740 matches
-
intrarăm în odaia încălzită și familiară. Bătrânul sta, în durerea lui, mut, în fotoliul cel vechi, cu capul plecat asupra pieptului. Fata ședea visătoare lângă fereastră și se uita în fruntea înflorită a unei roze ce lucea ca o stea înfocată alături cu-ale ferestrei flori de gheață. O bătrînă-și făcea de lucru {EminescuOpVII 192} lângă gura sobei. Ziua era așa de posomorâtă încît în casă părea sară. Ei mai nu simțiră intrarea noastră. Ioan s-apropie de fată, i-apucă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ca-n viață... Ochii săi ardeau, buzele lui tremurau, eu stam speriat, uimit și mă uitam nencrezut de realitate la această scenă în care portretul părea viu, real, și Ioan numai o umbră moartă în care trăia doar ochii cei înfocați. - Sărman cadru viu, sărmană opera a imaginațiunei mele! Ce greu a fost să te creez din caosul durerilor și a desperărilor, ce cumplit e să te sparg acum de stânca cea rece a deșteptărei mele! Dar te sparg... căci tu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fabuloasă avere, voiau a pune mâna pe acea nemărginire de probabilități ce aurul ascunde în el... Aurul însemna castele asupra plîngerei eterne a mărei, grădin [i] de ***... cântec de arfă, amanți frumoși... Și doar acest aur nu costa decât ocheade înfocate și adânci, surâsurile voluptoase a buzelor coapte de tinereță... undoirea delicioasă a evantaliului în limba mistică a amorului... De ce nu? De ce nu?... Scrisorele parfumate împleau buchetele marchizului, întinerit de atâta prevenire... Și ce frumoasă era Ella...! Ella avea frunte de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și făcând o mutră întunecoasă. Adio... Apoi sări ușoară ca o gazelă și se pierdu în zgomotul societății. "Ciudată copilă", gândi Angelo. Dar a definit foarte bine iubirea noastră... E ca și când aș fi însurat de mult cu ea, ca și când amorul înfocat ar fi trecut și n-ar fi rămas în mine decât o nespusă, o prietenoasă tandreță... Și ce frumușică e... Aș putea-o privi zile întregi, aș putea vorbi zile întregi, dar ca un bătrân c-o copilă de 18
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o singură ieșire. Înainte pe coridor, pe lângă recepție. Doar nu avea cum să fie din ăia, vă zic eu. L-am privit tot timpul. Nu aveam cum să nu-l văd. Chiar dacă era un tip așa de mic, spuse Dmitri înfocat. ă Poate că a ieșit pe fereastră atunci! spuse Porfiri. ă Nu! strigă Dmitri, uimit de prostia lui Porfiri. Nu există nicio fereastră. E camera de sub scări. ă Am înțeles. Foarte interesant. ă Cred că este un fel de spiriduș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
alunecărilor de teren, au distrus plantațiile de vie de soiuri pure cum erau cele vreo cincizeci de hectare de Cabernet Sauvignon de la Rînceni unde nu a mai rămas nici un butuc și acum este o măreață pârloagă în loc. Cei mai înfocați distrugători au fost niște gânjuri de moșnegi cu minte puțină care rumegaseră îndelung ani întregi ura în ei și acum vărsau veninul pe tot ce era în jur. Cred că tatăl meu Dumnezeu să-l odihnească în pace, care făcuse
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nouă cale. Arioald se căsătorise cu Gundeperga, fiica Teodolindei și a regelui Agilulf. Auzisem că era un monstru de grăsime, urâtă din cale-afară, cu ochi bovini, gușă și buza de jos atârnându-i răsfrântă. Și-n plus era o catolică înfocată. Așa că Arioald, care-o luase de soție ca să-i crească faima, de îndată ce a fost ales rege, fără s-o repudieze totuși, sub pretextul sterilității, a surghiunit-o la mănăstirea de femei Sant’Eustorgio, în afara zidurilor orașului, și și-a umplut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
inspire. Mai întâi a pus la cale căsătoria dintre Ariberto, duce de Asti, fiu al fratelui ei Chrodoald, și Wuldetrada, fiica ducelui Theoderad de Torino. Opțiunea pentru această soție menită nepotului n-a fost întâmplătoare, fiind vorba despre o catolică înfocată, ambițioasă și gata de orice ticăloșie pentru a căpăta ceea ce voia. În plus, era verișoara Zubetei, o femeie ușuratică și cunoscută în tot regatul pentru frumusețea ei extraordinară, nevasta lui Eribert, un militar la fel de faimos pentru gelozia lui. Înfăptuind acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
înclinație spre confesiune și meditație: toamna, peisajul aburit al serii, melancolia tinereții fugare, în formele de expresie ale unui sentimentalism cenzurat. Începând cu 1948, D. se pune fără rezerve în slujba regimului comunist, devenind unul dintre rapsozii lui cei mai înfocați și mai recompensați (în 1949, 1950 și 1951 e laureat al Premiului de Stat, în 1974 și 1978, e distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor etc.). Lungi compuneri epic-discursive exaltă lupta împotriva „dușmanilor poporului” (partizanii anticomuniști din munți), noile șantiere, modelul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
