598 matches
-
din cap. Aveam impresia că, dacă mă mulțumeam doar să o aprob confuz, nu ar mai fi ținut cont de persoana mea. Am băut restul de bere. Prin perdeaua din dantelă se zărea agitația unei după-amiezi obișnuite de pe Ginza. Era Înnorat, nu se zăreau umbrele oamenilor pe stradă, nu pătrundea nici un sunet de afară, motiv pentru care totul părea rupt de realitate. Keiko Kataoka Își Încrucișă din nou picioarele. Priveliștea genunchilor, a pulpelor și a gleznelor acoperite de dresuri negre accentua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
versul. - Mai avem oare poeți tradiționaliști, care să continue drumul clasicilor noștri, fără să se abată de la evoluțiile culturale de azi? - Unul singur, Ion Pillat. Iubirea lui pentru formele noastre câmpenești și modul larg, încrezător de a le cânta (abia înnorat de o poetică melancolie, pentru cele ce nu se mai întorc), sunt așa de cuceritoare că, deși angajat într-o experiență poetică opusă, nu mă pot feri, când le recitesc, de emoția unor versuri ca acestea: " Văd uniforma veche de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cam adânc în „crama președintelui”. - Nu am nimic împotrivă, merg cu plăcere. Chiar doream să plec din fumul acesta. Mă sufoc, cu toate că au ferestrele larg deschise. Nu intră nicio adiere de afară și, după cum ai observat, a început să se înnoreze. Cei doi tineri se îndreptară spre sala de spectacole, sub privirile pătrunzătoare ale lui Viorel, ce tremura de nervi. I-a propus Ramonei să meargă și ei la dans, invitație acceptată de soția sa, mai ales că stăteau de atâta
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
adun m-au găsit zorii tot căutând începutul poveștii pe un drum alergând să întâmpin roua buzelor nopții cu un sărut neavut timpul dragostei vine cand întinzi privirea spre mine și ochiul acela cald îmi despletește gândirea în mângâieri se înnorează afară atunci și din mine curg picături ascunse în miresme petalele îmi cad și alunec ușor în poeme cu miri alergând spre altar ce patimă-i vorba nespusă la masă ce mai ticăie apusul acela în zori trec stoluri de
TIMPUL DRAGOSTEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363401_a_364730]
-
flori și-o pisică Singur în castelul de la poalele frunții mele, Pisica toarce timpul castelanei plecate, Florile le ud cu lumină din stele, Iar altele prin grădină sunt înțărcate. Privesc cerul și știu că-s fratele lui, Mă înaripează, mă-nnorează, mă înseninează, Doar pisica birmaneză toarce zerseul nimănui Când în vie bate toaca cu fofează. În pragul scărilor ce duc spre cer Lumina curge la rădăcini de flori Fluturând evantaiuri egiptene și-apoi pier În metafora nevăzută de culori. Când
ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361099_a_362428]
-
FANTEZIE ÎN SUBIECT MINOR, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1222 din 06 mai 2014. mi-e dor am spus de atâtea ori acest cuvânt încât nici câinii nu-l mai latră iarba unde s-a așezat s-a înnorat bisericile au albit începuse să se simtă ca o ploaie dezbrăcată de cămașă mirosea a femeie părțile lui de vorbire se răneau prin cioburile buzelor noastre sângerau și pieptul mâinile coapsele erau transformate în paturi de campanie până venea ploaia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
deschiși ca să te scoată din tine și să te facă un flutur pe umărul celuilalt ... Citește mai mult mi-e doram spus de atâtea ori acest cuvântîncât nici câinii nu-l mai latră iarba unde s-a așezat s-a înnorat bisericileau albitîncepuse să se simtă ca o ploaie dezbrăcată de cămașămirosea a femeiepărțile lui de vorbire se răneau prin cioburile buzelor noastresângerauși pieptul mâinile coapsele erau transformate în paturi de campaniepână venea ploaiași ne lega în lanțuri până la ultima ranăîncepusecât
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
facă mici cumpărături; niște arome pentru prăjiturile pe care voia să le pregătească pentru masa de prânz, după logodnă. George îi adusese o sticlă de șampanie cu câteva zile mai devreme pentru că dorea să serbeze împreună cu Frusina, logodna. Afară se înnorase dintr-o dată, după soarele care arsese până în prânz, dar nu era tot cerul acoperit de nori, erau sporadici, nori ce aduceau ploaia pe diferite porțiuni. Nu avea umbrela la ea. Începuse să fulgere și să tune. Alergă să ajungă mai
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
