605 matches
-
atunci. La data aceea, o anume emulație intelectuală putea justifica, de bine, de rău, speranțele într-un viitor mai dinamic. Un an mai târziu, avea să apară studiul lui Mircea Cărtărescu Postmodernismul românesc, o carte dezinhibată și în multe sensuri înnoitoare. Atmosfera era deci, favorabilă. S-ar fi zis că măcar urme ale ideilor radioactive se vor întâlni în critica românească de peste un deceniu. Faceți calculul. Ce se întâmpla, așadar, în 2008? Un eșantion avem chiar în această carte, în secțiunea
Anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5614_a_6939]
-
simbolurilor, din ceea ce Jung numea atitudine simbolică: "A te situa într-o atitudine simbolică, ipostază proprie poetului și psihanalistului, misticului, dar și omului care caută pur și simplu să se apropie de esențele arhetipale, este a asigura contactul cu izvoarele înnoitoare ale subconștientului, un acces la descoperirea-de-sine și la originalitate" (p. 28). Acest mod de abordare trimite la disputa dintre conștient și inconștient și amintește de mitocritica lui Eliade (ori de mitanaliza lui Culianu), și Ion Vianu făcând parte dintre aceia
Literatură și psihanaliză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9214_a_10539]
-
cele precedente, volumul prezintă o imagine pluridimensională asupra explorărilor întreprinse în labirinticul continent biografic și ideatic eminescian, de critici și istorici literari mai tineri sau mai vârstnici, dar care aduc împreună noi puncte de vedere, perspective inedite, mijloace de investigare înnoitoare, proprii epocii contemporane, precum și luări de poziții polemice. Fatalmente, nu mă pot referi la toate cele 44 de lucrări discutate de Constantin Cubleșan în acest volum. Toate merită atenție, dar am să mă opresc numai asupra unora dintre ele. De
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
în realitatea sa neludică". O reinterpretare critică a lui Huizinga deschizătoare de noi drumuri. Construcția argumentativă a eseurilor din carte se bazează pe acumularea logică a ideilor și înțelesurilor, negate apoi în chip riguros, pentru a face loc unei perspective înnoitoare. Opt sînt capitolele cărții. Momentul Kandinsky e momentul analizei legăturii dintre imaginea plastică și limbaj. Care sînt asemănările, dar, mai ales, care sînt deosebirile dintre limbajul artei și recuzita lingvistică pe care o folosim pentru a compune vorbirea? Este programul
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
se scrie despre Africa de Sud. Și e limpede că Nadine Gordimer nu e deloc inocentă în demersurile sale. Ea rămâne, pe o treaptă estetică din ce în ce mai precară, propagandista unui mod reducționist de a vedea lumea, deși s-a vrut mereu în avangarda înnoitoare a literaturii. Dezolant e că, îndeosebi în mediile academice, acest tip de discurs a devenit dominant. El e preluat „for granted”, pe nemestecate, culmea, tocmai de cercetători care pretind că nu sunt deloc interesați de politică. Dar care, asemeni unui
Ruinele vorbitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5807_a_7132]
-
ani, nu s-a tradus și tipărit nici o carte de beletristică română. După ieșirea din această perioadă de barbarie culturală, China a pășit pe un drum de dezvoltare generală rapidă, caracterizată prin deschidere și reformă, iar primele semne de transformări înnoitoare au apărut în învățământ, știință, literatură și artă. În 1978, la Nanjing, în provincia Jiangsu, se pregătea editarea unei noi reviste cu numele „Pădurea traducerilor” (Yi Lin). Redactorul Li Jingduan i-a scris lui Ge Baoquan ca să-i ceară sfatul
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
în preocupări, eforturi, acțiuni și manifestări concretizate în lucrări. A doua condiție vizează latura calitativă și privește automatizarea gândirii, particularizarea limbajului și obținerea unor forme concordante cu conținutul propus, fapt care implică obținerea unui ethos nou, a unui suflu artistic înnoitor, toate acestea contribuind la apariția și consolidarea unei școli bine întemeiate. Atingerea acestui scop final a presupus eliminarea treptată a influențelor pe plan estetic și pe acela al mijloacelor specifice. A presupus, de asemenea, și originalitatea faptică a produsului artistic
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
Scherzo) care impune prin frazele lui asimetrice, prin valorile sale de ordinul armoniei cromatice, precum și de ordinul poliritmiilor marcate. Cei care cântă cvartetul o fac cu plăcere, iar amintirea interpretului poartă mereu un prinos de recunoștință muzicianului Jora. Sintetizând însușirile înnoitoare proprii Cvartetului op.9, se poate considera că această creație a făcut la rândul ei școală în muzica românească. În anul 1931 se anunță un Cvartet bizantin al compozitorului Zeno Vancea. Se remarcă cu prisosință siguranța tratării melodicii bizantine, înțelegerea
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
