8,755 matches
-
fi condus decît de un fanatic, capabil, pentru a-i dovedi necesitatea, să se așeze de bunăvoie în el. Acest fanatic crede în aparatul pe care îl supraveghează cu aceeași tărie cu care crede Creon în ordinea sa în numele căreia o îngroapă de vie pe Antigona pentru că i-a încălcat porunca, s-a supus legii nescrise a Hadesului și l-a înmormîntat pe fratele său." Sînt pagini în care conceptele de "vină", "culpabilitate", "păcat" (niciodată perfect suprapuse) sînt străbătute de un suflu
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
și fantastic. întîlnirea cu lumea nu corespunde hărților (în sens larg), realitatea văzută capătă caracteristicile ochiului care o privește, plină de mari zone albe, acoperită de poveștile prin care nu transpare urîțenia. Și ieșirile în lume sînt reîntîlniri cu imagini îngropate în trecutul nostru: rescrieri ale noastre, în aceeași măsură în care sînt și rescrieri ale lumii. O carte fermecătoare: cînd se termină nu poți să nu regreți. Adriana Bittel - întîlnire la Paris. Unsprezece povestiri, Editura Compania, București, 2001, 112 pagini
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
vorba de rezistența care precede posesia, de îndoieli, de reticențe; tangoul anunță posesiunea stabilită și plătită dinainte cu certitudinea săvîrșirii unui act legal.[..] Tangoul este lipsit de inițiativă, de inteligență... [...] În cadențele sale ascunde tristețea sclaviei și voința de a îngropa în propriul său trup dorința de evadare, transformînd-o în plăcere." No comment.
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
-i ia aia ori aia, iepile le scăpase de robia comuniștilor, așa că... Iar Mihuț, care abea fusese înțărcat de Domnica, Mihuț ăsta, fain băiat, nepotul, ajungând gestionarul comunei - chit că o să se dea bine cu comuniștii, treaba lui - îl va îngropa într-o zi pe bătrân când acesta era gata să împlinească optzeci și opt de ani... iar Mihuț, nemaidându-i măsa laptele ei, cică într-o zi, de foame, sub un dud, pe căldură, dusese degetul gros de la mâna stângă
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
Riddle" (riddle = ghicitoare, în limba engleză), ni se spune explicit. Propria alegere este aceea ce ne face ceea ce sîntem, mult mai mult decît acele haruri pe care le avem din naștere. Doar știm că talanții îi putem, în fond, și îngropa - e tot o opțiune. Trecutul/ prezentul/ viitorul se întretaie și se suprapun. Prezentul e numai o răscruce de trecut și viitor. O știm de la Sfîntul Augustin și de la Plotin, însă o aflăm, din nou, din basmul al cărui erou e
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
s-a uscat saliva de câte flatări a adus boborului! E simplu: economia României merge prost fiindcă țara e condusă prost! De către cine? între alții, de însăși d-na Andronescu. S-a scris până la sațietate că o țară care-și îngroapă cu bună știință creierele e o țară ce nu merită să existe. Și care nu va mai exista - să fim siguri de asta. Trasformată cu cinism în douăzeci și două de milioane de anexe ale burții, această populație disperată își
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
să repet, spre întărire... Era în mai, prin 1953, de Sfîntul Constantin și Elena, în plin proletcultism. Și auzisem că Arghezi vindea cireșe la el acasă. Le vindea chiar în poarta casei lui cu livadă, din Mărțișor, unde e și îngropat. Că tocmai apăruseră cireșele de mai... Dădusem colțul ulicioarei din Văcărești, mă apropiam cu nodul în gît, de emoție... Văzusem de la distanță coșul de nuiele, tîrnul, cu cireșe așezat în pragul porții. În jur, nimeni, nici un cumpărător. Hazardul vrînd probabil
Amintiri cu poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16161_a_17486]
-
O piesă însă, oricît de bună ar fi, are nevoie în primul rînd de un regizor care să știe să o citească și să-i revele miza. Dar tot atît de bine un director de scenă inabil poate să o îngroape. Așa s-a întîmplat cu Larry Thompson, tragedia unei tinereți (1996), tradusă și pusă în scenă la "Nottara" de Mara Pașici-Manolescu. Necitind-o și văzînd doar "ce se petrece pe scenă ți se poate părea, în mare parte, o aiureală
Cînd ai o piesă și nu știi ce să faci cu ea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16177_a_17502]
-
