1,329 matches
-
pierdut cea mai naltă putere productivă a sa. Critica învia în Grecia pe când disflorise deja frumoasa viață greacă în nemijlocita sa productivitate. Cele ce se produsese în regiunea poeziei, mai mult dintr-un instinct creator și dintr-o intuițiune poetică înrădăcinată în spiritul poporului, le supuse abia Aristotele criticei de arte și contrase în simplitatea cugetărei legea ce se manifestase în aceste creațiuni superbe. În timpul nostru, în care nu se mai dă în neci un ram de activitate artistică o acțiune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al unui fond spiritual și organ al unei colectivități un om imprimat cu defectul dialectului (ca predictor bisericesc sau ca orator politic) cu-atît mai zgârietor o să influințeze asupră-ne contrastul ce l-am dezvoltat mai sus. Căci aicea contradicțiunea oratorului înrădăcinat pe de o parte în spiritul local, făcîndu-se pe de-alta reprezentantul unui fond general, contradicțiunea se manifestă oarecum simbolic în pronunția lui cea colorată de dialect. Și oratorul trebuie-așadar să caute, pentr-o influință deplină, ca să se emancipeze de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a-și satisface dorințele lui proprii, căci poate spera tot folosul din trădarea planului. Daca din partea aceasta vede câștig sigur, iar de cealaltă nesiguranță și primejdie, trebuie să aibă o rară fidelitate de prieteșug cătră tovarășii săi sau o ură înrădăcinată contra principelui pentru ca să se ție de cuvânt. în scurt, în partea conspiratorilor nu e decât frică, gelozie, neîncredere, cari paralizează totul; în partea principelui e autoritatea demnității princiare, legile, ocrotirea amicilor și a puterii publice, încît, daca se mai adaogă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dacă zicem "acest medic e-un om cult". {EminescuOpXIV 923} Medicul nu este însă numai medic, ci totodată și om. Determinarea celui mai apropiat cerc de cunoștințe, precum și direcțiunea în progresul, peste acela, la o cultură mai depărtată a fost înrădăcinat [ă] în interesul central al chemărei sale. Întru cât însă medicul se privește numai ca om, el are un interes general omenesc, este prin asta nemijlocit transpus într-o cu totului altă sferă a inteligenței, prin posesiunea căreia el poate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fereastră)” (9, p. 577). Un informator din această zonă declară : „Pe uliță [noi, colindă- torii] mergem hoțește, să nu ne audă nimeni” ; iar altul : „Trebuie să luăm omul din somn, nici câinii să nu simtă nimic”. Obiceiul este atât de înrădăcinat și regula atât de strictă, încât „s-au întâmplat cazuri când colindătorii, făcând zgomot înainte de a începe colindul de la fereastră, n-au mai fost primiți” (9, p. 577). De obicei, un astfel de gest din partea gazdei este extrem de grav, fiind
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și de faptul că episodul omorârii balaurului a penetrat „forțat” în legenda hagiografică a Sfântului Gheorghe, fără ajutorul și, într-un fel, fără voia Bisericii, nu îmi rămâne decât să constat că motivul omorârii/legării balaurului era răspândit și foarte înrădăcinat în mentalitatea populară. Așa cum au observat majoritatea exegeților, această legendă are o bază mito-folclorică. „Tema aceasta folclorică și mitologică - scria Nicolae Cartojan - are nu numai o arie de răspândire destul de întinsă în spațiu, dar, în același timp, își adâncește rădăcinile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în poemul Vraciul (volumul Cuvinte potrivite, 1927) : în farmacia mea atotlecuitoare Aleanuri am la chinurile-abia simțite, Misterioase și nemaitămăduite, Pe când prin jur se naște lumea șubredă și moare (159). La sfârșitul secolului al XVIII-lea, termenul afion era atât de înrădăcinat în lexicul limbii populare, încât era folosit pentru a descrie caracteristicile altor droguri. Într-un vechi text românesc despre Asia, De obște Gheografia, tradus la Iași (în 1795) din franceză „pe limba moldoveniască”, se spune că în India se găsesc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
C. A. Rosetti. Se vor convinge atunci că interesul pe care o sumă de proprietari îl au pentru soarta țăranului nu este deloc platonic, nu este un mijloc de-a câștiga popularitate și pensii reversibile, ci e un interes adânc, înrădăcinat în patriotismul acestor bărbați, în conștiința de solidaritate națională și economică dintre marea proprietate moșneană și mica proprietate țărănească. De ce se acuză însă o clasă de oameni pentru rele a căror izvor n-au fost niciodată ei? De ce " Romînul" nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
religioase și naționale ale credincioșilor ei, tot astfel, pe de altă parte, ea-și dirige pururea îngrijirea ei într' acolo ca să țină interesele e vitale, atinse mai sus, în cea mai strictă legătură cu interesele statului și caută îndeosebi să înrădăcineze în inima tinerimii sale studioase patriotismul - suprema virtute cetățenească - dorind astfel a crește statului cetățeni credincioși și folositori. Așadar alipirea fermă a autorităților și a credincioșilor bisericii greco - orientale române cătră religia și naționalitatea lor nu poate fi escepționată din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
