1,213 matches
-
Zău? — Vă rog, urcați puțin mai sus spre culmea dealului. Hotomi arătă către un nor de praf: — Priviți acolo. E încă departe, dar iese de la adăpostul acelor munți, spre câmpie. — Nu e un vârtej, nu-i așa? În față se îngustează, iar în spate se lărgește. Este o armată, cu siguranță. — Trebuie să luați o hotărâre, stăpâne. — E inamicul? Altcineva cred că n-ar putea fi. Stai, mă întreb dacă este într-adevăr inamicul. Hidetsugu continua să se arate indiferent. Refuza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
să intervină încă o dată în încercarea de a aplana potențialele divergențe majore ce puteau măcina membrii Quadrantului. Cumva, trebuia să reinstaleze atmosfera de optimism ce dominase inițierea proiectului. Așa că începu să deseneze în aer o uriașă spirală luminoasă care se îngusta pe măsură ce luminozitatea ei devenea din ce în ce mai puternică, până ce ajunse un bob de lumină orbitoare. - Nu poți organiza un spațiu ideal în care să împaci toate interesele caracteristice ființei umane, ce pot merge de la simbioză și până la antagonism total. În plus natura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
cât va ieși din 8 pogoane și pogonăritul pe acele pogoane; 10 oameni streini să fie iertați de bir pe capul lor; o pivniță ce va avea aicea în Iași să fie scutită”. Se pare că, li s-au cam îngustat scutirile, fiule. Așa gândesc și eu. Acum îngăduie-mi, părinte, să spun că până a nu citi în cărțile acestea nu credeam că o față bisericească, ba chiar una pusă în fruntea unei obștii călugărești, ar fi putut să se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fost manechin, a scos o carte, la întâmplare, dintr-un raft și-a început să mimeze c-o citește. O altă fată i-a urmat exemplul. Una după alta, toate petrecărețele au adoptat expresii de o seriozitate academică, și-au îngustat ochii ca și când ar fi absorbit un pasaj teribil de profund și și-au încruntat ușor sprâncenele într-o poză caricaturală a intensității școlărești. Patrick exulta. Una dintre fete își ținea cartea cu susul în jos, dar nimănui nu i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
folosesc. Cum ar fi faptul că ești nimfomană. — N-o să faci așa ceva! Familia ta ar fi încântată de asta. De scandal. Pune-mă la încercare, aruncă Gaskell și mai umflă un prezervativ. — Plasticoman scârbos! — Brută limbistă! Ochii lui Sally se îngustară. încet-încet, femeia începu să bănuiască că Gaskell vorbise serios când pomenise de divorț, iar dacă Gaskell divorța de ea aici, în Anglia, câtă pensie alimentară ar fi obținut? Foarte puțină. Ei doi n-aveau copii și Sally avea convingerea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
să plece, cum să plece? Care plimbare? — În lume. În lumea largă, domnule! Lumea largă nu-i de nasul proștilor. Că ce, chiar toți stau la cușculiță? Nimeni nu iese? Ehe, sunt și excepții, domnule! Interese speciale. Nu s-a îngustat lumea decât pentru unii. Multe nu-s de nasul nostru. Pământul se învârte, nu stă pe loc, chiardacă noi nu vedem. Troleibuzul întrerupse prelegerea filozofică. Împiedicat, brusc, să mai ofere și alte secrete profesionale, colegul Teodosiu Gică, zis Boală, zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
tâmple. Ați contestat gradul trei. Diagnosticul nu permite însă alt grad. Ce lucrați? — Desenatoare. — Nu e cea mai grea muncă. — Obosesc repede, nu mă pot concentra. — Analizele nu arată nici o schimbare față de internarea precedentă. — Eu cred că arată... Chipul se îngustase, privirea fulgera. — Asta-i altă chestiune, ce credeți și ce nu credeți dumneavoastră. Menținem gradul trei și vă trimitem la Institut, pentru expertiză. Scrise, din nou, pe foaia din carnetul de rețete, recomandarea pentru expertiză. Femeia ieși, trântind furioasă ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de bine camuflat în întuneric, că era să dau peste el. În conul de lumină al felinarului, florăresele își stropesc marfa din gălețile uriașe, cu culorile denaturate de luminația electrică. Florăreasa mea Mihaela, atât de ochioasă, că globii rotunzi îi îngustează fruntea, se jură că noaptea face vânzări mai bune. Aluzia ei nu-i greu de înțeles, numai că eu plecasem de-acasă fără un bănuț în buzunare - ia zi, ce mi-ai face tu cadou? Uitați, domnu’! râde Mihaela, sticlindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
