3,440 matches
-
practică. Iar aceasta este rugăciunea lui Iisus. Și pentru aceasta trebuie să pornim la drum căci orice destin creștin este un pelerinaj către „locul inimii”, unde Domnul ne așteaptă, către care ne atrage. Călătoriile nu fac decât să exprime, să înlesnească, prin întâlnirile prilejuite, prin înrâuririle resimțite, această călătorie lăuntrică. Căutăm omul, oamenii care să ne dea „cuvinte de viață”, care să ne trezească la ceea ce ne este cel mai apropiat și totuși atât de departe ... Iată, Pelerinul a întâlnit un
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
sau cumplită, după cum vom fi îndeplinit poruncile lui Iisus Hristos: "Fiți gata în tot ceasul de moarte, pocăiți-vă și credeți în Evanghelie.". Ca urmare, o continuă (po)căință și o credință vie în Domnul nostru Iisus Hristos ne va înlesni o moarte dulce și pașnică. Nu doar cei săraci ca Lazăr se fac vrednici de un sfârșit fericit, ci și cei bogați, dar smeriți cu duhul. Nu numai cei bogați, ca acel îmbelșugat din Evanghelie, merg în iad și mor
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
pleca. El vă va putea oferi cele dorite privind căutarea celor pierduți. O avea inimă, că doar n-o fi de piatră, dă-l păcatului de om. Și-apoi, trecerea pe care o are în fața Domnului Țării vă va putea înlesni plecarea mai ușoară și rău mi se strânge inima la dorul acesta dar ... dacă asta doriți! - Bertha, îți voi urma sfatul și voi face ceea ce cred că bunul Dumnezeu vrea să fie. Singură n-am să pot face nimic. Chiar
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
excluzând „complexe” sau complexități de orice tip, cu cusururi datorate mereu bunelor intenții de dezihnibare a interlocutorilor, îndeosebi colegi tineri, pentru a-i ajuta să treacă bariera timidității și reticenței și a grăbi integrarea lor în colectivul școlar, a le înlesni acomodarea cu exigențele sau larghețile normelor (ne)scrise ale corpului didactic. Ospitalieri și generoși cu cei din jur, sfătuitori în toate cele, deschiși și săritori, soții Rucsanda erau ei înșiși de o modestie și simplitate care cucereau și apropiau, în fața
COOLEGII MEI, SOŢII RICA ŞI NICU RUCSANDA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367041_a_368370]
-
și din viață, până acum. Asta-i tot! -Bine draga mea! Îți doresc mult bine și-ti urez mult noroc pe calea, ce ți-ai ales să mergi! Încuviințez alegerea ta deși cu strângere de inimă. Permite-mi să-ți înlesnesc un pic drumul! Am cunoștințe prin părțile acelea și aș putea să te ajut cu găsirea unui job bun. -Mulțumesc tată, dar nu doresc acest lucru absolut deloc! Nu doresc să fiu tratată de nimeni pe acolo ca fiica ta
PETRECERE NEFASTĂ (10) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368516_a_369845]
-
meu îi povestise despre mine, că ar fi bine să-mi iau viața în propriile mâini, să mă dedic muncii, carierei, să-mi fixez țeluri precise de urmat și alte chestii din acestea. A fost drăguță propunându-mi să-mi înlesnească ea să am unde locui, daca ași ajunge vreodată să aleg să mă mut prin părțile de unde este ea. La moartea părinților săi a moștenit o casă frumoasă, care stă nelocuita mai tot timpul , ea neavând copii și fiind retrasă
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
relativa latență a unor idei riguroase, a căror încatenare nu țâșnește în ochi, ci se cere descoperită cu oarecare osârdie din partea cititorului. El este invitat să aibă tot timpul perspectiva de ansamblu - cu reveniri și popasuri în stare să-i înlesnească urmărirea atentă a unor idei perfect articulate logic, gata să înfrunte, fără ursuzlâc și fără oțărâre, ba dimpotrivă, cu grațioasă seninătate, orice obiecție, venind din partea oricui”. (G.I. Tohăneanu) „A descoperi ceea « ce nu au văzut alții » înaintea ta, ar trebui