le merită mai mult decât acea educație stearpă care produce zecile de mii de aspiranți la funcțiuni. "Romînul" ne-a escamotat ideile și nu e minune ca azi să pretinză că sunt ale sale. Plagiarea e un obicei atât de înrădăcinat în România încît nu suntem nici cei dentăi nici cei din urmă cari au fost obiectul unei asemenea spoliațiuni. Meșteri de a-și apropria lucru străin, confrații se mândresc azi cu bunul altuia și pretind că niște idei, poreclite reacționare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
au opus aproape nici un guvern. Nu avem nici scuza că răul nu s-ar fi constatat demult. Încă la 1863 Camera de pe atunci a admis a se trece, în răspunsul la adresa tronului, amendamentul următor: Este drept a recunoaște că obiceiul înrădăcinat în clasele cele comparativ luminate ale societății noastre de-a disprețui orice altă profesiune și de-a se îmbulzi în aceea a serviciului public au adus coucurența ce-și fac cetățenii într - această carieră la un grad funest moravurile noastre
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Bîlciul deșertăciunilor, Moș Goriot, Război și pace, Casa Buddenbrook, Agathon al lui Wieland și Flegeljahre (Vîrsta ingrată) al lui Jean Paul. Aceasta nu poate fi doar o diferență terminologică, ci poate fi explicată ca o diferență fundamentală în care se înrădăcinează aceste viziuni divergente 46. Spiritul narațiunii și funcția narativă aparțin unui nivel conceptual diferit de cel al sintagmei "narator personalizat". Sintagmele precum "spiritul narațiunii", "funcția narativă" și, într-o anumită măsură, "autorul implicat"47 al lui Wayne C. Booth se
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
o explicație înainte de a continua discuția pe această temă. Teoria sistematică pe care o dezvolt aici se concentrează în primul rînd asupra aspectului formal al narațiunii. E de la sine înțeles că procesul formal al narațiunii care este analizat aici se înrădăcinează, împreună cu persoana autorului, într-un context istoric, politic și social care, la rîndul său, influențează transmiterea, precum și diferite etape ale procesului de concepție a ficțiunii 65. Astfel, sînt de acord cu pretenția lui Robert Weimann ca discuția să fie extinsă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
-uri de forme între cele două extreme posibile. În critica literară de orientare structuralistă din ultima vreme influențată de Saussure și de Jakobson, descrierea acestui tip de continuum-uri de forme se bazează pe conceptul opozițiilor binare 134. Acesta se înrădăcinează în tendința omului de a categoriza fenomenele care se arată percepției ca un număr ridicat de variante ale unei forme fundamentale, care diferă doar în mică măsură una de cealaltă, într-o opoziție a două forme în mod clar diferite
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și nevoile sale. Actul narativ poate astfel să aibă o natură irepresibilă, inevitabilă, crucială, cum se întîmplă în cazul naratorului la persoana întîi din romanul De veghe în lanul de secară. Motivația de a nara poate, de asemenea, să se înrădăcineze în nevoia unei viziuni de ansamblu cu rol structurant, în căutarea unui sens de către un "eu" maturizat, echilibrat care a depășit greșelile și confuziile vieții sale anterioare. Și aici motivația actului narativ este în final determinată existențial de situația naratorului
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în felul ei. Prima, atingând integrarea completă, transformă comunitatea într-o parodie a ei înseși. A doua oferă un ethos prea slab pentru a susține mai mult decât o ordine morală minimală" (Selznick, 1992: 370). O doctrină comunitară adevărată (una înrădăcinată în experiența vieții comune) va rezista ambelor extreme. Ea va căuta teorii și strategii care promit acomodarea stabilă și înflorirea împreună a valorilor implicate de idealul de comunitate. Dar nu toți gânditorii sunt de acord cu ideea autorilor de influență
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a lui Durkheim a fost aceea că solidaritatea organică o înlocuiește pe cea mecanică, pe parcursul lucrării își dă seama că trebuie să se replieze. El ajunge la concluzia că stabilitatea instituțională a celei de-a doua trebuie să fie adânc înrădăcinată în continuarea, într-o formă sau alta, a celei dintâi. Trecerea dinspre epoca medievală spre cea modernă reprezintă de asemenea un reper esențial în contextul autonomiei și comunității. Între cele două epoci există un contrast evident, pe care Simmel îl
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