fi mai numeroase deschiderile, colaborările, coproducțiile - cu atît va fi mai bine pentru industria noastră de film. Dar să jubilăm și să anunțăm cu surle și tobe cînd vine un regizor străin să filmeze la noi, în timp ce noi ne-am îngropat de vii propriii regizori competitivi, atîția cîți avem, mi se pare grotesc. Țăcăniții, dincolo de calitatea propriu-zisă, nu reprezintă, în esență, altceva decît o prestare de servicii. Un produs fără identitate culturală românească. Or, așa cum traducerile nu făceau o literatură, nici
Țăcăniții sîntem noi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16216_a_17541]
-
Subiectul în sine pare a fi un fel de probă de supra-consacrare a marelui critic: despre Shakespeare nu-și pot permite să scrie, astăzi, decît deja consacrații, un Harold Bloom sau Stephen Greenblatt, un John Berryman sau, iată, Frank Kermode. Îngropat sub mormane grele de volume explicative sau speculative, Shakespeare nu (mai) cedează lesne efortului interpretativ. Cu toate acestea, dacă pentru criticii literari Shakespeare e motiv de intimidare, cel puțin regizorii rămîn în continuare obligați să caute reinterpretări, să redescopere noutatea
Poetul Shakespeare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16197_a_17522]
-
în cazurile faptelor diverse, încearcă să umanizeze peste poate acțiuni de război. Din cîte a înțeles Cronicarul din toate reportajele tv de la fața locului, soldații germani, care au fost uciși într-o confruntare cu soldați ai armatei române, au fost îngropați într-o groapă comună de soldați ai armatei române. Cum, necum, cei care au avut grijă de foștii lor tovarăși de arme au fost tot cei care i-au ucis. Și chiar dacă i-au îngropat într-o groapă comună, soldații
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
ai armatei române, au fost îngropați într-o groapă comună de soldați ai armatei române. Cum, necum, cei care au avut grijă de foștii lor tovarăși de arme au fost tot cei care i-au ucis. Și chiar dacă i-au îngropat într-o groapă comună, soldații români nu i-au lăsat de izbeliștea eternității pe foștii lor camarazi. În stîngăcia acestei îngropări, cu nominalizarea celor care au fost vîrîți în groapă, e mai multă sensibilitate omenească decît faptul discutabil că mormîntul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
care au fost vîrîți în groapă, e mai multă sensibilitate omenească decît faptul discutabil că mormîntul a fost întreținut și ulterior. Fiindcă dacă acel mormînt colectiv a fost întreținut, asta se trage cel mai probabil de la cei care i-au îngropat pe cei cîțiva germani. Probabil chiar soldații care i-au ucis în luptă.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
Noaptea, labirintul, dimensiunea dionisiacă și visul, traiectoriile indicibile ale existenței apar în imagini de finețe, stilizate și pure până la esență, cu îndepărtate irizări stănesciene: "...dacă aș fi înconjurat/ (cum și sunt) de coaja groasă/ a unui ou, dacă aș fi îngropat, imobilizat,/ dacă nici cu gândul (ca acum) n-aș/ putea decât să pășesc, și n-aș respira (comunica/ e mult spus) decât printr-un soi de tunel extrem de îngust, cât deschiderea normală/ a gurii (când nu strigi, când nu caști
"Singura revelație - limbajul" by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16249_a_17574]
-
chiar dacă într-un context general, într-o istorie pe care mi-o asum și de care mă delimitez periodic. Sunt un martor, încă foarte viu și cu memoria intactă. În ce an ați scris profeticele versuri: Chiar de voi fi îngropată/ într-o străină țărână/ tot învia-voi odată/ în limba română."? Le-am scris în 1982 și au apărut în 1983, în volumul Numărătoare inversă. "Fii atentă, mi-a spus un prieten, sună ca și cum te gândești să te expatriezi!...". Nici
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
literatura SF. Privită de la mare distanță, cartea lui Ștefan Aug. Doinaș este borgesiană. Ea are ca termen de referință nu natura, ci cultura. Ficțiunile din cuprinsul ei derivă din alte ficțiuni, sunt un joc secund. Potrivit unei legende, deasupra comorilor îngropate în pământ apar flăcări jucăușe (după care se și ghidează, de altfel, căutătorii de comori). Deasupra zăcămintelor de cultură apar, ca flăcări jucăușe, povestiri de genul celor scrise de Ștefan Aug. Doinaș. Asemenea texte nu se pot compune numai cu
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
a fi român" (țarul Rusiei), sau "Țara măgarilor" (un cărturar român școlit în Germania) sau "Cadavru etnic" (nu mai știu cine). E adevărat? Nu e adevărat? Nu cred. Nu știu. Nu vreau să știu. Ceea ce știu e că tata e îngropat în pământ în cimitirul de la Târgu Jiu. Ceea ce știu e că Germania ca țară și subconștient colectiv a avut și mai are problemele ei cu nazismul. Despre asta s-au scris romane, piese de teatru și s-au făcut filme