aș face amor și-aș citi... (de unde Dumnezeu vorba asta nouă la ea, se stilase cu trupa, observ că lucrase și la formele ei, începând să poarte haine negre care-i alungesc trupul fost bondoc. Ochii mari și sprâncenele distanțate îngustându-i fruntea, nasul cu nările înguste vibratile vădesc o tensiune nervoasă nouă, care mă face și la izbucnirile ei de râs să tresar speriat. Aveam să-mi dau seama că orice activitate, fumatul, discuțiile lungi cu mine, privitul la televizor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
toate mamele că fiii lor sunt absolut irezistibili? — Nu chiar! spun, cât pot de veselă. Adică vreau să zic că mă bucur pentru Tom. Și pentru Lucy, firește. — Becky? Femeia de la fereastră se întoarce spre mine și ochii i se îngustează suspicioși. Ea e Becky? Pe chipul ei nu se citește nici o urmă de prietenie. O, Doamne, nu‑mi spune că și ea crede că umblu după Tom. — Ă... da. Îi zâmbesc. Eu sunt Rebecca Bloomwood. Și dumneavoastră probabil că sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
dinastia Ming, din timpul domniei împăratului Jia-jing. Da, exact. Povestea spune cum Hairui își riscă funcția pentru a vorbi deschis în favoarea poporului și despre cum se luptă eroic cu împăratul și ajunge să fie epurat. Înțeleg. Ochii lui Mao se îngustează. Cine este autorul? Viceprimarul Beijingului, profesorul și istoricul Wu Han. Mao rămâne tăcut. Ea observă cum expresia de pe chipul lui se schimbă încet. Ridurile i se întind, ochii lui devin o linie subțire. Ea simte momentul și decide să răsucească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
dat totul la vale cu un gât de Cola dietetică, băutura în care, dacă i s-ar fi permis, puștiul s-ar fi și îmbăiat. Jake și-a ațintit privirile de un albastru pal asupra Fionei, după care și-a îngustat ochii ca să indice sentimentul de suspiciune. În fond, ce vrei tu să obții cu chestia asta, Fiona? —Uraaaa! O propoziție întreagă. Femeia a zâmbit agitată, șocată de întrebarea tăioasă, rostită din senin de o persoană care, până în clipa aia, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
anunțat ea. Apoi a ridicat cearceaful și s-a uitat sub el. —Și ce naiba s-a întâmplat cu picioarele mele? Pe chipul lui Nick a reapărut expresia îngrijorată. —Nu-ți amintești nimic? Susan a strâmbat din nas și și-a îngustat ochii. Îmi aduc aminte ședința de yoga și că dup-aceea am băut o cafea cu Fiona, apoi... Femeia a clătinat din cap. Nu, nu-mi mai amintesc nimic altceva. —Ai fost lovită de o mașină în timp ce așteptai să traversezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
el nelămurit. — Eu credeam că rămân aici în noaptea asta. —Planul s-a schimbat. David i-a întins haina de camuflaj de pe brațul canapelei. —Eu și Fiona avem nevoie să fim singuri în seara asta. —Am înțeles. Jake și-a îngustat ochii suspicios. Nu s-a întâmplat nimic rău, nu-i așa? N-are legătură cu ceea ce-am pățit eu, nu? Puștiul s-a uitat implorator către Fiona, dar David i-a luat-o înainte. — Nu fii prostuț! Sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Milică își leagănă capul în palme, spunându-i c-ar fi trebuit s-o vadă. Ce să vadă, că nu i-a arătat-o, prostu’ a ținut-o ascunsă. I-o fi fost frică, iar privirea lui Milică ridicându-se, îngustându-se parcă de teamă, și Rafael: Ce dracu’ ai? Nu te știam atât de sensibil la chestii d-astea. Ba i-ar fi arătat-o până la urmă, da’ a fost prea din scurt, n-a stat cu ea decât șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ce s-ar fi cuvenit să-l țină cât de cât din scurt... Ba uite-l că nu s-ar mai fi dezlipit de masa asta și de Rafael. Îi căzuse capul puțin într-o parte și privirea i se îngustase, dar plin de snagă altminteri. Se ținea bine după vreo zece-douășpe halbe de bere împănate cu câteva cinzeci de rom, cât turnase în el de la prânz încoace. Înțepat, întărâtat, hotărât să-și facă treaba până la capăt. Mă-sa - asta ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
