415 matches
-
un tărâm predestinat durerii și suferinței: „Eu vin din țara ce-a rămas în leat/ prin răzmerițe frânte-n Bălgărat /[...] În țara mea de aur și de piatră/ nevoile și caznele te latră;/ zicalele de râs și voie bună/ au înlemnit, ca un ghețar pe strună...” (Eu sunt din țara...). Pastelurile circumscriu peisaje ale ținutului natal (Țara Moților), într-o stilizare austeră, specificările de natură geografică fiind intensificate prin prezența elementelor de lexic ardelenesc. Unele poeme ( Când zarea) prefigurează o altă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
cărți alăturea. Nu mai e viu parcă. Se topește în sufletul larg al cărților și trăiește prin ele. Cînd urci sus și-l găsești așa, te jenezi parcă să-l deranjezi. Ai vrea s-o iei îndărăt. Dar stai așa, înlemnit în tăcerea bibliotecii pînă cînd ridică ochii el să te vadă. - Aicea erai? Bată-te să te bată! Șezi colea... Și te bate pe umăr, întinzîndu-ți o mînă caldă și prietenească. I.E. Torouțiu nu cunoaște "jena" și nici distanța autoritară
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
peste Întreaga frescă mare și circulară din turn, printre altele fiindcă primul gând de a abandona aparatele fotografice și a picta bătălia bătăliilor i se năzărise lui Faulques În fața tabloului din palatul Uffizi În ziua când Olvido Ferrara și el Înlemniseră În sala, din fericire goală timp de cinci minute, admirând compoziția extraordinară, perspectiva, racursiurile magnifice ale picturii pe lemn, una dintre cele trei care reprezentau episodul militar din 1 iulie 1432 de la San Romano, o vale de lângă râul Arno, Între
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Întîlniri este privirea sau, mă rog, privirea este aceea care comunică dulcea sîmțîre. Forța ochilor e uriașă. Conachi vorbește de un rapt În serie („ochii tăi ce m-au răpit”), de o veritabilă capacitate de a electriza sau de a Înlemni corpul: „Doi ochi porți Ce fac morți Ca niște gelați Și aruncă Tot În munci Pre amorezați...” Ioan Cantacuzino (CÎntec grădinăresc) vorbește și el de „doi ochișori” care: „... omoară și Învie”, Văcăreștii, Pann, preromanticii, toți sînt adoratori fanatici ai ochilor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
chiar și picioarele. Vine la urmă și sufletul care se predă. Părțile corpului sînt mesagerii și instrumentele posesiunii În dragoste: Pieptule ce pînă azi Știu și decît să arzi, Aflînd acum unde mergi, Bate În ceasuri Întregi. MÎinilor nu vă-nlemniți, Ci vă dați să pipăiți Și să strîngeți binișor Acel minunat trupșor. Picioarelor, alergați, Săraci, nu mai trepădați, Duceți-vă să-ntîlnesc Stăpîna care-mi slăvesc.” Cum voi arăta mai tîrziu, pentru Anton Pann ibovnica nu-i o imagine abstractă. Vorbește
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
inimii și, din nou, despicarea inimii, risipirea trupului: „Despice-să inimioara În bucăți ca de cuțît. Răsîpească-să tot trupul și să facă praf În vînt.” Un sindrom teribil este catalepsia, Înlemnirea trupului. Conachi trece și prin această Încercare: „Trupule, de acu-nlemnește”... după care cunoaște senzația insuportabilă de surpare a corpului, de Întrerupere a funcțiilor vitale. O paralizie progresivă cuprinde pe omul Înamorat: „Ochii ș-au perdut vederea, Gura s-o-nchis spre tăcerea, Obrajii În veștejire, MÎinile În neclintire, Pieptul Întru
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se strânge, a se umple, a se uni (derivate); ● nereflexive: a apune, a asfinți, a avansa, a bălti, a coti, a rămâne, a răsări, a sta, a staționa, a trăi (primare); a atârna, a devia, a înainta, a încremeni, a înlemni, a ocoli (derivate); ● reflexive/nereflexive: a (se) ancora, a (se) înțepeni (derivate). Am considerat ca fiind relevantă din punct de vedere semantic pentru această subclasă informația semantică [a fi într-o poziție (spațială), a descrie o anumită poziție (spațială), neasumată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-ă nom. devierea, deviatul A ÎNAINTA Râul înaintează printre munți tranz.: Ion înaintează o cerere directorului part. înaintat, -ă nom. înaintarea, înaintatul A ÎNCREMENI Când trece Băse, mulțimea încremenește tranz.: Băse încremenește mulțimea part. încremenit, -ă nom. încremenirea, încremenitul A ÎNLEMNI Actorul înlemnește în spatele scenei tranz.: Nepăsarea Ioanei îl înlemnește pe Ion part. înlemnit, -ă nom. înlemnirea, înlemnitul A OCOLI Drumul ocolește prin pădure tranz.: Ion ocolește pădurea part. ocolit, -ă nom. ocolirea, ocolitul (c) MIȘCARE DIRECȚIONATĂ REFLEXIVE A SE APROPIA
