557 matches
-
ar trebui să se adreseze organelor judiciare. Cred că ar trebui să facă o plângere penală sau să sesizeze DNA. „În ceea ce-l privește pe Klaus Iohannis, eu l-am promovat. Eu l-am promovat pe Iohannis în timp ce domnul Băsescu înmugurește clasa politică cu Elena Udrea și Gheorghe Ștefan. Iohannis nu vrea să candideze la președinție, dar eu îi prevăd un viitor luminos în politică. Nu-l ajută susținerea lui Băsescu pe Klaus Iohannis", a spus liderul PNL la Realitatea TV.
Ce spune Antonescu despre acuzațiile lui Băsescu la adresa lui Ponta by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/31060_a_32385]
-
stabilizat de puțină vreme încoace. Și încă ceva: spectatorii simt din nou fascinația vedetei și caută prezența ei pe afișul de teatru. Nu știu dacă a apărut și venerația de dinainte și simțul protector față de artiști, dar anul acesta au înmugurit, firav totuși, dar au înmugurit speranțele că valorile își vor recapătă, cu greu, locul ierarhic meritat în societate. Casele de bilete au fost luate cu asalt, de exemplu la Azilul de noapte pus de Ion Cojar la Teatrul Național din
A mai trecut un an by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18199_a_19524]
-
Și încă ceva: spectatorii simt din nou fascinația vedetei și caută prezența ei pe afișul de teatru. Nu știu dacă a apărut și venerația de dinainte și simțul protector față de artiști, dar anul acesta au înmugurit, firav totuși, dar au înmugurit speranțele că valorile își vor recapătă, cu greu, locul ierarhic meritat în societate. Casele de bilete au fost luate cu asalt, de exemplu la Azilul de noapte pus de Ion Cojar la Teatrul Național din București. De ce? În primul rînd
A mai trecut un an by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18199_a_19524]
-
pe care poezia le încercuiește, desenându-le hartă și, în momente faste, forându-le solul. Febrila notație lirica a Doinei Ispirescu ne adresează apelul de farmec al unei personalități cristalizate lucid, cercetând, nu fără voluptate, semnele zilei și ale nopții: Înmugurește o mare sălbăticita,/ ridică din spume boboci de fier/ sub soare fără de soare să/ străjuiască sub cer/ ziua pedepsită de noapte." Doina Ispirescu, Câmpul de sare, poeme, Editura Mașină de scris, 63 p., preț nemenționat.
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
și pe listele bibliografice ale studenților la limbi străine. Volumul cel mai recent al lui Coe, The Rotters' Club (Clubul putregaiurilor, 2001), îl întoarce pe cititor în lumea anilor '70 ai Angliei industriale, într-o vreme cînd corectitudinea politică nu înmugurise, deși valorile tradiționale făceau față tot mai greu tendințelor de primenire socioculturală. Comicul suculent și romantismul înfiorat își dau mîna într-o poveste ai cărei eroi nu-și intersectează doar viețile, ci și ambițiile, fie ele politice, profesionale sau intime
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea./ Plânsu-m-au iambii? Corbii scurmă-n lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide./ Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va-nmuguri tăcerea ce ucide...” - Tăcerea-ca-Mantră, ca Elixir Blagian, transfigurează Moartea, în MOARTE INIȚIATICĂ - și, iată cum SONETUL devine instrumentul soteriologic al INVIERII HRISTICE! Singura Glorie Regală, pe care THEODOR RĂPAN o admite: Gloria prin Cuvânt („Ah, nu mă lasă gloria-mi
Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
fi surpată și în trei zile ridicată, calea, ușa, piatra nesocotită de ziditori și așezată în capul unghiului, cei doi dintr-un singur pat, râșnița, cele care râșnesc, dintre care una va fi luată, cealaltă lăsată, stârvul, vulturii, smochinul care înmugurește și odrăslește mlădițe. Toate acestea și cele asemenea ni s-au dat cu îndemnul de a folosi și pătrunde îndemnurile dumnezeiești și a lua aminte la citire și a cerceta în tot timpul de nu se află cumva în ele
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
oiți vreo carte Când răsfoiți vreo carte, cu versuri, bunăoară, Să vă gândiți la câtă strădanie se cere: Albina până-și iscă hambarele de ceară, Tixindu-le-ndeolaltă cu bulgărași de miere. Să vă gândiți la scoica durerilor sortită: Anume, nestemata că-nmugurește-n plagă! Gândiți-vă cum lanul, dăruitor de pită, își gârbovește paiul sub spicul greu de blagă. Gândiți-vă cum plânge cu spume în orbite Manole când își curmă odoru-n monastire, Desăvârșind cunună de turle poleite: Să aibă Vodă fală
