterne a mărei, grădin [i] de ***... cântec de arfă, amanți frumoși... Și doar acest aur nu costa decât ocheade înfocate și adânci, surâsurile voluptoase a buzelor coapte de tinereță... undoirea delicioasă a evantaliului în limba mistică a amorului... De ce nu? De ce nu?... Scrisorele parfumate împleau buchetele marchizului, întinerit de atâta prevenire... Și ce frumoasă era Ella...! Ella avea frunte de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și făcând o mutră întunecoasă. Adio... Apoi sări ușoară ca o gazelă și se pierdu în zgomotul societății. "Ciudată copilă", gândi Angelo. Dar a definit foarte bine iubirea noastră... E ca și când aș fi însurat de mult cu ea, ca și când amorul înfocat ar fi trecut și n-ar fi rămas în mine decât o nespusă, o prietenoasă tandreță... Și ce frumușică e... Aș putea-o privi zile întregi, aș putea vorbi zile întregi, dar ca un bătrân c-o copilă de 18
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
la team..., intimidare, lips... de încredere în sine, teama de responsabilit...ți, ulcer, diabet, anorexie, hipoglicemie. Culoare Ț galben-auriu. Element Ț foc. Cromoterapie Ț inundarea chakrei cu galben. Fonoterapie Ț O deschis, tonalitatea Mi major. Meloterapie Ț ritmurile muzicale aprinse, înfocate. Aromoterapie Ț rozmarin și lavand.... Cristaloterapie Ț cuarț ochi-de-tigru, chihlimbar, topaz auriu (nobil), citrin. Tratament Reiki Ț gradul 1: pozițiile F2 și B2; gradul 2: pozițiile F3 și B3. Anahata Chakra (Chakra Inimii) Este situat... în centrul pieptului, în dreptul inimii
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
de ani mi-am dat seama de ce. S-a Întâmplat să fiu la Londra În 1986, atunci când s-a deschis pentru prima dată pentru public, ca muzeu, cartierul general pe timp de război al lui Winston Churchill. Fiind un admirator Înfocat al lui Churchill, aveam emoții când am coborât scările ce duceau la postul de comandă. Acolo, jos, Încăperile erau ca de pe timpul războiului: camera de coordonare a luptei, cu hărți și locații ale vaselor, camera comunicațiilor secrete, de unde Churchill a
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
fără putința de a forma o sinteză pentru că de regulă lucrurile intră În poezie sub forma clișeelor literare. Chiar tradiționalul ohtat, bunul familiei, devine la Iancu Văcărescu „un grămădit ohtat” (Călătoria), iar suspinurile vin totdeauna În valuri (Nemulțumire cu nădejdea): „Înfocate scoț suspinuri Tot În valuri, tot În chinuri, Ce fac, mă primejduiesc.” Există o anumită foame de noțiuni și dorință de expansiune În lirica lui Iancu Văcărescu și asta se vede mai bine În baladele lui, dintre care una Peaza
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
datorie, Ce slava umilește, ce n-are nimic sfînt: Antonie-i jertfește a lumii-mpărăție, Și află un mormînt. Nu sînt patimi mai nobili, mai mari, mai lăudate, Mai vrednici să s-aprinză În inimi bărbătești? Nădejdi, viață, cinste, simțirile-nfocate, Femeii le jertfești! Crezi tu că pentru tine răsare sau sfințește Acel uriaș falnic, a zilii domnitor? La patrie, În lume, la tot ce pătimește, Nimic nu ești dator?” Figura contestației (figura promisiunii ratate și a aspirației spre altă formă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În fapt, o mare primejdie. Figura inocenței este, În realitate, anticamera amorului magic, acela care Îmbată simțurile. CÎnd fața se roșește, cu delicatețe, de emoție, ochii se Întunecă de focul interior: „Mult ți-e fața rumeoară, Mult ți-e ochiul Înfocat! Ești tu, tînără fecioară, O dorință ce-am visat?” Este, pentru că tînăra fecioară are cele două atribute pe care poetul le cere feminității: inocența și capacitatea de a Îmbăta sufletul. Fața poate fi Înșelătoare, ochiul este Însă mereu loial: el
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trece c-un zbor neobosit, În sînul omenirei vărsînd a iernii gheață; Lumina lor iubită lucește lin În viață Precum un soare dulce În veci neasfințit! Așa nu te vei stinge din minte-mi niciodată, O! suvenir puternic de dragoste-nfocată! O! timp ferice-n care minunea ce iubesc M-au deșteptat În raiuri cu glasu-i Îngeresc!” Există un Alecsandri galant, monden, productiv autor de dedicații, versuri ocazionale trecute În albume. Dedicațiile epuizează retorica luminii solare și a florilor. Într-un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Înainte. Afrodita organizează un concurs de frumusețe a ochilor și Însărcinează pe Amor să facă selecția. Amor trece În revistă candidații și numai după o singură „căutătură” decide asupra ochilor muri: „Vii și plin de nuri La căutături, CÎt de Înfocați SÎnteți cînd cătați La amurezați...” Nu e mai puțin adevărat că același elogiu aduce poetul ochilor verzi. În acest veritabil război al ochilor, verzii par a deține puterea cea mai mare de seducție: „Ce putere, Doamne sfinte, ai sădit În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de seducție: „Ce putere, Doamne sfinte, ai sădit În ochii verzi, Ah, la dînși cînd cat, mă farmăc și de plăcere mă perzi. N-au mijloc de măsurare, ci de gene-mpovărați Și la milă la chinuri sînt porniți și Înfocați. Dar, vai mia, vro nădejde pute-mă-va bucura, C-oi dobîndi fericirea de-a-i slăvi ș-a-i săruta?” Interogația de la sfîrșitul poemului este, se Înțelege, pur tactică. Rațiunea poetului erotic este să nu triumfe. CÎntecul s-ar opri