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
autoarea, șì poetul Eugen Dorcescu. Dialogul curge firesc, fără „poticneli”, aproape ca o discuție lejeră despre preocupările noastre zilnice. Departe de a fi un reproș din parte-mi, consider că e o direcție urmărită voit de inițiatoarea convorbirilor pentru a înlesni citititorului de orice cultură accesul mai ușor la text. Cât privește răspunsurile, fie că vin în întâmpinarea întrebărilor, fie că (de puține ori) poetul le canalizează către esența a ceea ce are de transmis, au o rigoare pe care poezia însăși
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
Un alt aspect despre care cred că m-ar defini este acel al însemnărilor despre călătoriile atât de dragi mie făcute cu gândul ispitirii frumuseților și creațiilor rotundului pământ, voiaje care reînnoiesc individul, îl revitalizează, îi lărgește orizontul și îi înlesnește înțelegerea frumuseții și a diversității umane. Scriitoarea Elena Armenescu e de părere că: „Zarea interioară luminoasă deschide scrierile Elenei Buică, favorizată de destin să cunoască mai mult de jumătate din lume, iar această cunoaștere este sporită de sensibilitate, inteligență, plus
CUM AŞ DORI SĂ RĂMÂN PENTRU POSTERITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364763_a_366092]
-
turci”. Pe drumul de la Padeș spre Strehaia „țăranii - spuneau cei care au făcut parte din oștirea revoluționară - îl întâmpinară > ca pe un eliberator, strigând cu entuziasm: < >. Cei juni se înrolau de voie în oștirea lui; cei bătrâni și femeile îi înlesneau cele necesare, cărând chiar cu spinarea proviziuni pentru oștirea liberatoare”. Dar cine erau acești țărani de care vorbește C. D. Aricescu? Erau locuitorii satelor de pe Valea Motrului sau din zona de nord a Mehedinților, acolo unde statisiticile ulterioare din 1831
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
cade-n mână, să meargă dea-bușilea, să ceară și să mulțumească. Un zâmbet, un gângurit face mămica fericită și nu numai pe ea. Vorbirea articulată nu-i un dar al naturii. Ea trebuie învățată iar familia și alți copii o înlesnesc. Și număratul pe degețele este deosebit de importantă. Până depășește vârsta 0 copilul poate număra pe o mânuță. Dacă-l vreți inginer dați-vă silința să-l învățați să numere până la 10 înainte de doi ani. Altfel va înțelege greu aritmetica. Joaca
CLASA 0 SAU VÂRSTA 0? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350370_a_351699]
-
considerată o importantă contribuție românească la exegeza cervantină. Iată ce afirmă prefațatorul: „Cartea doamnei Andreea Olaru Cervatiuc ne îndeamnă irezistibil, cu forța inteligenței ce merge drept la țintă, să ne îmbogățim necontenit prin implicarea în dezbaterea miturilor lumii, care ne înlesnește totodată descoperirea propriei noastre dimensiuni mitice”. După o serie de burse de cercetare (Bursă Națională de Merit, Universitatea „AL.I. Cuza” Iași, 1991-1994; Bursă de specializare, Madrid, Spania, 1992; Bursă de Masterat a Decanului, Universitatea din Calgary, Canada, 1997-1998; Bursă
O TÂNĂRĂ DIN BOTOŞANI, LAUREATĂ A UNUI PREMIU INTERNAŢIONAL PENTRU EXCELENŢĂ ÎN CERCETARE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350414_a_351743]
-
ei pe o logică eternă, adică pe familiaritatea cu „logica lui Dumnezeu în mersul ei natural pe pământ”. Aș adăuga la toate astea un mod firesc de raportare la lucrurile ultime, deopotrivă hâtru și solemn, pe care il provoacă și înlesnește originea sa țărănească. Țuțea este țăran din Muscel școlit la Universitatea de la Berlin și care, în mod esențial, rămâne să se comporte cognitiv- ca țăran. Prin felul de a se exprima, Țuțea trimite cu gândul la un personaj a lui