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
aici, arbitrarietatea semnelor era ruinată de caracterul lor motivat ori de cîte ori un alt sînge decît cel supt din lucruri și ființe, ca preț al admiterii lor în limbaj, părea că pulsează în fiecare cuvînt. Și așa începură a înmuguri fragmentele călăului de joc al cuvintelor, Cratiloose. în acest spațiu invizibil dintre nimic și firul de sînge începură a se contura cuvinte stranii, de dincolo de lexicul uman, așezîndu-se ca 'i'-uri sub punctele-punctele: reverbe, galbene lacrimi geloase, un ursulariu de
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
s-a dus spre zare, dar de ce venise-nu ne-a spus...” (Albatrosul Obosit) Colțul acesta de răi al sufletelor noastre numit România, Își pierde parcă, din ce In ce mai des, reperele. Oare copacii ei unde Își Îndreaptă ramurile? Către ce tind vârfurile abia Înmugurite În primăvară, catre jos, acolo unde stau Înfipte rădăcinile, sau sus, catre zare? George Filip: Omul, arborele acesta foarte palpabil, nu este specific niciunui colț de răi. Raiul, daca este, ne tolerează și ne numără pe de-a rândul. Deci
Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
evocă numai universul cărții, al studiilor neîntrerupte, al bibliotecilor și arhivelor, al anticarilor de la care cumpără maldăre de publicații, ci, chiar dacă oarecum en passant și jocurile și preocupările copilăriei, "de-a piticușul", pescuitul cu furculița, fiorii adolescenței, când începe a înmuguri erosul, întâlnirea cu "acest obsedant corps féminin qui tant est tendre" și primul sărut al unei fete printre zăbrelele gardului. O reacție ciudată a miopului care a fost Al. Ciorănescu s-a produs în momentul punerii primilor ochelari. Lumea i-
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
mai arată decât printr-o erată Citești și fața lumii se răsfață iar sufletul tânjește după făptura timorată a Verbului dintâi. Epifanie Turlele urcă spre cer privegheate de zborul păsărilor stingher în preajma mănăstirii poteci părăsite pe care nu trece nimeni. înmugurește steaua venerii și-ți vindeci tăcerea înlăcrimată în muguri mângâiat de lumina care se frânge fără vină. Lucrurile par sprijinindu-se în câte un nume când toate există spre a sfârși în cuvânt precum cel care citește face să învie
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
ilicit din podul palmei, spre a-și ascunde cea de a treia ureche își comandase o perucă. (Pe care a trebuit să și-o înlocuiască de mai multe ori, întrucât pavilionul acela tot creștea și tot creștea.) Însă, atunci când îi înmugurise un nas de toată frumusețea chiar în mijlocul frunții, demnitarul simți că trebuie să-și dea demisia. Nu mai era nimic de făcut. Cei mai buni medici i-au spus că, dacă îi vor amputa cel de al doilea nas, acesta
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
fără suflet unde toate lucrurile sunt la locul lor înafara oglinzii sparte în zeci de uimiri necruțătoare chipuri ale tăcerii Sunt singurul locuitor al inimii bântuite de uragane Azi cerul e închis. Marțea Vaselor În liliacul japonez din fața casei târziu înmuguresc impur dorințe ca tulburi viscerale clătinări din spații neîncercuite aud respirația duhurilor complice ușor coruptibile gata să-mi accepte izolarea efortul suprem al fragilității și chiar să cocheteze cu vampirii în halate albe admirându-le straniul orgoliu al inventarierii suferințelor
Poezie by Constantin M. Popa () [Corola-journal/Imaginative/3007_a_4332]
-
după vers, Infernul, - ah, obosiseși, abia ajuns pe primele trepte din Purgatoriu. Și nu vom ști niciodată cum te-a primit Dante. Va fi tremurat măcar o frunză din laurii de pe fruntea lui din tencuiala sfîntă? Pe-a noastră, abia-nmuguriseră. Pe-a noastră, a celor de-atunci și deacum, între spaime rămași, vinovați și greoi. Judecătorul va spune cîndva "Destul!, Liniște, copii, tăceți odată din gură, nenorociților, sînt sătul, terminați cu prostiile! Doar vi se pare că-ați străbătut Infernul
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14649_a_15974]
-
ascunziș unde să dorm, să mi se năzărească și oglinda, dublul cu streașină de care-atârnă vâscul magic, pendula și vâscul, un gong din care cad cifre portocalii și litere. Si nici un fir de praf nu s-a desprins din stelele înmugurind matern. O farfurie albastră care strânge lacrimi de candelă și rugăciuni. toarce un fir ce dă balans.