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
pe mine ce m-a făcut să aleg acest subiect, m-aș minți din nou. Mi-aș răspunde că dorința mea cea mai aprigă de bărbat de 54 de ani ce trăiesc de 13 ani printre străini este să fiu îngropat, când o să vină timpul, alături de mama, ca să ni se amestece oasele și să ne întâlnim din nou, așa cum am fost de la început. Aceasta a fost spovedania mea, de om și de regizor de film român. Cât despre cei 30 de
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
mă nasc/ Ca în ritmurile inițiatice/ Din numele meu,/ După ce decenii întregi/ Tot ce eram/ S-a concentrat, s-a chircit/ În sîmburii cîtorva litere oarecare?/ Și acum să o iau de la capăt,/ Să caut un alt grind/ Roditor/ Să îngrop semințele/ Și să mă aștept apoi răbdătoare/ Pe mine însămi răsărind?" (De la capăt). Pericolul maxim este mortificarea, pericolul minim e repetiția mecanică, sisifică: Dar cine mai știe/ Cum eram/ Ca să mă identifice ca pe un cadavru/ Privit cu repulsie de-
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
direct stilistica și limbajul picturii, sînt enunțate în această expoziție. Prima observație care s-ar putea face aici privește interesul permanent al pictorului pentru desen, pentru desenul de sine stătător și pentru desenul pregătitor, pentru acea fază de schiță mereu îngropată în protoistoria picturii. Ca și Corneliu Baba, un alt artist care aparține profund spațiului central european, Julius Podlipny înțelege desenul ca pe un act fundamental în ceremonialul creației, ca separație aproape magică a imaginii de neant și nicidecum ca un
Amintiri din Mitteleuropa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16379_a_17704]
-
dobândirea perfecțiunii. Prin cuvânt, dar mai ales cu exemplul îmbunătățitei lor vieți, ei au devenit îndrumătorii și dascălii întregii creștinătăți. Sfinții Părinți nu sunt oamenii unui timp și ai unui loc. Nu sunt ceva dus cu trecutul din urma noastră, îngropați cu strămoșii. N-au generație; sunt actuali și universali, chipul lor este prezent și viu, real și valabil azi ca și ieri și mâine și cât va fi lumea. Sfinții Părinți ai Bisericii s-au ridicat peste locul și peste
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
de seamă ca ele să fi căpătat acel plus de substanță dătător de speranță pentru anul următor. Unele dintre ele au mizat pe sfîrșitul lumii, ca și anul trecut, altele au alcătuit analize mizerabiliste cu care s-au străduit să îngroape ultimii patru ani de guvernare, probabil pentru a face uitat faptul că în '96 au făcut o operație asemănătoare. Editorialiștii care au încercat să analizeze faptul că o parte a partidelor din opoziție a căzut de acord cu partidul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]
-
de Flandra ordinul să ne refuze, ca mason și nu ca relații între casele lor monarhice. De asta principele nu mai vrea să stea de vorbă cu noi!... Sunt indignat, stimată doamnă și, vă rog să fiți convinsă că am îngropat în mine această indignare, dar în fața dumneavoastră o recunosc: Nu se poate ca o organizație care are legi, legi mari ce urmăresc stabilizarea omenirii, să fie încălecată de același om care a încălecat și cea de a doua republică proclamându
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
lagărelor de muncă de la Cercul Polar, bătrânul îi face destăinuiri uimitoare despre noaptea morții fostului dictator vorbindu-i despre existența unui caiet cu coperte negre din plastic ce a aparținut lui Stalin, furat de unul dintre membrii Biroului Politic și îngropat în aceeași noapte de 12 martie 1953 chiar de bătrân, pe atunci gardian personal al oficialităților partidului. Moartea suspectă și violentă a martorului înainte de a-i fi indicat misteriosul loc, îl convinge pe istoricul american să rămână ilegal în Rusia
Spectacolul lui Stalin by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16572_a_17897]
-
în Uniunea Europeană, eforturi care au convins U.E. să includă România între candidatele la aderare și să pregătească bani mulți în acest scop, bani care în parte au și venit, în timpul "țapului", vor fi, aceste eforturi care au început să rodească, îngropate de un vot resentimentar și prost chitit. Cei care l-au crezut pe C.V. Tudor, că România e buricul Europei, dar că trebuie să vină el la putere pentru a dovedi acest lucru, vor avea prilejul să constate că liderul
România resentimentară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16584_a_17909]