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]
-
Ovidiu de care nimeni nu făcuse caz până acum, e declarată operă corupătoare. Pare-se că o văzuse pe Iulia fără veșminte, făcând aluzie la Acteon, care a surprins pe Diana nudă. Unii cred că se făcuse vinovat de ”lenocinium”, înlesnind pe culpabili. Atât i-a trebuit Împăratului. Pe Iulia a exilat-o, undeva, într-un loc secret, iar pe Ovidiu la Tomis. Pe la sfârșitul lui noiembrie, anul 8 e.n., după ce mai contemplă pentru ultima dată cerul cu lună și cu
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349285_a_350614]
-
ne împiedică să fim primitori sunt: indigența minții (dezinteresul și prostia), consimțirea euforică (exaltarea fără temei), sufocarea spiritului cu grijile lumești, excesul de spirit critic (vigilența încruntată care nu se angajează în nimic), opacitatea agresivă. De cealaltă parte, însușirile care înlesnesc primirea mesajului pericopic sunt: răbdarea plină de speranță, îndrăzneala și perseverența, creativitatea. Potrivit lui Andrei Pleșu, în spunerea pildelor Iisus Hristos arată o tactică retorică bine cumpănită: este vorba de dislocarea simțului comun, de înlăturarea clișeelor, de repudierea formulelor fixe. Din
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
o femeie cultă și care, lucru recunoscut de rabin, cunoaște mult mai bine decât el subtilitățile necesare unui asemenea act. Mama adoptivă, atent selectată de soția rabinului după socoteli numai de ea știute, este o femeie tânără și frumoasă, acum înlesnită din punct de vedere material. Devenise așa prin căsătorie și știa că a avea fără a dărui este ca și cum nu ai avea. Sunt aproape convins că un bărbat, dacă ar fi scris exact această poveste nu ar fi putut desluși
FRANCISCA STOLERU, DINCOLO DE CUVINTELE SCRISE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349359_a_350688]
-
voce tare din cărți, precum - Război și pace. Maria Ivanovna a reușit, indiferent de greutățile cu care se confrunta, să le ofere copiilor un mediu prielnic pentru dezvoltarea lor, o copilărie frumoasă; deseori pleca cu copiii în sat pentru a înlesni legătura lor cu natura - această comuniune firească a trezit în spiritul micuțului Andrei actul creator. „Fericirea este în strânsă legătură cu copilăria mea. Îmi amintesc de perioada în care locuiam cu mama într-un cătun din apropierea Moscovei ca de o
A.A. TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349361_a_350690]
-
pentru posteritate, lacrimile îmi vor curăța prin suflet ce-mi lași tu. așa că te rog, fugi spre noua ta iubire, cărarea noastră va fi numai a ta și nepietruită nu-ți mai tărăgănăna avântul de a pleca eu însămi îți înlesnesc cuvântul ,,adio!’’, ce-l ai pentru mine, ascuns într-un ungher de suflet arătându-ți pe unde să-ți îndrepți pașii eleganți, datorită pantofi lăcuiți, pe care ți văd prima oară, sperând să nu dansezi vreodată, această samba obosită, alături de
NU-ŢI MAI PLACE, AŞA CĂ... (2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349449_a_350778]
-
la sărbătorile denumite Saturnalia și Festum Kalendarum”5. Deși creștinismul cu literatura sa religioasă, hagiografică și cu Noul Testament a avut o influență majoră asupra lor, totuși ,,colindele prezintă o bogată literatură apocrifă, legende sau întâmplări izvorâte chiar din sânul poporului, înlesnindu-le astfel o cât mai largă răspândire”, cu toate că odată cu trecerea timpului în ele se pot regăsi ,,numai răsunete ale miturilor păgâne din vechime”6. În legătură cu colindele, mai trebuie precizat faptul că aceleași motive folclorice circulă de secole în nordul Dunării