fătuco. Nu eram În nici un fel obligată să mă supun la asemenea insulte vulgare. — De ce muzica ta de fond sună mereu la fel? am Întrebat dulce. N-ai vrea să-ți Împrumut niște casete cu melodii? Ochii lui Rachel se Îngustară. — Gata, până aici ți-a fost. Poți să te recompensezi cumpărându-mi ceva de băut. — Sigur. Vii la duș? — Nu, mă duc acasă. Ne vedem la Fazan Într-o jumătate de oră? — OK. Mi-am luat geanta și haina și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Înțeleg ce-i cu atitudinea asta moralistă așa, dintr-o dată. — Ce ți-a zis Rachel să faci? Lesley dădu din umeri. — Cum am mai zis, dacă Linda nu-l poate păstra, ar trebui să renunțe la el. Ochii i se Îngustară. — Stai să vezi când o să-i spun ce s-a Întâmplat! Se ridică În picioare și a Început să-și scoată hainele. — Stai numai să-i spun! repetă ea pentru sine. M-am ridicat și eu și-am părăsit vestiarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
fost cea care le-a dat ălora numele lui Lesley, nu? zise ea, schimbând macazul. Nu există dovezi, dar toată lumea e de părerea asta. Cine altcineva să fi fost? Rachel ridică din umeri. — Chiar așa, cine? Suflă fumul de țigară, Îngustându-și minunații ei ochi. — Trebuie că Lesley umblă să-i ia gâtul Lindei. Se pare că a urlat la ea - la Linda, adică - În birou, ieri. — Lou zice că Linda nu și-a pierdut calmul, a negat tot și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
țintă la mine. — Eu n-am nici un amestec În asta, bine? Am auzit că v-a prins, pe tine și pe Derek, În vestiarul bărbaților, am plusat eu, gândind că și-așa nu aveam nimic de pierdut. Ochii ei se Îngustară până ajunseră cât niște fante Întunecate. Își Împinse capul Înainte, Într-un gest agresiv, și spuse: Asta e o minciună. Iar el e un nemernic, mai adăugă. Intrasem acolo ca să-i zic vreo două. Trotuarul nu era atât de aglomerat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
după ce se termină ora, dar cred că am ajuns eu puțin cam devreme. Voi aștepta În creșă. — Derek nu mi-a pomenit nimic despre faptul că urmează să aibă o Întâlnire cu cineva, zise Lesley, iar ochii albaștri i se Îngustară. Ca reacție, ai lui Janice se lărgiră brusc. Păi, de ce ar face asta? spuse cu un glas dulce. Asta e problema lui personală, nu? Hai, vino, Devon. Trebuie că era prima dată când Lesley apuca să-l privească mai atent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
mai târziu. — Intenționezi să contești mărturisirea? am Întrebat neîncrezătoare. Ea Încuviință din cap. Dar n-am de gând să neg relația mea cu Derek, zise. — Nici n-ai putea, am subliniat eu, pentru că Lou știa de ea. Ochii i se Îngustară puțin, dar continuă să vorbească de parcă Întreruperea nici n-ar fi existat. Știam că semnarea acelei mărturisiri era un mijloc de a-l scoate din Închisoare. Mintea nu-mi era limpede, iar ei m-au intimidat. — O, desigur, sărmană creatură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
reluat locurile și autobuzele au plecat, fiecare în direcția lui. Mi-a fost în cele din urmă clar de ce s-a oprit autobuzul nostru acolo: trebuia să aștepte să treacă celălalt autobuz. Când am început să coborâm, drumul s-a îngustat brusc și ar fi fost imposibil ca ambele autobuze să poată trece în același timp. Nu era loc suficient nici măcar pentru două mașini mici - una ar fi trebuit să dea înapoi și să aștepte, cuminte, într-o ieșitură a drumului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
nu! o mie cinci sute de lei, de la mine, dacă... Avocatul deja nu mai urmărea atent pelteaua perorației sterile, a cucoanei cu un ochi cameleonic. Subit ostenit, acesta simte cum câmpul vizual i se posomorăște, se tulbură și i se îngustează galopant, până la echinoxul percepției și peste, pierzându-și din ce în ce mai pronunțat vederea periferică. Apoi, iată! Patru motani negri zborșiți, stăteau dinaintea lui. Patru cozi verticale, împungeau aerul! Motanii Domnișoarei. De la stânga, la dreapta: Momocilă, Bobocilă, Peticilă și Zăpăcilă. Dar... Aceștia, parcă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Când se apropiară urcând pe stânci, putură vedea mai bine aceste pustule care erau de fapt trei enorme deschizături ovale. Ajunseră imediat sub cele trei vulve inserate în metalul (sau în plasticul, sau în ce?) al cocăi. În profunzime, se îngustau fiindcă alte deschizături secundare mai întunecate se înșirau în ovalele exterioare. Vântul aducea praf și piatră ponce prin deschizături, ceea ce înseamnă că ele se aflau în această stare de câtva timp. ― Seamănă cu o intrare, propuse Kane, punând mâinile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]