2,495 matches
-
Și firul de omăt, ce-mi poposește Pe aripile mele, înflorite iară, Într-un argint, ce-mi strălucește. Din cer cuprind pământul alb Și, în plutiri de gânduri line, În sufletu-mi, ce e un fir de ac Însăilez feericul îngheț, ce vine. Și fulgul meu, din om, cum e, Un fir de-omăt devine și lumină, Și iarna cade, ca într-un desfăt, Pe umeri tot purtând genunile senine. Referință Bibliografică: CÂND CINEVA ÎȚI VA LIPSI / Lilia Manole : Confluențe Literare
CÂND CINEVA ÎȚI VA LIPSI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369714_a_371043]
-
cu sânge amestecat, se aruncau lacrimile evreilor și polonezilor la comun precum mormintele, și viața fugea îngrozită, devastând orașele, cicatrizând pentru eternitate obrazul acelui loc distrus, rostogolit în negura unui timp sfârtecat de chin.” Scenariile sunt cu adevărat sinistre: frig, îngheț, bombe, foame, sirene, incendii, ruine, sânge, mult sânge, scene cutremurătoare cum e cea cu fetița decapitată de o bombă, sub privirile îngrozite ale adolescentului Maor. Autoarea gradează emoțiile, începând în Varșovia, ca să ne conducă în adevăratul iad, cel al ghetoului
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
din pânză legat de brâu, a lucrat cu conștiinciozitate în grădinița din fața casei, pregătind-o pentru un nou ciclu de viață. Mai întâi a descoperit azaleea îndepărtând folia de plastic și pernele din burete care protejaseră peste iarnă planta împotriva înghețului, apoi a dezgropat butașii de trandafir cu mare atenție, deoarece unii dintre ei aveau lăstarii ce se grăbiră să străpungă stratul de pământ ieșind la suprafață. Erau viguroși și acest lucru îl bucura pe horticultorul amator, pentru că au ieșit bine
ROMAN , CAP. CINCISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370109_a_371438]
-
o mare importanță recomandărilor specialiștilor în horticultură. Magazia bine aerisită și întreținută ordonat și-o amenajase ca pe o seră unde în jardiniere semăna semințele de flori anuale, ca mai târziu când se încălzea afară și dispărea orice pericol de îngheț sau de brumă, să le răsădească în straturile sale cu pământul îngrășat din toamnă. O parte dintre jardiniere, din care după ce scotea și răsădea majoritatea plantelor tinere, le agăța în chioșcul său de refugiu din mijlocul grădinii. Aici lăsa să
ROMAN , CAP. CINCISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370109_a_371438]
-
crâmpeie vagi de viață Pe brațul sur al toamnei desfrunzite - Amăgitoare clipe-n pumni de vise, Strânsoare dulce-n lacrimi de gutuie - Cu picuri moi de ceară-n paraclise, Cânt de fecioare suie, lin, pe gruie. Prin ierburi arse, de îngheț pudrate, Trec cerbi sfințindu-și coarnele în brume. Apăsătoare liniște-n cetate Cu nori îngenunchind tăceri în hume. Ce pace-i azi la mine, în odaie - Căminul vechi, dantelării de-aramă, Ferestre tremurând sub stropi de ploaie, O filă albă
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
suspina, fii fericit, Îngroapă culpă și dorința, descânta visul ne-mplinit! Iar stelelor ce rătăcesc, plângând în sufletul pustiu, Promite-le că mă păstrezi într-un album de dor târziu! Curând nu ne vom fi nimic, doar scoici de gand de-nghețuri șterse, Un anotimp cu ploi de maci și cuib de vise neculese. Referință Bibliografica: ANOTIMP CU PLOI DE MACI / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1341, Anul IV, 02 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ines
ANOTIMP CU PLOI DE MACI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353812_a_355141]
-
Acasa > Poeme > Devotament > SEXTINE VIOLACEE Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1577 din 26 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Par vindecată? Nu-s... Deloc nu sunt... Această rană TU mă doare crunt și peste tot las dâre de îngheț. E-o iarnă-n gândul meu, de mare preț ce pune poduri albe peste râu și-mi ține murgii vrerilor în frâu. Par vindecată? Nu-s...Deși aș vrea să mă dezleg de verbul a durea, să uit de tine
SEXTINE VIOLACEE de AURA POPA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353945_a_355274]
-
de scânteie Clipiri de fulgi peste trăirea noastră Când iarna-i ca o coapsă de femeie. Se zbate gându-n pleoapele-nserării Lăsând pe scutul clipei urme frânte Și-mbrățișând fantasma depărtării Când în ninsori i-e dat să se-nveșmânte. ALUNG-ACUM ÎNGHEȚURI ÎN ABIS Alung-acum înghețuri în abis Și lasă-ți inima-n caldura lină Să impletim cuvinte-n paradis Țesute-n doruri fine de lumină. Te-ntoarce-n basmu-acela, ostenit, Al viselor meleag care te-mbată De-n brațe-ți tremur
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
