1,508 matches
-
curg mai departe/ spre o altă orânduire”. El locuiește acum într-o sferă vidă și simte teroarea inconsistenței pe măsură ce simțurile cresc alarmant: ochii se deschid, unul câte unul, din talpă, din degete etc. Apar păsările, într-o imagine emblematică a înlănțuirii: „Fluviu de păsări înfipte / cu pliscurile una-ntr-alta”, și îngerii cu lănci în mână, și ochii („o gârlă de ochi verzi”) și, în fine, privirea acaparatoare de care stă suspendată lumea. Viziune teribilă, de un onirism negru: „Sîntem fructificați
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
încearcă să îl întoarcă pe bărbatul infidel cu ajutorul vrăjilor, închipuind o păpușă de ceară și arzând-o în timp ce dansează goală în jurul focului aprins într-o zonă năpădită de buruieni din spatele casei. „Narațiunea” se încheagă, împotriva retorismului și a convenționalismului, ca înlănțuire de închipuiri ale protagonistei - scene de iubire brutală petrecute în trecut sau fantezii întunecate izvorâte din spaima de a fi înșelată, din îndoieli și anxietăți, risipite în final prin decodare ironică. Experimentală este și Cravata de cânepă, prelucrare parodică în
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
dintr-un grup studențesc. Topografia banalității este și ea prezentă în limbajul semidoct, cu pretenții eseistice, din unele dezbateri la care sunt prezenți studenți și profesori. Ieșirea la mare (1985) se vrea o parabolă romanescă despre zbuciumul sufletesc provocat de înlănțuirea amețitoare a unor fapte excepționale, într-o lume labirintică, pe dos, care mai poate fi salvată, căci „ieșirea la mare” este încă posibilă. Deși narațiunea este fragmentată, textul se coagulează prin câteva imagini-simbol, iar discursul naratorului-martor înregistrează evenimentele datorită perspectivei
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
în teoria lingvistică saussuriană și în cercetările Școlii formale ruse, a dus la apariția paradigmei structuraliste și a teoriilor semiotice întemeiate pe interdependența câmpurilor semantice (A.-J. Greimas, Michel Riffaterre) și a naratologiei (Tzvetan Todorov, Gérard Genette), ca sistematică a înlănțuirii și distribuției unor coduri și funcții universale. Aplicarea acestei metodologii acoperă toate studiile lui Z., de la Proza poetică românească în secolul al XIX-lea până la analizele comparatiste din Imaginea ascunsă. Structura narativă a romanului proustian (1976) sau din Formele liricii
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
și caleidoscopului din creier, să tacă. Tensiunea interioară sau exterioară este nepotrivită dojenirii. Mustrarea își atinge scopul, când participanții la dialog, sunt absolut liniștiți. Pozitivarea se face, prin îngrijirea vieții spirituale. Ascultarea optimă presupune perceperea ființei interioare a vorbitorului, urmărirea înlănțuirii gândurilor lui, eliminarea impulsului de a întrerupe pe vorbitor, a simpatiilor și antipatiilor. Convorbirea. Să ne punem problema trecerii de la pălăvrăgeală la dialog. Convorbirea este comunicare și comuniune, adevărata relație dintre Eu-ri. Vorbirea autentică duce la enunțarea exclusivă a informațiilor
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
Semiologia diacroniei urmărește să pună în evidență experiențele anterioare ale bolnavului, mai exact, trecutul acestuia. Rezultă de aici faptul că în psihopatologie, „semnele clinice” sunt polisemice deși ariile lor semantice, așa cum s-a văzut mai sus, nu sunt disjuncte, iar înlănțuirea lor în contextul „discursului narativ” al bolnavului tinde să construiască o „monosemie” din care, în final, va rezulta diagnosticul clinic. Reducția polisemiei semnelor clinice reprezintă momentul final al gândirii clinice, respectiv „diagnosticul”. Diagnosticul psihiatric va concentra în „enunțul” său o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vedere metodologic, elementul esențial în psihopatologie îl reprezintă dubletul „observare-înțelegere” al