Cînd plîns-a-n chinul tainicei dureri Urthona-ntunecatul: El plînse și se dezbinắ și-ntunecosul cap și-l așeza 55 Pe Stîncă Veșniciei jos pe bezne-ale străfundului, De negre vînturi sfîșiat și de torente ne-ncetate de foc mistuitor, Si fiii săi cei înfocați în pieptul sau erau înlănțuiți și de blesteme plini. Și respirînd grozavnic sînge, răzbunare, scrîșnind din dinți îndurerat, Drumul dădu Giganticului Spirit 131 pe beznele străfundului, 60 Și-ntunecatei lui soții, acea cîndva senină-nfățișare de cleștar dumnezeiesc de limpede
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Los în Ocnița întunecoasa, sclava în chipuri ale vegetației După cum fost-a Voia lui Luváh, care-a luat Locul Veșnicului Om și l-a înfrînt. Dar tu, Nălucă-ntunecată, 265 Poți să găsești o cale să pedepsești pe Vala în înfocata-ți miazăzi, Jos s-o aduci supusă furiei temutului meu fiu". Spectrul grăi: "Încîntătoare Viziune, acest Copac desfătător Ne este dat ca Adăpost în fața vijeliilor de Vid și de Materie, Pînă ce dimineață vremilor din nou se va zări asupră
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
al sau cap, isi agață Lira cea vie Napoia scaunului Omului cel Veșnic și-o apucắ pe drumul său Cîntînd Cîntecul lui Los și spre Podgoriile-i luminoase coborînd. Fiii săi, sculîndu-se de la ospăț cu coșuri daurite, urmează, 715 Un înfocat cortegiu, precum atunci cînd soarele în coaptele podgorii cîntă. Apoi Luváh statu naintea linului de struguri; toți fiii săi cei înfocați Strigînd adus-au pline Harabalele; furioși tigrii se joacă-n Cărăruile care cu clinchet sună; lei înfuriați cîntă al
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lui Los și spre Podgoriile-i luminoase coborînd. Fiii săi, sculîndu-se de la ospăț cu coșuri daurite, urmează, 715 Un înfocat cortegiu, precum atunci cînd soarele în coaptele podgorii cîntă. Apoi Luváh statu naintea linului de struguri; toți fiii săi cei înfocați Strigînd adus-au pline Harabalele; furioși tigrii se joacă-n Cărăruile care cu clinchet sună; lei înfuriați cîntă al bucuriei cîntec Roților de aur ce se-nvîrtesc peste a cerurilor pardoseala, si toate 720 Satele lui Lúvah sună; și cărămizile de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sintonic, oscilând între mobilitate și comoditate, prietenos, căruia îi place viața; b) tipul leptosom, slab, cu torace îngust și membre lungi, cu un caracter schizotim greu de descifrat, reținut în sentimente, rece sau timid; cuprinde idealiști abstracți, excentrici retrași, romantici înfocați, dar și fanatici reci, calculați; c) tipul atletic, vânjos, cu predominanța maselor musculare; are un temperament calculat, prevăzător, greoi, este tipul de temperament glischroid, vâscos, epileptoid; d) tipul displastic, în care nu intră nici una din clasificările de mai sus, împrumutând
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
apărută la Editura de Stat pentru Literatură și Artă și care are ca autori pe deja amintitul I. Vitner și pe O. Crohmălniceanu. în cel de-al doilea volum al lucrării (p. 19) se fac referiri la fondatorii „Junimii” („adepți înfocați ai filosofiei idealiste, reacționare, prusace”), la scopurile societății („Junimea urmărea eliminarea tradițiilor progresiste din cultura română”), la periodicul ei („prin revista Convorbiri literare [...] este răspândită teoria reacționară a artei pentru artă, care propovăduia izolarea artistului de popor, crearea unei arte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
marxist, care cere ca persoana studiată să fie privită în funcție de epoca în care s-a ivit și activat [...] lupta partidelor care se îmbulzeau la cârma țării și care - adăugăm noi - în fond, tindeau numai la exploatare [...]. [Maiorescu] era un adept înfocat al regalității și un susținător convins al Hohenzollernilor, lucru pentru care astăzi cu drept cuvânt îl detestăm [...] un lucru nu admite însă [Maiorescu] [...] îndemnul la revoluție, la răsturnarea bruscă a situației sociale date [...] Maiorescu a fost într-o mare, foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din care au rezultat distorsiuni și mistificări, istoriografia consacrată lui T. Maiorescu fiind mai degrabă citabilă decât citibilă, multe studii fiind total incompatibile cu cerințele neutralității științifice. Maiorescu ajunsese, deopotrivă, atât cosmopolitul cel mai înverșunat, cât și naționalistul cel mai înfocat (Dan Mănucă). „Este adevărat, schimbările de atitudine sunt punctuale, inconsecvente, recurente în cel mai bun caz. Apropierea de anul 1964 nu dicta liberalizarea in corpore a discursului istoric din România lui Dej”. Este interesant de consemnat cum au evoluat lozincile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Sovietului Suprem al URSS. Vizita și cele câteva runde de convorbiri avute între cei doi conducători cu acest prilej au ocupat un spațiu larg în mijloacele de informare din România. Cunoscând faptul că liderul sovietic nu se număra printre partizanii înfocați ai proceselor de restructurare și transparență inițiate de Mihail Gorbaciov, primirea rezervată oaspetelui sovietic este extrem de caldă, în speranța că acesta va fi convins de justețea politicii promovate de conducerea română. Cu această ocazie, oaspetele sovietic i-a înmânat lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