fulgi peste trăirea noastră Când iarna-i ca o coapsă de femeie. Se zbate gându-n pleoapele-nserării Lăsând pe scutul clipei urme frânte Și-mbrățișând fantasma depărtării Când în ninsori i-e dat să se-nveșmânte. ALUNG-ACUM ÎNGHEȚURI ÎN ABIS Alung-acum înghețuri în abis Și lasă-ți inima-n caldura lină Să impletim cuvinte-n paradis Țesute-n doruri fine de lumină. Te-ntoarce-n basmu-acela, ostenit, Al viselor meleag care te-mbată De-n brațe-ți tremur, poate-am amețit Mă
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
adresează lui Dumnezeu în fiecare zi, cu speranță, sacramental, pentru ploaie, pentru sănătate, pentru binecuvântarea familiilor, a lanurilor și necuvântătoarelor, totdeauna cu privirea la icoane, spre biserică sau la crucea fântânilor cu lemnul cumpenei crăpat de vipia verii și de înghețurile iernii, asemenea palmelor lor trudnice. Dintre salcâmii și carubii parfumați și albi ca norii a văzut țiclălul Istriței, ce i s-a părut Olimpul cel purtător de mistere și de legende, fascinându-l cea despre Cloșca cu puii de aur
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
octombrie 2012. De ce-aș îmbătrâni!?... dacă sunt „CU GÂNDU-N BUZUNAR” (Carte cu har mântuitor de suflete, scrisă de prof. George Baciu) Vânt călduț de primăvară se abate peste fruntea înrourată de gânduri, iar undeva în codrul trezit din înghețul iernii, își fac apariția vestitorii primăverii, pe când eu merg la pas pe Culmea din Dealul Viilor să mai văd cum arată aceste locuri troienite până mai ieri de nămeții zăpezii, când ca prin farmec aud o șoaptă dulce din „sertarul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
mai mult De ce-aș îmbătrâni!?... dacă sunt „CU GÂNDU-N BUZUNAR”(Carte cu har mântuitor de suflete, scrisă de prof. George Baciu)Vânt călduț de primăvară se abate peste fruntea înrourată de gânduri, iar undeva în codrul trezit din înghețul iernii, își fac apariția vestitorii primăverii, pe când eu merg la pas pe Culmea din Dealul Viilor să mai văd cum arată aceste locuri troienite până mai ieri de nămeții zăpezii, când ca prin farmec aud o șoaptă dulce din „sertarul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
zarea, De ce nu vin iubiții lor, de ce se-ascund? De ce s-a-ntunecat și cerul, dar și marea? Va ninge pe alei și peste mare Și chiar și parcul se va-nchide iar în el, Și nici chiar marea pe îngheț nu va fi mare Doar ochii tăi și-atunci vor fi la fel!! Sunt singur și privesc spre zări albastre Acolo, de unde tu adesea ai venit, Și nu te-am întrebat de-s țărmuri mai sihastre Și nici dacă de-
E TOAMNA IAR de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/358499_a_359828]
-
Articolele Autorului De ce-aș îmbătrâni!?... dacă sunt „CU GÂNDU-N BUZUNAR” (Carte cu har mântuitor de suflete, scrisă de prof. George Baciu) Vânt călduț de primăvară se abate peste fruntea înrourată de gânduri, iar undeva în codrul trezit din înghețul iernii, își fac apariția vestitorii primăverii, pe când eu merg la pas pe Culmea din Dealul Viilor să mai văd cum arată aceste locuri troienite până mai ieri de nămeții zăpezii, când ca prin farmec aud o șoaptă dulce din „sertarul
CRONICA DE CARTE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358028_a_359357]
-
uneori prielnice unei dezvoltări armonioase a limbii române, obiceiurilor, tradițiilor, portului și a înfloririi economice a Daciei (privită cu admirație de către istoricii antici, în raport cu civilizația caldeeană, ateniană, egipteană, persană, romană ... ), dar de cele mai multe ori... au suflat adevărate uragane pustietoare, aducând îngheț, sânge vărsat de legendarii martiri care-și apărau plaiul, lacrimi și suferință în credința lui Dumnezeu, că această națiune are destinul să supraviețuiască și să devină un centru spiritual al unei lumi viitoare. Toate aceste fapte sunt descrise, cu lux
„ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATIUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358172_a_359501]
-
mai prielnice unei dezvoltări armonioase a limbii române, obiceiurilor, tradițiilor, portului și a înfloririi economice a DACIEI (privită cu admirație de către istoricii antici, în raport cu civilizația caldeeană, ateniană, egipteană, persană, romană...) dar de cele mai multe ori au suflat adevărate uragane pustietoare, aducând îngheț, sânge vărsat de legendarii martiri care-și apărau plaiul, lacrimi și suferință în credința lui Dumnezeu, că această națiune are destinul să supraviețuiască și să devină un centru spiritual al unei lumi viitoare; toate aceste fapte sunt descrise, cu lux
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
ultim zbor de fluturi / în toamna asta care ne-nfioară. / îmi sclad un vis în vinul din podgorii / și delirez în drum spre casă. / o rugă mai cerșesc: „alungă-mi norii” / din toamna asta care nu-i a noastră”. Târziu, iarnă, îngheț, sloi, nopți zălude, lanțuri, păsări de pradă, umbră, risipă, urletul tăcerii, gol - iată elementele poeziei de dragoste la Mihaela Aionesei. Se știe că poetul scrie mai bine când e trist și nefericit. Jose Marti scria: “Dintr-o rană mai cumplită