obiectului studiat. În cursul actului de „observare-înțelegere” sunt antrenate o suită de etape reprezentate prin „a vedea”, „a privi”, „a înțelege”, „a ști”. Trebuie să vedem în acesta o înlănțuire logică a unor procese sau „etape de cunoaștere” ale obiectului în psihopatologie. Pentru M. Foucault observația este o privire pură, anterioară oricărei intervenții, fidelă obiectului imediat pe care-l reia fără însă a-l modifica cu ceva. Această „vedere a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca în cazul observației sistematice care se bazează pe o metodă științifică și riguros condusă către aflarea adevărului. 2) Metoda științifică este mult mai complexă, mai riguroasă și mai nuanțată. Ea privește mai multe aspecte care se organizează într-o înlănțuire secvențială de momente ale cercetării, de tipul unei succesiuni logice, reproducând un model riguros de gândire și organizare al activității de cercetare științifică. Aceste etape metodologice ale cercetării sunt următoarele: a) Pregătirea pentru studiu sau cercetarea științifică ce vizează următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
înlocuiește cu starea de extaz, de beatitudine. Providența, mântuirea, grația, sunt legate de păcat. Adam, omul primordial, „cade”, dar în locul lui, din el, „se naște” un nou Adam, cel mântuit. Existența, în felul acesta, se revelează ca fiind rezultatul unor înlănțuiri de contraste. Suntem conștienți de noi și de viața noastră prin angoasă, susține K. Jaspers, referindu-se în mod expres la „ situațiile-limită”. Raportul dintre păcat și angoasă, atât în plan psihologic și psihopatologic, cât și moral, este legat de faptul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
semnalelor (signal learning; evidențiată de Guthrie, 1935; de Mowrer, 1960; este vorba despre „reflexele condiționate” descrise anterior de Pavlov); 2) învățarea stimul-răspuns (S-R learning; evidențiată de Mowrer, 1960; dar și de Skinner, 1938, care o numește „condiționare operantă”); 3) înlănțuirea (chaining; este „lanțul motor” sau „stereotipul dinamic” descris de reflexologii ruși; dar acest mecanism fusese identificat și de părintele psihologiei behavioriste, Watson, 1919); 4) asociațiile verbale (verbal associations; mecanismul a fost studiat mai întâi de Ebbinghaus, 1913; a fost aprofundat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și-au pus amprenta asupra mersului educației și al școlilor. Simbiozele biserică-școală și religie-educație au apărut odată cu sosirea primilor coloniști pe teritoriul nord-american și au continuat neîntrerupt până la jumătatea secolului XX. Pedagogia teologică nu studiază admirabila istorie a acestei rodnice înlănțuiri spirituale - dimpotrivă: pedagogia teologică este un shift înlăuntrul gândirii și practicii teologico-educaționale. Ea dezvoltă un nou mod de a gândi și a trăi religia, moralitatea creștină și educația religioasă. Valorile tradiționale ale creștinismului sunt reinterpretate, umanizate, modernizate etc. Dogmele creștinismului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și a deduce o anumită procesualitate), în sfera de preocupări a istoriei cotidianului mărunt fresca amplă a duratei nu mai are, practic, nici o relevanță. Exhaustivitatea reconstituirii și liniaritatea narațiunii nu mai fac parte dintre ambițiile ei. Nu continuumul temporal, ci înlănțuirea punctelor de vedere analitice și a modalităților succesive de observație reprezintă osatura acestei istorii (Lepetit, 1999, p. 99). Cât despre context, acesta se referă la „ambianța” faptului de viață examinat, redată într-o manieră cât mai completă. Noțiunea geertziană de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un potențial agricol important 8. Colectivizarea agriculturii, încheiată cu surle și trâmbițe în 1962, trebuia să folosească acest potențial într-un fel mai avantajos populației. Atunci despre ce poate fi vorba? Ignoranță, incompetență sau nepriceperedin partea responsabililor politici? Sau o înlănțuire de fenomene meteorologice și economice de natură negativă, cu efecte dezastruoase asupra producției agricole și animaliere? Lucrurile par să stea cu totul altfel. Istoricul francez S. Courtois consideră că „arma foametei” este utilizată în mod sistematic de orice putere comunistă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