Sfânta Ecaterina by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/6431_a_7756]
-
pagini, dovada unui management excelent aplicat unei armate de vieți de hîrtie, fiecare cu întîmplările ei, pe care Florina Ilis le strunește cu mînă forte, alunecă și el în utopie, deopotrivă a tehnicii și a imaginației hrănite cu povești. Povestea înmugurită din ele se termină cu moarte: moare Romulus, Romi, unul din gemeni, urmașul urmașilor urmașilor celor hrăniți de lupa romana. Și cad, în acorduri de Eminem (a murit prietenul meu, care vînase cu mine lei ajunge ,Romi nu mai este
Train grande vitesse by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11001_a_12326]
-
morți fără lumânare la căpătâi, morți în întuneric sau pentru copiii morți nebotezați ca să aibă și ei pe lumea cealaltă calea luminată. În această zi, copiii pun crengi de măr în vase cu apă. Acestea, ținute în lumină și căldură, înmuguresc și înfloresc, și sunt folosite în noaptea de Anul Nou drept sorcove. Ce NU e bine să faci în această zi Ca să aibă spor și belșug în casă, în această zi oamenii nu trebuie să lucreze. De asemenea, gospodinele nu
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. De ce lumina de veci se dă de pomană by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/60888_a_62213]
-
indiferent/ de parcă realitatea ar fi alunecat/ pe lângă el fără să-l atingă/ iar când i-am trecut mâinile/ cruce peste el, de sus în jos/ și de la dreapta la stânga/ din trupul lui curse o găleată de apă/ și cârjele lui înmuguriră...". Un ultim "sertar" în cartea de față este cel al reflecției propriu-zise. Poetul se dispensează aici de măștile și personajele sale, de înscenările dramatice, ba chiar și de mediul liric, pentru a medita singur, față în față cu cititorul. Imaginile
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
la șosea/ unde cântă ram-ul și vioara/ unde-i fantazia mea", cu talentul bine crescut (și temperat) meritând reclamă. Vă mai citez, spre convingere, și alte poeme la fel de bune: "în grădinile sfârșitului sunt robinete/ cu holograme senzuale și defecte/ înmugurind din cosmogonice marionete/ ce viețuiesc în seva alternativelor curente,/ baroc cu tehnică uzurpatoare/ nisipul ce un vierme mușcă luceferi din galaxie/ orașele cu pompe și cu extinctoare,/ sărbătoresc văzuta erezie." (Grădinile sfârșitului). În alte poeme balcanismul reciclat de Isarlîc cibernetic
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
arctice cu 6,1 km ori au urcat pe pantele munților. Cercetătorii din Australia, Germania și Marea Britanie au raportat schimbări și în procesele naturale care până acum erau specifice primăverii: păsările migratoare și fluturii își fac apariția mai devreme, plantele înmuguresc mai repede. Echipa de oameni de știință a publicat rezultatele în revista „Natura“, subliniind că „ne aflăm cu certitudine la începutul unui proces de încălzire a climei pe întreaga planetă, iar această schimbare primește un răspuns ecologic clar și vizibil
Agenda2003-35-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281413_a_282742]
-
mele cînd plîng din senin de dorul donei juana/ sînt mielul negru ce suge la țîța oii albe sînt țîța oii albe supte de mielul negru/ sînt sămînța de pin mă însămînțez în pămînt cît mai adînc să renasc/ să înmuguresc și să cresc în pămînt/ sînt pămîntul de sub unghiile lui iisus sînt chiar unghiile lui pline cu pămîntul de pe marginea gropii din care a fugit imediat după învierea din morți". În poezia lui N.Ț. se suprapun nenumărate ecouri din
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea.// Plânsu-mau iambii? Corbii scurmă-n lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide.// Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va-nmuguri tăcerea ce ucide...” O atmosferă de arhaicitate, realizată printr-un lexic străvechi creează o atmosferă cețoasă de Ev Mediu, care se va perpetua până la ultimul text, cu o identică vigoare dantescă, ca în Sonetul CCCLXVI: „Ultim sonet! Sunt viu după
Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
purtătorul de biruință, este unul dintre cei mai venerați sfinți din calendarul ortodox, sărbătorit în fiecare an la 23 aprilie. În ajunul zilei de 23 aprilie oamenii pregăteau cu grijă brazde verzi, tăiate sub formă pătrată, în care înfigeau ramuri înmugurite de sălcie și flori galbene de primăvară cunoscute, în Bucovina, sub numele de calce. În noaptea sau dimineață zilei de Sân-George capul familiei, întotdeauna un bărbat, așeza brazdele, astfel împodobite, "de strajă "la stâlpii porților și ai caselor, la ferestrele
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79635_a_80960]
-
nasc încă o dată/ efemeridă sau cactus sau / afectuos animal de companie" (Asta e). Ca și: „ea era singură / precum bătrîna barză / de pe acoperișul primăriei" (dus-întors). E pusă la contribuție și o licantropie decorativă: „încet îi crescuseră solzi pe dinăuntru / îi înmuguriseră colți aspri de lup / în loc de inimă" (iarna plecase). Caracteristică e indistincția morală, o confuzie între bine și rău, între suferință și jubilație, între înfrîngere și victorie, ca expresie a unei primordialități iterative, deschizînd o salutară perspectivă. Deșeurile insinuează candoarea unui
Nostalgia concretului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6376_a_7701]