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
devierea, deviatul A ÎNAINTA Râul înaintează printre munți tranz.: Ion înaintează o cerere directorului part. înaintat, -ă nom. înaintarea, înaintatul A ÎNCREMENI Când trece Băse, mulțimea încremenește tranz.: Băse încremenește mulțimea part. încremenit, -ă nom. încremenirea, încremenitul A ÎNLEMNI Actorul înlemnește în spatele scenei tranz.: Nepăsarea Ioanei îl înlemnește pe Ion part. înlemnit, -ă nom. înlemnirea, înlemnitul A OCOLI Drumul ocolește prin pădure tranz.: Ion ocolește pădurea part. ocolit, -ă nom. ocolirea, ocolitul (c) MIȘCARE DIRECȚIONATĂ REFLEXIVE A SE APROPIA Ion se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
munți tranz.: Ion înaintează o cerere directorului part. înaintat, -ă nom. înaintarea, înaintatul A ÎNCREMENI Când trece Băse, mulțimea încremenește tranz.: Băse încremenește mulțimea part. încremenit, -ă nom. încremenirea, încremenitul A ÎNLEMNI Actorul înlemnește în spatele scenei tranz.: Nepăsarea Ioanei îl înlemnește pe Ion part. înlemnit, -ă nom. înlemnirea, înlemnitul A OCOLI Drumul ocolește prin pădure tranz.: Ion ocolește pădurea part. ocolit, -ă nom. ocolirea, ocolitul (c) MIȘCARE DIRECȚIONATĂ REFLEXIVE A SE APROPIA Ion se apropie de sfârșitul tezei tranz.: Teza îl
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Exiluri paralele). Celălalt tip cunoaște o dezvoltare centrifugă în spirală, adunând în jurul unui pivot semantic o cohortă de imagini: „Iată de ce/ Pentru că eu stau aici/ Pentru că stau aici nemișcat/ Pentru că stau înlemnit în acest loc golit de suflet/ Pentru că stau înlemnit cu o lumânare înaltă în mâini [...] Pentru că stau aici nemișcat lumânare înaltă înlemnită în acest loc golit de suflet și creștetul meu arde cu flacără subțire și albastră” (Răspuns). Fără a dubla într-o manieră redundantă viziunea poemelor, schițele și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
pivot semantic o cohortă de imagini: „Iată de ce/ Pentru că eu stau aici/ Pentru că stau aici nemișcat/ Pentru că stau înlemnit în acest loc golit de suflet/ Pentru că stau înlemnit cu o lumânare înaltă în mâini [...] Pentru că stau aici nemișcat lumânare înaltă înlemnită în acest loc golit de suflet și creștetul meu arde cu flacără subțire și albastră” (Răspuns). Fără a dubla într-o manieră redundantă viziunea poemelor, schițele și povestirile din volumul Un sat numit România (2003) provin din aceeași melancolie constitutivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
a intrat bunica, jocul luase de câtva timp o întorsătură mai agitată. Cele care ni se păreau urâte - ca „Verdun”, de pildă - fuseseră aruncate pe fereastră pe un strat de dalii. Mai multe învelitori ajunseseră să fie sfâșiate... Bunica a înlemnit în fața acelui câmp de bătaie presărat cu bășici albe. Am ridicat amândoi ochii. Și atunci, privirea ei cenușie parcă s-a îmbibat cu lacrimi - atât cât să-i facă strălucirea insuportabilă pentru noi. Nu, bunica noastră nu era o zeiță
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
frig. Atunci s-a ridicat ca să degajeze cufărul cel mare pe care erau așezate. Trebuia să se pregătească pentru noapte, să scoată hainele călduroase și două pungi cu biscuiți. Charlotte a întredeschis capacul, și-a vârât mâna înăuntru și a înlemnit, neputând să-și stăpânească un strigăt scurt care i-a trezit vecinii. Cufărul era plin cu ziare vechi! În zăpăceala din dimineața aceea, luase cu ea cufărul siberian... Fără să poată încă să-și creadă ochilor, a scos o filă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mai mică, a zis ―țăranul". -Ce te pricepi tu,nepricopsitule!Ocaua-i oca și gata! Atunci “țăranul” a scos căciula din cap, a lepădat sumanul și s-a arătat în tunica albastră,cu epoleți auriți,ca un domnitor.Neguțătorul a înlemnit . De uimire a scăpat ocaua din mână. -Ei,negustorule,mai zici și-acum că nu te-am prins cu ocaua mică? -Nu mai zic, măria-ta!Iertare,milă,prea bunule! Cuza-Vodă a poruncit să-i lege de gât două cele
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]