, Petre (15.VII.1927, Chișinău), prozator. Este fiul Ariadnei și al lui Constantin Luscalov, căpitan. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1949. Prin articolele sale publicate în presa anilor ’50 L. se dovedește un înfocat susținător al comandamentelor de partid în domeniul literaturii. Astfel, el dă sfaturi unor poeți sau critică „umanizarea” personajelor prin „boli” și „slăbiciuni”. Între 1952 și 1959 este redactor-șef adjunct al Redacției de scenarii a Cinematografiei Române, funcție din care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287936_a_289265]
-
la diferite specimene animale, clasifi când fiecare variație ca fiind o deviere de la o anumită parte „prevăzută“ a corpului. Prin lucrările teoretice și prin cercetările concrete pe care le-a publicat după 1885, W. Bateson s-a afirmat drept un înfocat susținător al mendelianismului, în contradicție cu Walter Raphael Weldon și Karl Pearson, exponenți ai școlii de gândire biometrică. Aceasta înseamnă că el accepta și ideea „saltului mutațional“, adus în știință de Hugo de Vries, în timp ce W. R. Weldon, Jean-Baptiste Lamark
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
biserică, în Duminica Mare, și să-l roage să-l ierte în schimbul unui preț de răscumpărare. Mama se duce imediat să-l găsească pe voievod la biserică și-l roagă să-i ierte fiul. Voievodul îi spune: "Babă slabă și-nfocată, Dar la minte înțeleaptă, La cuvinte propiată, Ascultă, babo, la mine, C-o să-ți spun de Corbea bine. Azi e sfânta sâmbătă, Mâine e duminică, Chiar Duminica cea Mare, Zi de sfântă sărbătoare, Ș-ai să fi d-o soacră
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
permite acestor autori și discipolilor lor să genereze o abordare axiomatică a analizei economice, plecînd nota bene! de la un raționament ipotetic, de la o presupoziție bazată pe axio me discutabile. Spre deosebire, Menger nu este nici partizanul filosofiei utilitariste, nici un adept înfocat al matematicilor în economie. El își fondează propria teorie a valorii pe baza observațiilor și a experienței. Abordarea sa este una psihologică. El nu-și mai propune, ca Walras, să elaboreze un sistem cuprinzător, ci doar să surprindă legăturile cauzale
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ardent sau cioranizare vituperantă? De ce moralitatea îi ocolește pe români? Cum de s-au adunat atâtea complexe, uri, meschinării în sufletul neamului ăstuia nefericit? Este limpede în toate aserțiunile și interogațiile lui B. spumegația cioraniană, exasperată de România din prea înfocată pasiune pentru ea, după cum e limpede oscilația autorului, așa-zicând, între Cruce și Sabie: „Mi-a dispărut orice pasiune pentru România. Mă gândesc la ea cu acea duioșie mucalită cu care mă gândesc uneori la iubitele din școala generală. Dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
mai adesea este aceea că modalitățile noi de predare/Învățare nu reprezintă nicidecum o ruptură radicală față de tradițiile metodologice de bază. Așa cum se constată În Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație În secolul XXI (Delors, 2000), chiar promotorii Înfocați ai celor mai noi și promițătoare metode, printre care instruirea asistată de calculator, Învățarea electronică, utilizarea Internetului ș.a., inspirate din folosirea IT În scopuri didactice (care pot spori calitatea proceselor de predare/Învățare), recomandă ca acestea să fie utilizate În
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
inaugural al Teatrului Național. Din 1860, funcționează la catedra de limba greacă a gimnaziului „Gheorghe Lazăr”, unde predă până în 1865, când se retrage din viața publică. Moare în urma unui atac de apoplexie, opt ani după ce își pierduse vederea. Până la 1828, înfocatul eterist de odinioară nu știa încă să scrie românește. În 1827, el localizează, în limba greacă modernă, comedia lui Molière George Dandin, vizând, prin personaje botezate ilar, unele moravuri ciocoiești din opera aceluiași dramaturg, A. traduce mai târziu, în românește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]