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tot Într-o retrospectivă. Este vorba de acea parte din poem care rememorează „pustiul cel mare”: spațiul În care avusese loc, În timpurile fericite, Întîlnirea, dezmierdarea, libovul: „Acei munți pînă la nouri, acele stînci despicate, Ce răsună de suspinul dragostelor Înfocate, Acei copaci nalți și mîndri, marturi cu a lor umbrire De dezmierdări, de voroave, de libov și de iubire, Potica acea vestită ce-o treceam cu groază mare, Dar ne Înlesnea prilejul de-o furișă sărutare, RÎpele Întunecoase ce ferea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
varietatea lumii. Un număr de obiecte sînt de ordinul astral. Conachi le trece și pe acestea În rîndul elementelor martori-complici. Luna, soarele, cerul cu toate stelele sînt convocate pentru a participa la evenimentele pasiunii. „Ceriul se deschide” adesea În poeme, „Înfocații planiți” iau parte la muncile omului Îndrăgostit. Puterile cerești, Îngerii, planetele, stihiile toate și chiar „un comit” traversează galaxia erotică Conachi: „Ceriule Înalte, Înfocați planiți, Toți cu grozăvie mă Împotriviți...” Am semnalat deja participarea semnelor cerești la drama pasiunii erotice
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
toate stelele sînt convocate pentru a participa la evenimentele pasiunii. „Ceriul se deschide” adesea În poeme, „Înfocații planiți” iau parte la muncile omului Îndrăgostit. Puterile cerești, Îngerii, planetele, stihiile toate și chiar „un comit” traversează galaxia erotică Conachi: „Ceriule Înalte, Înfocați planiți, Toți cu grozăvie mă Împotriviți...” Am semnalat deja participarea semnelor cerești la drama pasiunii erotice: fulgerul, tunetul... Fără să fie un obiect predilect, cum e la romantici, luna răsare des și În poezia lui Conachi. La 7 iulie 1846
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pă ai său bărbat Pentru ibovnicul doară iubit, Cu venin ș-otravă au fermecat Sau măcar cum ea l-au omorît, Pă ahaia dracii suind călare O duc unde-i văpaia mai mare. Străpungîndu-o prin gemănare Cu tăciuni aprinși sau Înfocate Frigări, ș-În asemene stare Aflîndu-să purure va pate!... O, voi muieri pre slabe dă minte, Luați sama la heste cuvinte!” Femeia modistă (la modă!) Începe să devină ținta unor lungi poeme satirice, cum este acela, sub formă dialogată, localizată
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unui nevinovat. Existau momente în care, pradă propriei vanități de om cult și plăcerii digresive, ajungea la urzeala deasă de referiri istorice, filosofice, ce-i țineau ca în clește pe judecători și pe cei de față. Acel bărbat cu temperament înfocat își stăpânea impulsurile și-și alegea frazele, calibrându-le, dozându-le; îi măgulea pe oamenii legii pentru ca imediat după aceea să-i zdrobească, îl invoca pe Dumnezeu drept martor al nevinovăției lui, după care își revărsa mânia pe falșii martori
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
care le-a trimis mașina. A doua zi, Gavrilcea a încasat la Banca Românească un cec de două milioane lei. Notez că la Banca X, Gavrilcea are de asemeni un adevărat cont curent, ascuns la capitolul "ajutoare culturale". Bancherul X, anticomunist înfocat și amator de teatru, a primit la masă, la 2 noiembrie c., la Snagov, pe Hangerliu și pe Carababă. Era de față și fostul ministru X (care, cum se știe, este proprietar de steampuri de aur). Acesta a susținut că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
spaciu te conduce? Este o lege eternă ca tine nu mai pere? {EminescuOpIX 308} Dar nime-ți răspunde!... În chaos tot te duce! Și templul, viața, moartea nu-s decât mistere! Botoșani, 1873 iunie RESIGNAȚIA Noaptea în tăcere vărsăi lacremi înfocate Simțind cum focul fuge din junele meu pept! Privesc a mele zile cu totul înnorate! Regret că voi ajunge în lume să veget! O! lume înșelătoare! Sunt june și o noapte, O noapte de urgie... și păru - mi s-au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]