noastre. Ea rămâne un scenariu incoerent, plin de interpretări subiective, de legende și folclor. Oricât de represivă este o societate, normalitatea din noi nu ne ferește, ci, dimpotrivă, ne face vulnerabili. Cine a putut crede că totul a fost o înlănțuire de gesturi iresponsabile, lașe, lipsite de rațiune, în care acuza principală a fost lipsa de discernământ a cercetătorilor? și, cum autorii acestei întâmplări se acoperă între ei și nimeni nu dorește limpeziri, ce sens mai are să-i cauți un sens
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
studiate procesele interne ale unui mecanism sau sistem în interiorul căruia nu se poate pătrunde (spre exemplu, lecțiile de biologie sau geografie unde sunt descrise fenomene sau zone inaccesibile observației nemijlocite, lecțiile de istorie unde sunt invocate evenimente din trecut cu înlănțuirea lor temporală și cauzală, geometrie și activitățile practice unde sunt folosite modele în relief sau reduse la o anumită scară de mărime etc.). Se recomandă evitarea utilizării excesive a metodelor verbale în activitatea de predare, folosirea procedeelor intuitiv‑practice și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
generate de discriminare, generalizare și transfer. Punctul de plecare al acestei teorii a învățării dirijate îl constituie analiza modelului obiectivelor instruirii. Referindu-se la tipurile de învățare, Gagne precizează existența a opt tipuri de învățare: învățarea de semnale, învățarea stimul-raspuns, înlănțuirea, asociația verbală, învățarea prin discriminare, însușirea de noțiuni, învățarea de reguli, rezolvarea de probleme (aceste tipuri de învățare sunt ordonate de la simplu la complex, dar coordonate între ele). teoria organizatorilor cognitivi și anticipativi de progres (Ausubel), este mai degrabă o
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în activitățile de consolidare a cunoștințelor și de antrenare a deprinderilor. În contextul activităților specifice educației speciale, mai ales pentru copiii cu deficiențe de intelect, tulburări asociate (autismul, sindromul Down) sau pentru cei cu tulburări senzoriale, metoda imitației și procedeul înlănțuirii și modelării ocupă un loc foarte important datorită compatibilității existente între specificul acestora și particularitățile de învățare ale respectivelor categorii de subiecți, pe de o parte, dar și datorită calității acestor metode și procedee, extrem de potrivite și eficiente în situațiile
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
definițiilor date terapiei ocupaționale de către diverși autori se bazează pe conceptul de activitate sau ocupație. Orice activitate umană are la bază o componentă motivațională, o structură (auto)organizată și un scop bine stabilit, în raport cu care se autoreglează. Activitatea presupune o înlănțuire sau un sistem ierarhizat de acțiuni care, la rândul lor, cuprind operații prin intermediul cărora are loc transformarea obiectelor materiale și/sau a informațiilor sau ansamblurilor informaționale în scopul ameliorării sau dezvoltării capacității individuale de adaptare și integrare în contextul relațiilor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
căii»”. Cartea are o structură „în oglindă”, în cadrul căreia se îmbină speculația, specularul și spectacularul. Oricât ar uza de instrumentele ludicului sau ale divagației, prima parte (Introducere în angelologie) rămâne un tratat în toată regula, unde artificiile stilistice nu alterează înlănțuirea ideilor. Astfel, într-o privire deopotrivă erudită și problematizantă, unde farmecul discret al citatului alternează cu speculația dezlănțuită, P. traversează problemele importante ale „angelologiei”: legitimarea temei îngerilor prin depășirea binarismului logic, raportul între om și înger, discutarea argumentului tomist privind