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
cazul baritonului Nicolae Herlea, artistul despre care am să vorbesc un pic altfel în acest rezumativ context eseistic, gândindu-mă nu doar la faptul că, asemeni poetului german însetat de solaritate, Johann Christian Friedrich Hölderlin, el a topit cu seninătate „înghețul nocturn” (Edgar Papu) al rațiunii umane, aruncându-l pentru totdeauna pe acesta în focul estetic al artei, dar și la dimensiunea mitică a universului liric însuși, deoarece interpretul rolului Silvio din tristele “Paiațe” leoncavalliene s-a numărat printre acei cântăreți
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
în orice culori. Cu nume de arbori; zvelți sau pletoși Mestecenii sidefați alburoși Și platanii violet pământoși. Cu nume de ape; mai verzi sau albastre. Cu nume de păsări ce taie văzduhul Prin cântec și zborul pribeag; Cu nume de-ngheț și ger, Cu nume de alb ca floarea de crin - Din albul imaculatului mir; Cu nume de dor de mine purtat Spre sufletul tău cel adorat. Referință Bibliografică: Sonata ochilor / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 460
SONATA OCHILOR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358871_a_360200]
-
subțire - doar umbra turturelei face cumpăna Marea Roșie - săgeata lui Orion în cornul lunii școala primară - anevoie prin troian căciula de miel luna în tremur - sub salcia pletoasă păstrăv la pândă rupere de nori - acum și demnitarul intră la apă marele îngheț - încălzirea globală mărește pasul Referință Bibliografică: Ioan Rasinaru / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 332, Anul I, 28 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
IOAN RASINARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358916_a_360245]
-
nu pot să tac Dochia, Dochia, de n-ai știut... DECEBAL Spune, unde-i? Altădată erai limbut. OLACUL ...de îndată ce-ai plecat la bătălie A urcat suișul muntelui oe vijelie Și pe cine, mărite rege, ai iubit Pe munte înghețul la-npietrit! DECEBAL Ce vorbești bătrâne smintit!? OLACUL Alături a însoțito și celelalte preotese. Acum sunt a zeului mirese. DECEBAL Dochia! ... Dochia ... A mea iubire! Oooo! Nu este cu putință atâta nenorocire! 39 Zalmoxis prea mult m-ai pedepsit! ( După o
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
vedeți, Zalmoxis e între noi și așteaptă! În fața lui este cel ce săvârșește nedemna faptă! Pedepsește, însă, cum gândurile lui vor, Alături cu făptașul întregul popor. Precum știți, pedeapsa încălcării Măsurilor de pază a țării, Se pedepsește cu moartea prin îngheț Pe muntele Orole, pe vârful cel mai semeț. Aceasta e ispășirea prin datini lăsată De Zalmoxis drept răsplată. Prin ea nu mai este înălțat La fericirea veșniciei cel vinovat. POPORUL Să recunoască cel vinovat! Murmură în semn de rugă și
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
cvum așa de blânzi îmi păreau mie, Frumoși și nevinovați, spioni să fie!? Și fiica regelui Decebal le-a dat sprijin și ajutoare, Înlesnindu-le calea spre trădare? Atunci eu sunt o trădătoare!? Îmi pare pedeapsa mică pentru nesăbuință. Decât înghețul pe munte, de o altă pedeapsă am trebuință Iubite tată! De-acum ochii mei nu te mai pot privii. Mă poți urî! Mă poți iubii? Am să destăinui a mea faptă Preotului mare, Vezinas, în șoaptă. El a înțeles, înțelege
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
păcat! DOCHIA Poate un zeu dușman m-a îndemnat Să eliberez pe sclavi din închisoare. Nelegiuirea săvârșită mă doare. Spune-mi cu ce s-o ispășesc? Pedeapsă pe măsura faptei doresc. VEZINAS Ooo, iubită fiică a lui decebal, iubită preoteasă! Înghețul pe munte e mai mare pedeapsă. Ea ne este lăsată prin datini strămoșești Pentru aceia ce s-au împotrivit poruncilor regești. Nu au cunoscut dacii un rău mai mare! DOCHIA Dochia a săvârșit în Dacia prima trădare Împotriva țării, a
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
unde a fost student, militarizată după sistemul aracceevist, îi smulge accente încărcate de disperare și dezgust:” Dragă frate-îi scria Dostoievski fratelui mai mare-ce trist e să trăiești fără speranțe.Scrutez viitorul și sunt îngrozit ... Mă zbucium într-o atmosferă de îngheț polar, unde nu pătrunde nici măcar o rază de soare. “ Cu această dezamăgire și altele multe, își va renege mai târziu, după șederea în “ casa morților “ din ogna țaristă, pasiunea tinerească pentru ideile socialismului utopic, la care se împărtășise în cadrul cercului
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359443_a_360772]