la fapte eroice, să zugrăvească procesul de creștere a conștiinței oamenilor muncii care, transformând societatea, se transformă pe ei înșiși, eliberându-se de înrâurirea vechilor deprinderi și moravuri. Numai astfel literatura va putea să-și exercite marea ei acțiune educativă, înnoitoare și să îndeplinească rolul activ pe care trebuie să-l aibă în lupta pentru lichidarea influențelor capitalismului în conștiința oamenilor. ș...ț Realismul socialist asigură cea mai deplină respectare a adevărului obiectiv. El nu are nimic comun cu atitudinea obiectivist-burgheză
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
fi realizate cu brio. Nu vreau să idilizez lucrurile. Și nici nu trebuie. Dar liberalizarea din anii șaizeci ai secolului al XX-lea e o realitate incontestabilă, care a modificat esențial - și în bine - harta literaturii române. De acest suflu înnoitor s-a bucurat și patrimoniul literaturii române clasice, inclusiv secțiunea de folclor și folcloristică. Desigur se mai înregistrau și eșecuri, ca în orice regim dictatorial care își mai slăbise chingile cenzurii. Așa s-a întîmplat, în 1968, cu repede devenită
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
asupra privitorului este extraordinar și creativitatea indusă este maximă. La fel poate să procedeze și romancierul. El poate folosi elementele sine qua non ale romanului pe care le aminteam mai înainte, personajele, epicitatea și celelalte, asamblându-le diferit, surprinzător și înnoitor pentru cititor. Și aș exemplifica tot cu o situație din arhitectură/ din construcții. Există clădiri istorice cărora li se salvează numai aparența: se păstrează zidurile exterioare valoroase și, înăuntru, spațiul de organizează, se geometrizează altfel. Iarăși observ: de aici poate
Singurătatea autorului de romane by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/4668_a_5993]
-
romanitatea poporului nostru și din latinitatea limbii argumente pentru emanciparea socială și națională a românilor din Transilvania. Și ca o prelungire a acesteia, într-o a doua generație a Școlii Ardelene - pașoptismul blăjean, cu atâtea inițiative politice, sociale și culturale, înnoitoare; nu există moment important din istoria Transilvaniei (și a țării) în care să nu găsim contribuția Școlilor Blajului, de la Supplex Libellus Valachorum (1791) și până la Marea Unire de la 1Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Este un merit important al Școlilor Blajului
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
e învins, când încep să pun în paranteză ruperile, când rămân numai cu Hölderlin, când citesc, aproape tare, din René Daumal ("maîtresse de la peur - maîtresse de la fin"), când încep să-mi potrivesc respirația după Mozart, parcă aflu ceva nou și înnoitor în identitatea zilelor. Ce-ar fi să le pun una lângă alta, într-o rânduială nouă? Ce-ar fi?"). Jurnalul lui Virgil Ierunca este, în primul rând, înainte de a fi o mărturisire, o mărturie, patetică și acuzatoare, lucidă și duioasă
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
Românească, surprinzător, omisă în evocările lui de memorialist. E adevărat, Lovinescu n-a dispus de cele mai bune antene spre a recepta opera lui Sadoveanu, dar nici acesta (și nu numai el) n-au înțeles, cum se cuvine sensul modern, înnoitor al concepțiilor criticului, al militantismului său estetic maiorescian. "Haiducul" Sadoveanu și "cuconașul" Lovinescu păreau incompatibili în plan social, dar modurile lor de a vedea și a crea literatura se dovedeau complementare. În cadrul polemicilor din epocă, teoretic, se excludeau reciproc; la
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
semn al căutării neliniștite a mereu altor forme de expresie. Primul grupaj de versuri, intitulat Preludiu pentru mâna stearpă, publicat de revista România literară încă din 1998, debutează sub semnul misteriosului ochi al vrăjitoarei Circe, hieroglifă a unei priviri magic-poetice înnoitoare: „Abia țesut păienjeniș de gene, bătăi de aripi/ Aducând miresme, zgomote blânde ca-n auz de prunc,/ Cer nămolit sau limpede - cusut,/ Ochiul lui Circe cumpănește lumea” (Ochiul lui Circe). Meditațiile lirice grupate aici sunt stimulate fie de pretexte plastice
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
de cercetare" (PE, p. 4), să provoace chiar critica românească să iasă din canon spre o deschidere către interpretările moderne, inovând-o structural și metodologic ("Poezia lui Eminescu a aerisit capetele, chiar când acestea se păreau închise față de orice suflu înnoitor", ECR, p. 8). În aceste condiții, sinteza propune, pentru prima parte, o abordare a atitudinilor antieminesciene, din cele două centre, bucureștean (Hasdeu, Pantazi Ghica, Gellianu-Anghel Demetriescu, Petre Grădișteanu, Gherea), și cel transilvănean (Al. Grama, Aron Densușianu), pentru ca partea a doua
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
creații populare trebuia să treacă de la textele care conțin "în mare parte o limbă tradițională, convențională, cu forme stereotipe", la convorbiri în care să se reflecte graiul zilnic și "spontaneitatea sufletească" a celor chestionați. A fost un punct de vedere înnoitor, prelegerea sa universitară, din anul 1909, Folclorul. Cum trebuie înțeles fiind un punct de cotitură în cercetarea graiurilor și a creației populare. Câțiva semnatari în volum se referă la o componentă esențială a personalității omului de știință Densusianu; Basil Munteanu
