KorAP: Find »[drukola/base=înfrigurare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...30 >

748 matches

Corola-blog/BlogPost/379248_a_380577

a închis în pietre / așteptând un alt răsărit /cu mult mai înalt / și mult mai străin de cuvinte..." (Străini de cuvinte). De multe ori, în nopțile albe în care ”abisul înflorea sfidător”... își inventa câte un zeu protector, căutând cu înfrigurare acele cuvinte mirifice care așteptau ”să-și desfacă marile aripi”. Mi-am inventat un zeu/ pentru fiecare poem de iubire./ Diminețile se răsfăța în rouă,/ scuturându-se, - ca de friguri -,/ de toate lamentările unei inimi / devorată de sunetul alb / al

AMURG SOLITAR. RECENZIE. ADRIAN ERBICEANU( MONTREAL) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379248_a_380577]
Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575

care pare smulsă din aceeași sursă eminesciană (opera germanului Novalis), deoarece simbolul e acela al purității, al unei iubiri caste. Și dacă anii și-au pus amprenta pe părul mătăsos, pe trupu-i firav, ea, poeta, a rămas aceeași, căutând cu înfrigurare „fereastra deschisă în care luminile lumii / s-au zăvorât ca-ntr-o duminică / fără rugăciune”. Iubirea se îndreaptă nu numai spre semenii săi pe care îi îndeamnă să scruteze depărtarea, să înfrunte „liniștea fluviilor” și „vuietul furtunii”, pentru a-și

CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573

ca o perdea de fum” și nopțile parcă „durau o veșnicie”. În astfel de momente, și-n singuratatea odăii, „când lumina joacă feste întunericului” și îndoiala își face loc în fiecare colț de suflet, poetul, cuprins de un sentiment de înfrigurare, când „umbra înaltă își topea ultima picătură în lumina lumânării”... începe o călătorie prin labirintul întunecos al conștiinței , dorind să se regăsească pe sine, să-și afle identitatea primordială, într-o lume a efemerului, a aparențelor...lăsând liniștea să-și

RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480

răstoarne ciupercile în chiuvetă și să le asigure apă pentru a nu se usca gândindu-se că o să petreacă ceva timp în fața monitorului Privi la ceas și constată că merge. Oare nu văzuse bine acolo în pădure din cauza emoției?! Cu înfrigurare merse la calculator, pornindu-l. Trebuia să se asigure că face o treabă bună. Ce mai captură ! Conectă telefonul și așteptă ca imaginile filmate să apară pe ecran într-o formă mai ușor de văzut, de analizat. Ciudat, se derulau

ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449

de coceni, să nu răcească! - se amuză Elena prinzând curaj. Îți voi coase la cămașă tămâie să te apere de vicleșugurile sale. Între timp cerul se înnoură. Erau semne de schimbare a vremii. După cină, Pătru și Elena, așteptară cu înfrigurare să apară ciudații musafiri. Femeia regreta în sinea sa că nu acceptase propunerea să doarmă la vecină. În cele din urmă îi cuprinse o toropeală și ațipiră. Către miezul nopții cineva bătu ușor în ușă. Pătru tresări și-i șopti

X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
Corola-blog/BlogPost/369293_a_370622

carnea ta vremelnic zburătoare. odihneau umbrele cerului peste țipătul tău îngrozite de atâta neputință! soarele dădea la o parte cu coasa tăgăduirii pe umeri norii,care-ți spălau lacrimile picurate din sloiul orbirii tale. cine mai văzuse suflet țipând de înfrigurare, singurătate, frică de zbor? Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: O,TU CEA NESFÂRȘITĂ! / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1919, Anul VI, 02 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau

O,TU CEA NESFÂRȘITĂ! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369293_a_370622]
Corola-blog/BlogPost/374216_a_375545

Acasa > Poezie > Oglindire > ÎNFRIGURĂRI Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului nu mi-au plăcut niciodată iernile zăpada spaima cireșilor dezbrăcați din curte care par că-și acoperă rușinați părțile intime câinii care stau ghemuiți ca

ÎNFRIGURĂRI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374216_a_375545]
Bobotează și dacă nu ți-a înghețat sângele mulțumește-te cu o sticlă de agheasmă singura poțiune miraculoasă care face bine la orice care te curăță ( uneori la propriu! ) chiar și Dumnezeu ia Coldrex iarna dacă puteți crede... Referință Bibliografică: Înfrigurări / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2216, Anul VII, 24 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele

ÎNFRIGURĂRI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374216_a_375545]
Corola-blog/BlogPost/374205_a_375534

scapă cum poate, iar unii nu scapă deloc.” „În definitiv -mărturisea scriitorul Mihai Sin -, fiecare dintre noi asta căutăm o viață întreagă, să ne izbăvim. Iar eu despre asta am scris și am tot scris, personajele mele asta caută cu înfrigurare.” „Ispita izbăvirii” trebuia scrisă. E o carte uluitoare. A fost ultima înainte de a păși Dincolo, dar, dăruindu-ne-o nouă și posterității, marele prozator și-a aflat mântuirea. Odihnească-se veșnic în Lumină! Mariana CRISTESCU Târgu-Mureș 24 iunie 2014 Referință