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
grotesc, ca și de prozaism, naturalețe, trezie și organic. Prefigurat de Juventus, Exuvii (1997; Premiul ASPRO) este un roman atipic, mai degrabă un vast poem în proză. Amortizând la extrem acțiunea și fragmentând sintaxa narativă, scrierea e concepută ca o înlănțuire de miniparabole pe tema identității. În concordanță cu simbolul din titlu, personajul-narator suportă o suită de „năpârliri”, diseminate cronologic, dar coexistente în spațiul simultan al memoriei: „mă simt un fel de matrioșkă, un fel de mamă uriașă, o mamă-copil, care
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
asemănarea cu Proust, identificată de Tudor Vianu la nivelul construcției frazei ca „acumulare de asociații în jurul unei impresii unice”, fiind o problemă de ordin pur stilistic, iar nu ideatic. Patul lui Procust este un roman criticist în sens kantian, o înlănțuire savantă de „teze și antiteze” narative, și, în același timp, un roman al scrierii romanului - cu deosebirea că, în vreme ce forța motrice a modernismului literar occidental este dedublarea autoreflexivă, manifestată ca distanțare și ironie, P. re-pornește, adamic, din momentul imediat anterior
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
abandonată în favoarea descoperirii propriei vocații, cea de artizan giumbușlucar al verbului, cu recurs la tehnici și procedee variate: prozodie tradițională, inclusiv ilustrarea formelor fixe, vers liber, artificii grafice, cascade asociative bizare și gratuit-ludice, apropiate de cele ale avangardismului etc. Unele înlănțuiri sintagmatice amintesc de verva lui George Magheru, ca în Și-apoi, uite-așa, din volumul Soarele meu, inima mea (1986): „Mai prin nori de mai curând / mai încet de mai aproape, / cum arena nu-l încape / trece timpul șuierând. // Jos
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
uneori, garnitură bondoacă,/ Iute și verde-murdară printre grămezile de cartofi/ Putrezind pe câmpuri, pe lângă peroanele/ Pline de cioburi și de capace de bere,/ Budila-Express, ruginind nevăzut/ Precum tinerețea, la încheieturi.” Aventura eului liric se configurează ca o expediție cinegetică de înlănțuire a realului. E drept că Strada Castelului 104 (1984) dezvoltă o anume figurație medievală, trubadurescă, galantă, iar poetul se abandonează adesea în voia unor convenții facile, însă recuzita lirică e mereu subminată prin ironie, prin telescoparea actualității sau prin destrămarea
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
despre „răpusul câine Fox”, ceea ce pare o exagerare. Barbiene sunt, într-adevăr, câteva rare și răzlețe sonorități, poate întâmplătoare, poate mărturisind o reală, dar neconcludentă, influență. Ca realizare poetică, Zogar e net inferior versurilor barbiene, nici imaginile nu frapează, nici înlănțuirea lor, și nici muzicalitatea limbii sau pregnanța rostirii. În absența sugestiei și a fiorului estetic, poezia lui P. se cere „descifrată” numai la nivelul sentimentelor, care se dezvăluie a fi delicate, autentice și neafectate. Versuri și imagini cât de cât
POGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288870_a_290199]
-
Această raționare de tipul „dacă nu s-ar fi întâmplat...” este de natură să probeze cu suficientă forță de convingere că explicația fiecărui eveniment nu poate avea loc decât în fluxul continuu al istoriei. Iar istoria comunității nu reprezintă decât înlănțuirea unor evenimente discrete. A explica înseamnă a integra fiecare eveniment în seria lungă de evenimente care se cheamă istoria respectivei comunități. Un teoretician structuralist ar avansa o cu totul altă viziune asupra acelorași evenimente. Respectiva comunitate este organizată într-o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]