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
anii postbelici se bucura de un mare prestigiu și colabora la revistele cele mai importante ale momentului, am deplâns în cuvinte asemănătoare, uitarea așternută peste numele său: "Despre Alexandru Busuioceanu în calitate de poet de limbă spaniolă și promotor al unei concepții înnoitoare despre poezie ca «metodă de cunoaștere» s-a scris mult în anii '50 și chiar în termeni atât de elogioși, încât astăzi, când ecourile notorietății de atunci s-au stins, avem sentimentul că prin omiterea numelui său din panoramele poeziei
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
fi fastidios să-l descriu aici, dar pe care vă recomand să nu-l identificați cu jocul!). Fără a înceta o clipă să se aplece asupra acestui danț, ea propune pe parcurs soluții metodologice, analitice și interpretative proaspete, curajoase și înnoitoare pentru etnomuzicologia contemporană. Și mai mai izbutește ceva, care mie mi se pare prețios: găsește o modalitate de a comunica atractiv și inteligibil demersurile și rezultatele demersurilor etno-muzicale unui public care nu se rezumă, așa cum se întâmplă de obicei, la
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
din urmă în coerența unei ierarhii valorice, nu doar mai somptuoasă, ci și mai riguros exactă. Anvergura unui criteriu estetic și, prin extensie, muzeal este dată de creativitatea pe care este în stare să o declanșeze. Creativitatea reprezintă o putere înnoitoare, a cărei energie a expandat maximal în forma icoanei, în puterea acesteia de a se fi dovedit semantic ireductibilă, inepuizabilă și incoruptibilă. Or, timpul a probat faptul că în sfera creativă a umanității, singură capodopera tinde spre veșnica prospețime a
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
criteriului teologic, unicul în stare să înlocuiască relativismul ideologiilor estetice fără a deveni discreționar. Prin simpla lor poziție tutelară, icoana și doctrina ei vizuală pot să asiste, să controleze și să evalueze judicios atât creativitatea patrimoniului muzeal, cât și cota înnoitoare a avangărzilor. Cu alte cuvinte, ele reprezintă singura instanță care, putând transcende cultura actuală a imaginii, o și pot reprezenta în continuare exponențial. Trebuie precis subliniat că această versiune muzeală pentru care pledăm nu are nimic de a face cu
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
modernismul" mi se pare iluminata, ca și o interpretare dată Întîmplărilor din irealitatea imediată de Blecher. Aducerea în discuție a lui Sadoveanu însuși cu Creangă de aur e șocantă la început, dar pînă la urmă convingătoare și, în orice caz, înnoitoare, dislocatoare. Salut asemenea inițiative și le apreciez nu numai îndrăzneala, ci și acuitatea. Mă întreb însă dacă, nu atît cazurile concrete pomenite de autor, cît criteriile pe care se bazează, nu sînt în continuare discutabile. El consideră, de pildă, că
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
afirme nestingherit. Și că, în calitate de prim cititor, cu oarecare experiență în materie, am întreprins o lectură comprehensivă a lucrărilor lor, atentă la răsucirile gîndului și la nuanțele dicției. Referatul făcut lui Cărtărescu a devenit postfața Postmodernismului românesc, operă critică excelentă, înnoitoare prin propunerile de restructurare a canonului, perspicacitatea diagnosticelor și invenția conceptuală. Simona Popescu nu și-a tipărit teza, în pofida laudelor mele și ale tuturor membrilor comisiei; s-ar putea însă, într-o bună zi, s-o rescrie, așa cum a procedat
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
dreaptă și restul, fuseseră refăcute mai tîrziu de Borromini... Mai tîrziu, sau foarte tîrziu. Fiindcă bazilica a fost înălțată de Constantin cel mare în anul 324, și abia peste zece secole și ceva avea să treacă peste ea și suflul înnoitor al Renașterii. Zece secole, grele, de creștinism, de consilii, grele și ele, printre care, la 1054 s-a înfăptuit marea ruptură a Romei de Orient, de Bizanț... Curios, cel mai viu lucru din ce-am văzut în fosta livadă a
San-Giovanni in Laterano by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17361_a_18686]
-
spre reabilitarea marginalului. Tinerii au în comun cu generația critică a anilor șaizeci ambiția de a reconstrui, după un cataclism social-politic considerabil, istoria literaturii române din rădăcini. După cum generația lui Manolescu- Simion simțea că poate repune pe masă, în interpretări înnoitoare, valori scufundate, tot așa acești critici își trag profit din posibilitatea de a disputa deschis toate subiectele tabu ale istoriei literare. De aici, pasiunea totalizatoare și suflul epopeic, evidente dincolo de retorica anti-metafizică și de suspiciunea față de conceptele „înalte”. Dacă noua
Corozivitatea interogației by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3947_a_5272]