O CARTE DESPRE NOBEL – „ISPITA IZBĂVIRII” DE MIHAI SIN de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374205_a_375534]
Corola-blog/BlogPost/374228_a_375557

prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost și însemnat (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele

PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IOAN MIHĂLŢAN (1926 – 2008) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374228_a_375557]
Corola-blog/BlogPost/377733_a_379062

iubire cu iubire și veac cu veac. Pînă atunci eu- cea născută într-un sat din Dobrogea -imi port dorul și visele. Visez la zilele în care noi cei de azi, noi cei ce trăim aceste timpuri -vom căuta cu înfrigurare orice urmă din trecutul nostru pentru a-i descoperi unicitatea și simplitatea ! Visez la zilele în care vom fi măndri cu tot ce am primit și de tot ce vom lăsa moșternire ! Visez la zilele în care noi, cei azi

CANTEC PIERDUT de MIRELA PENU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377733_a_379062]
Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599

foarte adevărat și sînt pentru asta și am să lucrez pentru asta. Buuun. Ce mai putem zice noi după 30 de ani de la consumarea... faptului educativ? Că sîntem, cum altfel? alături de acel tînăr pictor de promițător talent care, căutîndu-și cu înfrigurare, cu "răutate" drumul, avea de înfruntat mîrșăviile momentului. Dar... dar... și că ne vine greu să uităm, să trecem peste nonșalanța cu care de-acum încărunțitul meșter Pil avea să curteze, harnic și neîntrerupt, puterea comunistă. De ieri și de

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563

acel tip de evocare pe care îl pretind scrisorile. Scriitorul, al cărui atu nu e, în nici un caz, facultatea invenției, are o mlădioasă fibră de memorialist. E, în firea ușoară și boemă a fericitului A., un duh al nestatorniciei, o înfrigurare, un neastâmpăr de a nu sta locului, sub irezistibilul apel al unor meleaguri cât mai îndepărtate, unde vrăjmășia iernii nu-l poate ajunge. Dar, oricât s-ar supune pornirilor lui de hoinar, peregrinul moldovean, cuprins de nostalgii, își întoarce mereu

ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765

poètes français du XIXe siècle.1354 L'œuvre lyrique de Blaga se fait remarquer par une pratique généralisée de l'enjambement. Prenons un exemple : Livadă s-a încins de somn. Din genele-i de stufuri strâng lacrimi de văpaie : licurici. (Înfrigurare) (Blaga, 2010 : 63) Le pré brûle dans son sommeil. De șes cils de roșeau je recueille des larmes enflammées : lucioles. (Frisson) (Miclău, 1978 : 203) On peut observer que le traducteur a respecté le découpage des vers d'origine : l'enjambement

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Moi, je reste au bord de l'eau et mon âme est absențe. (À la mer) (Miclău, 1978 : 143) Numai marginea subțire-a lunii ar mai fi așa de rece de-aș putea să i-o sărut că buza ta. (Înfrigurare) (Blaga, 2010 : 63) Seul le mince contour de la lune serait aussi froid și je pouvais y déposer un baiser que ta lèvre. (Fièvre) (Poncet, 1996 : 62) Le tiret marque ici un passage inattendu dans le discours poétique : și la première

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
de la traductrice de rester fidèle à l'original. Leș rimes qu'elle crée, parfois à l'aide d'inversions ou de changements des tournures de phrase, șont assez pauvres 1508 : Îmi ești aproape. Prin noapte simt o pâlpâire de pleoape. (Înfrigurare) (Blaga, 2010 : 63) Toute proche tu es. Dans la nuit, țes paupières je leș sens palpiter. (Fièvre) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 95) [...] și-aș apare năvalnic și liber cum sunt, pământule sfânt. (Dați-mi un trup, voi munților) (Blaga, 2010 : 77) [...] et

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
fixe. Leș situations où le traducteur ne trouve pas une forme équivalente en langue cible pour leș rimes inattendues rencontrées dans leș créations de jeunesse de Blaga șont très isolées : Îmi ești aproape. Prin noapte simt o pâlpâire de pleoape. (Înfrigurare) (Blaga, 2010 : 63) Tu es près de moi. À travers la nuit je sens un battement de paupières. (Frisson) (Miclău, 1978 : 203) Le traducteur ne cherche pas un jeu de rimes équivalent en langue cible. En plus, îl traduit prosaïquement