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Emiko mi-a zis că am atins esența aranjării florilor. I-am spus că m-am documentat asupra acestui subiect dar n-am înțeles în ce constă tehnica, dar mai ales arta aranjării florilor... O demonstrație pe viu mi-ar înlesni înțelegerea, numai dacă domnia sa va avea bunăvoința și dispoziția s-o facă. M-a privit lung cu ochii mijiți, iar după câteva clipe de contemplare și-a mutat privirea spre ghiveciul cu un „bonsai” - ume (prun asiatic) înflorit. Am avut
IKEBANA-CALEA FLORILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348063_a_349392]
-
s-au gândit să managerieze un concurs: “ART & LIFE” în cadrul “Japanese Golden Week”. Gândul ei a fost acela de a prezenta, soțului și prietenilor japonezi, frumusețea meleagurilor natale, dar și cultura țării de origine-România. Intenția lui a fost de a înlesni împlinirea dorinței soției, dar și de a se “lăuda”, în fața tuturor, cu Romania-țara pe care el o admiră, printre altele și pentru că aici s-a născut marea sportivă-Nadia Comaneci(“micuța floare de lotus”) și, desigur, soția sa. Dorința amândurora a
de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361989_a_363318]
-
la pian, Mădălina Rusu, a plecat după aceea la studiu în străinătate, mi-a spus că scriu minunat, să încerc să public. I-am arătat mai apoi domnului Adrian Doxan, compozitor și scriitor, încercările mele lirice, iar dumnealui mi-a înlesnit debutul literar în revista „Agora” prin 2004, dacă mai țin minte bine. În anul 2006 am avut fericirea să particip la un concurs despre care aflasem de pe internet, un concurs literar unde am obținut o mentiune specială, concursul fiind organizat
GÂNDURI DE UCENIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365852_a_367181]
-
și ar fi trebuit, să anunțe îndată patrulele militare. Nu a făcut-o. Trebuia să rezolve totul cu discreție. Evenimentul ar fi putut avea drept consecință depunctarea batalionului de pază. Nu mai puțin adevărat era faptul că chiar el le înlesnise ieșirea celor plecați înmânând ordinele de serviciu. Le-a recuperat pe cele rămase în cazarmă. S-a frământat neliniștit în preajma comandamentului așteptându-se parcă să audă din clipă în clipă telefonul sunând. Nu a durat mult și fugarii s-au
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
în care se află locuitorii comunali încât nu sunt capabili a-și administra nici puțina avere de care dispun. Ca o măsură de îmbunătățire se propunea colonizarea la câmpie, acțiune dirijată însă de oameni specializați, care să dea cunoștințe practice “înlesnind și mașinile de primă necesitate”. În privința comunicațiilor (cauza pierderilor din agricultură) aceiași membri ai comisiei din Gorj arătau că “lipsa totală a căilor de comunicație este 30 Ion Ionescu, Agricultura română din județul Mehedinți, București, 1868; Dan Berindei, Nichita Adăniloaie
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
adică legătura cu monumentul - trăsătura principală a primei faze, și apare tot mai evidentă diminuarea progresivă a viziunii monumentale pentru a atinge la Sucevița cele mai mici dimensiuni din întreaga pictură moldovenească a acestei a doua faze. Dimensiunile mici au înlesnit însă exprimarea în pictura Suceviței, interioară și exterioară, a unui număr impresionant de scene cu „tâlc” legate între ele „prin fire nevăzute ... cel mai complex program iconografic din întreaga ortodoxie medievală”, spune Sorin Ullea. Este concluzia la care a ajuns
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]