reflectă chipul de un verde întunecat al dealului a cărui culoare albă de la poale nu se mai distinge. Dealul își pierde identitatea, pare doar o proiecție de un verde întunecat pe luciul apei și pe cerul înnorat. Deși cerul este înnorat, stâncile strălucesc diamantin în lumina soarelui. Trei straturi de culoare pare a fi creat Dumnezeu în natură: verdele copacilor, albul stâncilor, plumburiul cerului. Când soarele se ascunde între nori, dealurile din depărtare încep să-și arate contururile și stâncile își
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
ai fi vrut altfel, ca loc și ca timp, îți tocmisei o sleire într-o tânjită și liniștită solitudine, doar printre ai tăi și cu puțini prieteni în preajma ta. Nu cred că-ți dorisei plecarea tocmai când „luceafărul” de pe cerul înnorat de boală și neîmplinite visuri ale inimii tale, nepoțica ta Anamaria, trecuse binișor de înălțimea pătuțului, gângurind și fiind pe cale să pronunțe rotund cuvântul cu sonorități mitice pe care atât îl așteptai, cel de „bunic”, zălog sigur al devenirii tale
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
să-mi schimbe a vieții cărare pe sub pomii albi de floare. Verde crud mi-a dăruit, galben cornul a-nflorit, roșu este merișorul, albul ne alină dorul; splendide roze îmbie, spre visări si poezie. Dar am rătăcit cărarea că se înnorase zarea; degeaba te-am căutat, nicăieri nu te-am aflat și așa, într-un târziu, am văzut o stea cu speranța fluturândă agățată-n ea. I-am promis să-ncerc din nou chiar în zori, pe rouă, când Soarele va
VISURI PLACUTE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367137_a_368466]
-
cu voci neatinse Salubră tăcerea pe strada-nvechită Își cere schimbare în frâiele firii Cuțitul stă-n coaste te cere-nfrățirii La slujbă și ochiul târăște o sită Mistifică-ți viața la masa din tine Așează culoare pe-o frunză-nnorată În lingura clipei o ploaie-nnodată Privește oglinda prin stropi de rubine Mistifică-ți viața și templele minții Să-nalțe coloane să-nchine toți sfinții Referință Bibliografică: Mistifică-ți viața / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2305, Anul VII
MISTIFICĂ-ȚI VIAȚA de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368622_a_369951]
-
Articolele Autorului CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAȘ DE CULTURĂ ȘI OSPITALITATE Marți, 4 aprilie 2017, Școala „Sfântul Apostol Andrei” din Ploiești ne-a propus o excursie literară la Casa Memorială „Vasile Voiculescu” din comuna Pârscov, județul Buzău. Deși cerul era înnorat, am trăit totul ca pe o adevărată sărbătoare a dorinței de a vedea/revedea locul nașterii unuia din cei mai mari scriitori români, de a ne îmbogăți cunoștințele literare și geografice, de a ieși din stereotipiile cotidianului. Drumul de la Ploiești
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
care nu erau de nici unele. Se decise să scrie. Cândva fusese un copil sensibil, timid, visător. Redeveni copil. Credul până la capăt. Vorbea cu norii, cu cerșetorii, cu câinii, cu cine se nimerea. Calea Lactee deveni un reper absolut. Când cerul era înnorat desena cu închipuirea toate stelele. Important nu este să ai cizme sau ghete solide, ci fericire. Multă fericire. Să scrii în așa fel ca fiecare să înțeleagă ce dorește. Cedează locul cititorului, lasă-l pe el să te rescrie. Firescul
VASILE DOI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363745_a_365074]
-
de saci goi, au pus toți sacii într-unul singur, să fie mai ușor de dus. Trebuiau să plece tare în zori la tren, aveau de mers aproape două ore până la gară. Au plecat de-acasă în noapte neagră. Era înnorat, deabia vedeau pe unde calcă. Ce le-a venit în minte? De ce să ducă pe spinare sacul cel plin cu alți sacii, ce-ar fi să-i dea drumul la vale, să se rostogolească singur până în pârâu. I-au dar
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
din 19 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului să te iubesc e simplu să te păstrez în răsuflarea timpului meu e complicat călărești zorile precum norul soarele înainte de ploaie sau înainte de înserare până la întunericire uite că râd acum deși afară e înnorat și frig și tu departe în casa de piatră cuburile dansează aleg strugurii albi și tari și plini de esența gândurilor tale degetele aleargă nebune să te caute printre rânduri și zâmbetul -fluid în copilăria inimii umple golește iar umple
GÂND DE DIMINEAŢĂ 19 SEPTEMBRIE 2013 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365068_a_366397]
-
și cu cealaltă îi ține palma întinsă. Levitau, levitau într-un dans al fericirii, iar orchestra revărsa peste ei o melodie astrală. Se trezi brusc și cu părere de rău că visul nu este o realitate. Privi pe fereastră. Se înnorase. După ce a luat micul dejun a ieșit din casă și cu pași agale s-a îndreptat spre Café-Barul din colț. Intră, sperând că vede fețele cunoscute la mese. Dar nu era nimeni. Doina, barmana, citea o revistă. - Bună dimineața Doina
