489 matches
-
După ceai, în timp ce o lălăiam prin sala de mese, Davy a ridicat ochii din ziarul pe care îl avea în față și a exclamat: — Ia uitați-vă! Uitați-vă! Uitați o poză cu Snorter jucând pocher! Toată lumea s-a îngrămădit înnebunită ca să se uite. Se pare că a luat-o de la capăt, a zis Mike trist. — N-a rezistat prea mult, așa-i? a spus Oliver. Toți au dat din cap deznădăjduiți și păreau foarte, foarte supărați. Am crezut c-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
voce scăzută care voia să-i transmită un mesaj de genul „nu te face de râs în fața fetelor“. Ce faci cu restul numelui? O să arăți ca un fătălău dacă nu ți-l termini. —îmi tai mâna, s-a oferit Gaz înnebunit. Așa n-o să mai știe nimeni nimic. —Taci din gură, omule, l-a amenințat Joey. Te punem pe picioare și ne întoarcem acolo. NU! a urlat Gaz. —Ba da. Ascultă, băiete, l-a liniștit Shake. O sticlă de JD. O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
dusesem cu Luke la o petrecere. Mă simțeam în siguranță fiindcă știam că nici unul dintre cunoscuții mei n-avea să fie acolo. Dar, spre oroarea mea, prima persoană pe care am văzut-o a fost Chloë, una dintre acolitele Helenkăi. înnebunită de panică, m-am întors pe călcâie și am părăsit încăperea. Luke m-a urmat uluit. — Ce s-a întâmplat, păpușo? m-a întrebat el. — Nimic, am răspuns eu. Am tras de mine să mă întorc, dar toată seara am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pun mâna pe punguță. Eram ca o mamă care vrea să-și țină în brațe pruncul abia născut. Dar Tiernan era foarte posesiv. —Am și eu o linie, mi-a amintit el îndepărtând pungulița de mine. —OK, am gâfâit eu înnebunită să simt euforia drogului. Grăbește-te! Sub privirile tuturor celor din bar, Tiernan a tăiat două linii grase și superbe direct pe masa îmbrăcată în mușama de plastic. Temătoare, m-am uitat împrejur să văd dacă se crizează cineva, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
făcusem eforturi În calitate de soră mai mare. Nu s-a obosit să mă salute, ci doar s-a așezat lângă mine și a mâncat privind În gol. Mi s-a părut că am auzit-o pe mama oftând, dar eram prea Înnebunită să nu Întârzii ca să Îmi mai pese. Am fugit tot drumul către studioul de balet. Afară era Îngrozitor de frig și de pustiu. În timp ce picioarele mele, aflate În cele mai incomode cizme cu toc, mă implorau să mă opresc, m-am
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
și trece prin portalurile morții cu grație și cu sufletul împăcat. Sozo se îndreptă de spate și merse spre soția sa, care era împreună cu doamnele ei de onoare. Dintr-o dată, se auzi țipătul sfâșietor al unui copil, iar Katsuyori răcni înnebunit: — Sozo! Ce-ai făcut? Sozo își înjunghiase propriul fiu de patru ani, care muri chiar sub ochii soției sale, iar acum femeia suspina. Fără ca măcar să lase deoparte sabia însângerată, Sozo se prosternă spre Katsuyori, de la distanță. — Ca dovadă a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
În grajduri, se dezlănțuise un vacarm total. Cel puțin zece cai intraseră în panică și loveau cu copitele în pereții staulelor, smulgând scândurile. Doi dintre ei sparseră, în sfârșit, scândurile transversale care blocau intrarea și se repeziră violent afară. Alergând înnebuniți, năvăliră în galop în mijlocul forțelor clanului Akechi, în timp ce alți cai nechezau tot mai violent, văzând flăcările. Samuraii de la grajduri își părăsiră posturile, alergând să apere treptele curții unde fusese văzut ultima oară Nobunaga. Stabilindu-și acolo ultimul bastion, cu toții fură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
da o lovitură zdravănă lui Hideyoshi și voi pedepsi trădarea lui Tsutsui Junkei. Nu caut un loc unde să mor în zadar. Le voi arăta eu cine e Akechi Mitsuhide. Și-acum, lasă-mă să trec! — De ce sunt atât de înnebuniți înțelepții ochi ai stăpânului meu? Armata noastră a primit azi o lovitură dureroasă și trei mii de oameni au murit, în timp ce alții, fără număr, au fost răniți. Generalii noștri au fost doborâți, iar noii recruți s-au împrăștiat. Câți soldați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Apoi se așeză în șa, dar fără a părea gata să pornească. Dinspre poala muntelui se auzi o răbufnire zgomotoasă. Când Inuchiyo și toți ceilalți priviră într-acolo, văzură că un cal speriat din spatele formației își rupsese priponul și fugea, înnebunit, prin tabără. Pe timp de pace, n-ar fi fost o situație dificilă, dar, în acea conjunctură, confuzia se amplifică, declanșând un adevărat vacarm. Inuchiyo întoarse capul spre cei doi samurai și le dădu un semnal din ochi. — Înainte, toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