aceasta, ei subliniaz( necesitatea de a analiza contextual (funcție de stilurile de viață, de tradi(ia societ(ților considerate) valorile (i maniera de ordonare a acestora. Și cum să ajungem la un acord cu privire la ceea ce este bine, atât timp cât cultura noastră are înrădăcinat ontologic individualismul? Adevărata noastră condiție nu ar fi situarea în societate sau în relația noastră cu alții în general, ci în ceea ce noi suntem ca entități izolate și inviolabile. Atât ideologia liberală, cât și cea conservatoare caută să rezolve problemele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ce vizează instinctiv păstrarea tradițiilor. Identificat și la celelalte popoare, acest antagonism capătă la noi forme aparte. La nivel supraordonat, duce la apariția ciocoilor și politicianiștilor, imitații ridicole, decădere morală, în loc de apariția industriașilor ș.a. La bază se observă un conservatorism înrădăcinat în misticism. "Românul din clasele de jos (...) crede, mai curând, că ceea ce face lumea toată este singura lege de purtare a omului cuminte" (Rădulescu-Motru, 1996: 87). Și chiar dacă suntem de acord cu William Graham Sumner, care susținea că moravurile pot
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
față de excesele raționalismului. Una dintre consecințele discutabile ale raționalismului "revoluționar și democrat" a fost inflația legislativă. Ideea că prin votări de legi, condițiile vieții naționale pot fi ameliorate, este o idee pe care noi ca filosofi știm unde să o înrădăcinăm: în credința că rațiunea omenească, așa cum ea se exteriorizează în legi publice, poate să îmbunătățească realitatea socială" (Vianu, 1998: 350). Dar aceasta este o eroare, iar Vianu considera că epoca acesteia trecuse, simțind suflul fazei activismului cultural. Era nevoie de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și se referă la aspecte ce țin de climă sau mediu și un nivel social. O definiție a comunității specifică ecologiei umane și care evidențiază trăsăturile esențiale ale comunității ar fi: o populație, organizată teritorial, mai mult sau mai puțin înrădăcinată în spațiul pe care îl ocupă și ai cărei indivizi trăiesc în relație de interdependență reciprocă, care este simbiotică, mai degrabă decât societală.(Robert Park 1952, apud Linda Stoneall, 1983: 67). Ecologia umană își extrage multe din ideile ei din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lui René Descartes, ea evoluează spre „I link, therefore I am”. Abordarea japoneză se bazează pe comunitate și pe existența unei minți colective (collective mind); ea este formată din colaborări și eforturi concertate. În societatea niponă, economia cunoașterii este profund Înrădăcinată În cultură. Această concepție deplasează centrul strategic al gestionării cunoașterii de la instanța stocurilor, a conținuturilor și a cunoștințelor formalizate, către cea a fluxurilor care circulă Între actori și continuă să evolueze. Astfel, ea urcă la nivelul informalului subiectiv, ce preexistă
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
punctul de plecare, comunitatea e cea care primează. Plecând de la această conștiință pentru a lua În considerare abia apoi și În mod adecvat contribuția indivizilor, se procedează În ordine inversă față de dictonul „Gândesc, deci exist”. Anticiparea adaptată la mutații este Înrădăcinată În tradițiile Arhipelagului Nipon, unde responsabilitatea colectivă implică Îndatoriri reciproce. Un simplu exemplu: calmul relativ din metroul tokyot, prin care circulă totuși mai multe milioane de pasageri decât prin cel parizian, provine dintr-o organizare consensuală integrată de toți. Fiindcă
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și cod lingvistic, în cazul sociologului britanic. 1. Societate și educație la Pierre Bourdieutc "1. Societate și educație la Pierre Bourdieu" Pierre Bourdieu (1930-2002) a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai importanți sociologi ai secolului XX. Pornind de la antropologia înrădăcinată în tradiția lui Durkheim, Mauss și Claude Lévi-Strauss, a construit o concepție sociologică ce a fost calificată drept structuralist-genetică sau structuralist-constructivistă. Etichetat drept marxist, durkheimian sau structuralist, Bourdieu a respins orice înregimentare paradigmatică, subliniind că obiectivul sociologiei sale este înțelegerea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Pareto etc. și este structurată În cinci capitole: Marea Moderație, Ipoteza Piețelor Eficiente, Dinamica Echilibrului General Stocastic, Economia Trickle-Down, Privatizarea. Conceptul are În vedere faptul că, Înainte de criză, idei precum Ipoteza Piețelor Eficiente și Marea Moderație erau Încă foarte bine Înrădăcinate În gândirea economiștilor, În programele de Învățământ, În cancelarii și trezorerii. Propovăduitorii acestor modele neoclasiciste consacrate erau În ceea ce se numește mainstream, iar prin ei s-a propagat un sistem financiar În care sume impresionante de bani au intrat În
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]