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
șase zile. Am avut de ales dintre mai multe perioade și stațiuni. M-am hotărât pentru începutul lunii septembrie, la Jupiter. Cazarea a fost excelentă (la hotelul „Rio”), în schimb vremea a fost total nefavorabilă: mai tot timpul a fost înnorat, vântul bătea cu putere, stârnind valuri de 3-4 metri înălțime... De altfel, eu nici nu am intrat în apă, ci am stat ore întregi pe plajă sau pe malul înalt care o delimita. Într-o zi, pe când stăteam pe o
FURNICA ŞI PESCĂRUŞUL de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366408_a_367737]
-
șase zile. Am avut de ales dintre mai multe perioade și stațiuni. M-am hotărât pentru începutul lunii septembrie, la Jupiter. Cazarea a fost excelentă (la hotelul „Rio”), în schimb vremea a fost total nefavorabilă: mai tot timpul a fost înnorat, vântul bătea cu putere, stârnind valuri de 3-4 metri înălțime... De altfel, eu nici nu am intrat în apă, ci am stat ore întregi pe plajă sau pe malul înalt care o delimita. Într-o zi, pe când stăteam pe o
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
șase zile. Am avut de ales dintre mai multe perioade și stațiuni. M-am hotărât pentru începutul lunii septembrie, la Jupiter. Cazarea a fost excelentă (la hotelul „Rio”), în schimb vremea a fost total nefavorabilă: mai tot timpul a fost înnorat, vântul bătea cu putere, stârnind valuri de 3-4 metri înălțime... De altfel, eu nici nu am intrat în apă, ci am stat ore întregi pe plajă sau pe malul înalt care o delimita. Într-o zi, pe când stăteam pe o
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
cam adânc în „crama președintelui”. - Nu am nimic împotrivă, merg cu plăcere. Chiar doream să plec din fumul acesta. Mă sufoc, cu toate că au ferestrele larg deschise. Nu intră nicio adiere de afară și, după cum ai observat, a început să se înnoreze. Cei doi tineri se îndreptară spre sala de spectacole, sub privirile pătrunzătoare ale lui Viorel, ce tremura de nervi. I-a propus Ramonei să meargă și ei la dans, invitație acceptată de soția sa, mai ales că stăteau de atâta
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
copii mari nu-și permit să fie triști. Tristețea stă bine femeilor nu bărbaților. Nu-și aminti ultima oară când a stat singur pe o bancă în parc. Într-un parc pustiu, pentru că toamna era pe sfârșite și cerul era înnorat. Starea aceasta de tristețe amestecată cu aduceri-aminte îl încerca des în ultima vreme.Și știa că are legătură directă cu răceală instalată în căsnicia lui de foarte multă vreme. Era un fel de răceală invizibilă pe dinafară.La întâlnirile cu
...DIN CAND IN CAND... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346666_a_347995]
-
Și de frig și de frică și de oboseală. Pe când mă gândeam eu la toate necazurile astea - pe care mi le făcusem singur-singurel, tot fixând cu privirea împăienjenită intrarea din drumul principal pe uliciorică, ce să vezi? Cerul negru și înnorat de deasupra se crăpă dintr-odată, luna ascunsă până atunci dădea să iasă din nori iar în capul uliciorii, la drumu-ăl mare ieșeau, înșirați ca-n pas de defilare, unul după altul, cei șase purceluși, toți albi ca spuma laptelui
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
acest context, devin semnificative sensibilitatea și subtilitatea cu care autoarea “vede” dincolo de ceea ce se vede. Cu ochii minții, aceasta Îl află pe Dumnezeu în natură, are revelația prezenței Sale în creațiune. “Văd cerul albastru ziua,/ Cerul înstelat noaptea,/ Văd cerul înnorat în furtună/ Și razele soarelui de dupa nori,/ Alergând către mine,/ Văd pădurea ce se așterne la orizont/ Și ierburile înalte/ Ce-mi primesc pașii temători,/ Dar dincolo de tot ce văd,/ Nu-l pot vedea/ Pe Cel pe Care eu Îl
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
frunzele moarte răsar brândușe Locul III - Corneliu Traian Atanasiu soarele palid - în umbra pomilor goi brumele nopții Locul III - Valeria Tamaș balta veche - floarea de cireș plutind printre nori Etapa 56 - 15 XII 2008 Locul I - Gabriel Iordan Dorobanțu Se înnorează - despovărat de umbră, nechează un cal Locul I - Dan Norea cioara pe gânduri - umbra unei lebede la fel de neagră Locul II - Corneliu Traian Atanasiu orașul întreg explozie de lumini - nici cer, nici stele Locul III - Ion Rășinaru Sclipiri pe omăt - în
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]