un vânt înghețat peste tot câmpul de luptă. Împreună cu celelalte valuri ale războiului care se întorseseră contra lor, încă un dezastru izbise forțele lui Shonyu. Parcă s-ar fi turnat apă clocotită peste un mușuroi de furnici: pretutindeni, luptătorii fugeau înnebuniți. Nici nu merită să-i numim aliați! strigă Shonyu, în timp ce urca spre un loc mai înălțat, bolborosind, ca turbat, spre puținii soldați pe care-i întâlnea, în contrast cu priveliștea pașnică din jur. Aici sunt! Nu vă retrageți acoperiți de rușine! Ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
doi litri pe care Dan o adusese special acasă, fiind, de altfel, cel care consumase cel mai mult din ea. Mama lui se prefăcuse că nu observă. În cea de-a patra seară, Carol nu se mai deranjase să gătească. Înnebunit, Dan zbierase la ea chiar în fața mamei, ca și cum faptul că aceasta era de față îi dădea dreptul să se poarte în halul ăsta. Se năpustise afară din casă și se întorsese abia pe la patru dimineața, izbind, trântind și, în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
s-a înfipt în plafonul mașinii în mijlocul unui zgomot infernal ca de armă automată. Era exact ce-mi lipsea, zău așa. Și-așa capul, fața, spatele și inima mă dureau deja mai tot timpul, și în continuare mă simțeam amețit, înnebunit și leșinat după călătoria cu avionul. — Doamne, am exclamat eu. — Mda, mormăi șoferul din spatele geamului făcut zob. Nenorociții ăștia de americani. Șoferul taxiului meu avea în jur de patruzeci de ani, un tip uscățiv, cu un început de chelie. Părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
acțiune se derula în pădure: fragmentul se concentra asupra dragostei care înmugurea între o fată și un măgar. Iat-o zâmbitoare, chiar în clipa când se pregătește să ia în gură scula babană a animalului. Ai! Măgarul nu părea prea înnebunit. — Sper să-ți iasă bani buni din afacerea asta, surioară, am murmurat eu în timp ce ieșeam. Nu arăta rău... În final mi-am rupt 28 de minute prețioase din timpul meu pentru o producție oarecum clasică, în care un cowboy gură-cască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
expresie nici de tristețe, nici de dez nădejde, nici de durere, ceva ce n-a mai apărut nici odată pe o față de om... Sau pielea aceea cenușie ca de cauciuc... Pitica nu privea pe nimeni. Cât am stat în spatele copiilor, înnebunit și fascinat, nu s-a uitat niciodată în ochii nimănui. Nici la orice alt ceva nu privea. Doar vorbea. O italiană rece, de bandă înregistrată. După câteva minute a tăcut brusc și-a ieșit dintre copii. Am privit-o levitând
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
în podul casei, Nuței i-a venit să leșine. Din câteva lădițe de tablă, bancnote și mărunțiș, străluceau în soarele care pătrundea, pe undeva, prin acoperiș, de i-au trebuit, apoi, zile și nopți, să tot numere, ce-și depozitase, înnebunitul de Zârcenie Nuțu, capul acelei renumite familii de basme, de prin aceste intrate în istorie, de-acuma, locuri! DUREREA Viața acestei familii s-a constituit dintr-un nesfârșit șir de mai mici ori de mai mari scandaluri, care s-a
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de avea Ryan certitudinea că de naufragiu erau răspunzători copiii? Nu fuseseră decît aceia patru? Cum ajunsese el la concluzia că Gwen și eventual familia ei asasinaseră... Un strigăt scos de Ryan Îi Întrerupse șirul gîndurilor, țîșni dintr-odată afară, Înnebunit. - Gwen a pus explozibil În barcă, totul o să sară În aer! Sări! - Ce? - Sări, Îți spun! Văzînd că Marie nu-și dădea seama de iminența pericolului, Ryan o Înșfăcă de mijloc și, cu toată puterea, o azvîrli peste bord, cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Căruțele negustorilor de stofe se opreau În acel loc pentru a-și face plinul, Înainte să plece spre târgurile din Nord. Căldura chinuitoare fermenta balega zecilor de cai care se perindau prin pasajul acela Îngust. Roiuri de muște se roteau Înnebunite, strecurându-se chiar și În gurile trecătorilor. În pofida soarelui torid, strada colcăia de oameni cu chipul acoperit, pentru a se proteja. — Nu pentru o dispută pe seama părinților științei noastre ți-am solicitat atenția, messer Alighieri, mai zise Augustino, Îndepărtând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