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
25) ; Là-haut (Villard, 2007 : 79). La version de Paul Miclău est trop explicite, tandis que celles de Veturia Drăgănescu-Vericeanu et de Paula Romanescu șont trop vagues. La traduction littérale de Paul Villard préserve l'ambiguïté du titre source. → Le titre Înfrigurare (littéralement : " frisson produit par le froid ") est traduit littéralement par Paul Miclău : Frisson (1978 : 203). Leș autres traducteurs produisent un contresens en traduisant le titre par " fièvre " : Fièvre (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 95) ; Fièvre (Poncet, 1996 : 62) ; Fièvre (Villard, 2008 : 23). → Le

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
L'araignée) (Poncet, 1996 : 88). La traduction de Jean Poncet est beaucoup plus poétique que la version explicative de Veturia Drăgănescu-Vericeanu. " Pe coastă-n vreji de nouri/crește luna. " " Sur la côte, en des tiges de nuages/grandit la lune. " (Înfrigurare/Fièvre) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 95) ; " Sur le coteau, derrière leș sarments des nuages/monte la lune. " (Fièvre) (Poncet, 1996 : 62). Le nom " vreji " fait référence aux branches grimpantes d'une plante (par exemple de la vigne). L'équivalent " sarments " est plus poétique

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
chêne) (Miclău, 1978 : 135) ; " veacuri fierbinți " " des siècles ardents " (Somn/Sommeil) (Miclău, 1978 : 317) ; " șovăiri solare " " des hésitations solaires " (Echinocțiu/Équinoxe) (Miclău, 1978 : 325) ; " urmele mele coapte " " mes traces mûres " (Tăgăduiri/Dénégations) (Miclău, 1978 : 359) ; " mâini tomnatice " " des mains automnales " (Înfrigurare/Frisson) (Miclău, 1978 : 203) ; " zvon legendar " " un bruit légendaire " (Amintire/Souvenir) (Miclău, 1978 : 291) ; " murmure légendaire " (Souvenir) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 155) ; " une rumeur de légende " (Mémoire) (Stolojan, 1992 : 45) ; " ținte luminoase " " leș cibles lumineuses " (Am inteles păcatul ce apasă peste casa

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Légende) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 79). L'adjectif " distraite " n'appartient pas au registre poétique. " -nmărmurit " (" pétrifié ") " consterné " (Stelelor/Aux étoiles) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 87). L'adjectif " consterné " n'appartient pas au registre poétique. " marginea subțire-a lunii " " la bordure mince de la lune " (Înfrigurare/Fièvre) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 95). Le nom " margine " (" contour ") est traduit par " bordure ", choix qui affecte la poéticité du texte cible. " jeratecul ascuns " (" la braise enfouie ") " leș charbons enfouis " (Înfrigurare/Fièvre) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 95) ; " valurile zilei " (" leș vagues du jour ") " leș

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
registre poétique. " marginea subțire-a lunii " " la bordure mince de la lune " (Înfrigurare/Fièvre) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 95). Le nom " margine " (" contour ") est traduit par " bordure ", choix qui affecte la poéticité du texte cible. " jeratecul ascuns " (" la braise enfouie ") " leș charbons enfouis " (Înfrigurare/Fièvre) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 95) ; " valurile zilei " (" leș vagues du jour ") " leș vagues quotidiennes " (Gândurile unui mort/Leș pensées d'un mort) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 101). La traductrice opère à la fois une dépoétisation et un changement de sens. " prelung și neînțeles

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
d'un fond de mer " (Catren/Quatrain) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 257). L'effet phonique crée par la succession des mots " profondeur " et " fond " est encombrant. En plus, la version en français repose sur un pléonasme. " pâlpâire de pleoape " " vacillement de paupières " (Înfrigurare/Fièvre) (Villard, 2008 : 23). Le traducteur offre l'équivalent littéral du nom " pâlpâire " ; l'effet ainsi créé est loin d'être poétique. " neodihna " " manque de repos " (Leagănul /Le berceau) (Villard, 2008 : 41). Le traducteur emploie un registre non-poétique, commun. " Albinele

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
noi doi. " " Tout en haut. Rien que nous deux. " (Sus/Tout en haut) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 75). Le langage employé par la traductrice appartient au registre commun. " Livadă s-a încins de somn. " " Le verger s'est échauffé dans son sommeil. " (Înfrigurare/Frisson) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 95) ; " Le verger s'est réchauffé dans le sommeil. " (Fièvre) (Villard, 2008 : 23). Leș deux traducteurs ont pris le verbe " a se încinge " au sens propre, produisant des versions dépourvues de poéticité. Nous préférons la version interprétative

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
71. 1413 Lucian Blaga, Domnițele (Leș princesses), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 213. 1414 Lucian Blaga, Stelelor (Aux étoiles), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 87. 1415 Lucian Blaga, Înfrigurare (Fièvre), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 95. Texte source : " Mâini tomnatice întinde toamnă mea spre tine [...]. " V. Lucian Blaga, Înfrigurare, în Opera poetica, op. cît., p. 63. 1416 Lucian Blaga, Amintire (Souvenir), în Poèmes

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]