o grămadă de parlamentări, tipa a reușit, finalmente, să-mi spună unde ești. E inacceptabil, Claire. Trebuie să pot să dau de tine 25 de ore din 24, 8 zile din 7, am mai discutat chestia asta - Respiră, mă gândesc înnebunită, fără să mă întorc. Palmele au început să mi se umezească. Ăsta trebuie să fie un alt coșmar. Pur și simplu, nu poate să fie adevărat. Mă forțez să mă întorc. Femeia e într-adevăr aici. Mai sus-menționata șefă venită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
dacă tot am plecat n-aș vrea să mă fac de râs”, teamă, „dacă o să vomit?” Odată, cu Emilia, împrumutasem o mașină și, amândoi beți, am gonit, cu farurile aprinse, pe șosea până ce am călcat un iepure care alergase orbit, înnebunit, ca să scape. După ce l-am călcat și am oprit, ne-am dat jos, am văzut bucata de carne însângerată de pe șosea, apoi m-am dus în spatele mașinii ca să urinez și acolo am vomat cu silă. Când am revenit, am observat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
o parte, nu vedeți că se întinde focul?” Am aruncat pătura de pe mine și am ieșit în pijama pe coridor. Ardeau bălăriile uscate din spatele azilului și întrucât vântul începuse să bată înspre azil, gonind flăcările ca pe o turmă roșie, înnebunită, situația amenința să devină critică. Focul se întinsese până la magazia veche de scânduri de lângă morgă. Bătrânii se călcau în picioare pe coridoarele pline de fum, încurcându-i, prin panica lor, și pe cei care aveau treabă, să scoată din magazie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
din tot ținutul părăsit părți întregi se prăbușeau în mare și numai coamele munților rămâneau deasupra apei, ca niște ostroave. Privind în zare, călătorii vedeau cu groază cum felii întregi de țărm se frâng, cu oameni pe ele încă alergând înnebuniți și strigând după ajutor, și cum se răstoarnă apoi în apele mării turbate. Alți oameni, suiți pe munți, ședeau acolo așteptîndu-și moartea. Numai puțini dintre aceia au izbutit să scape cu viață. Corăbiile rămase porniră spre miazănoapte, rătăcind în apele
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
aceeași concluzie, s-ar fi perpelit cel puțin șase luni de zile. Da, exact așa i-am spus. Prietena ei a ridicat din umeri. În esență, ce altceva ar mai fi fost de adăugat? Ideea este că eu nu eram înnebunită să fac un copil, așa că șansele să iubesc un copil care nici nu e al meu ar fi fost foarte scăzute... —Hei, nu băga mâna în foc, a mustrat-o Susan. Să știi că poate să fie o experiență fantastică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
În douăzeci de minute. Resping furioasă această ofertă și-i trântesc telefonul În nas. Și imediat regret gestul pentru că toate celelalte companii de taxiuri fie nu au mașină disponibilă, fie Îmi propun un timp de așteptare mult mai dezastruos. Sunt Înnebunită, când descopăr o carte de vizită arămie murdară ițindu-se de sub preșul de la ușă. E a unei companii de taxiuri de care nu am mai auzit niciodată: „Pegas - șoferul dumneavoastră Înaripat“. După ce formez numărul, tipul de la celălalt capăt Îmi spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
nu vor să li se reamintească ce le așteaptă acasă, femei care sunt departe de copiii lor și se simt Împunse de ghimpele vinovăției. Pe fața mamei se citește un sentiment mult prea bine cunoscut mie. Două măsuri de scuze Înnebunite („Îmi pare rău pentru tot, oameni buni!“) la trei măsuri de sfidare („Și noi am plătit pentru locul nostru ca și voi, iar ea e atât de mică, ce-ați vrea să fac?“). Bebelușul nu are mai mult de două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de vânt, niște gunoaie care dansează, cerul de culoarea unei tigăi. Văd un taxi, o lumină neclară galbenă la orizont. Fac cu mâna când se apropie. Nu oprește. Alt taxi trece În viteză pe lângă mine, gol ca un dric. Sunt Înnebunită acum. Se apropie al treilea taxi. Îi ies În față ca să-l opresc. Taximetristul trage de volan ca să mă evite și-i văd prin parbriz fața lată de ciupercă turtită strigându-mi: —Vacă proastă, nu poți dracu’ să te uiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]