698 matches
-
lăncilor și strângând mâinile camarazilor dinaintea lor, escaladară cei trei sute cincizeci de metri până În vârf. O albeață palidă Începea să apară pe cerul nocturn, anunțând apropierea zorilor. Norii se risipeau, iar soarele de dimineață străpunse marea de ceață deasă. — Se Înseninează! — Norocul cerului! Condițiile sunt excelente! Pe culmea muntelui, oamenii Îmbrăcară armurile și se Împărțiră În două grupe. Prima avea să efectueze un raid În zori asupra fortăreței inamice de pe munte, iar a doua urma să atace Toigasu. Clanul Takeda subestimase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
gândea că, poate, Kanbei ar mai fi avut ceva de spus. — Mai e și altceva? — Nu. — Nimic pentru Castelul Himeji? — Nu. — N-ai nici un mesaj pentru tatăl tău? — Explicați-i doar de ce plec În misiunea asta. — Prea bine. Văzduhul se Înseninase și, departe În zare, se vedea castelul inamic de la Miki. Drumul care ducea la castel fusese blocat Încă din timpul verii, așa că erau lesne de Închipuit foamea și setea care făceau prăpăd Înăuntru. Cu toate acestea, așa cum ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
ai altă cale de a-ți salva viața decât abandonând corabia și Înotând spre țărm Înainte de a se scufunda. Uneori, trebuie să nu te conduci după sentimentele pe care le ai. — O asemenea mentalitate e rușinoasă, stăpâne. Când vremea se Înseninează și corabia care a părut Într-un atât de mare pericol ridică pânzele și ajunge, În sfârșit, În port, exact omul care a tremurat pe timp de furtună, Îndoindu-se de nava căreia i se Încredințase, și-a trădat tovarășii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
vânturile șuierătoare care suflau peste munții și câmpiile din Kai. La vârsta de treizeci și trei de ani, semăna cu tatăl lui, Shingen: păr des, sprâncene stufoase și o gură largă. — Ei bine, crezusem că azi avea să plouă, dar s-a Înseninat frumos. Cu florile de cireș pe munții din depărtare, anotimpul ne dăruiește o zi minunată pentru a muri. Cu siguranță, nu ne vom dezice de reputația noastră, sperând să privim promisiunea unor câștiguri materiale. După cum ați văzut, am fost rănit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
fortărețe. Hideyoshi ridică privirea de pe hartă și se Întinse, ca și cum ar fi fost obosit. Mai devreme, primise vești despre victoria lui Nobunaga din Kai. Comparând ușurința succeselor seniorului său cu propriile lui dificultăți, Hideyoshi spera ca perspectivele să i se Însenineze de-acum Încolo. Îi adresase imediat o scrisoare lui Nobunaga, pentru a-și exprima felicitările și a-i explica acțiunile propriei lui campanii, precum și ca să-l informeze că renunțase la ideea de a mai Încerca să obțină capitularea lui Shimizu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Începu să fie inundată zilnic de ploi torențiale. Unii dintre seniori plecară spre provinciile lor a doua zi după festivitate. Alții, Însă, fură reținuți pe loc de apele În creștere ale Râului Kiso. Cei rămași așteptau ca vremea să se Însenineze, sperând că avea să se Îmtâmple a doua zi sau În următoarea, dar nu puteau face mai mult decât să stea pasivi În locuințele lor. Pentru Katsuie, Însă, nu era neapărat o pierdere de timp. Du-te-vino-urile lui Katsuie și Nobutaka
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
noaptea pe-așternutul Enionei Beau viață nouă și simt suflarea Enionei care în somn e cufundata. Dar dimineață ea se nalta ferindu-se de Ochii mei, Atunci mi se usucă pîntecele și-n casă m-așez jos și plîng". 545 "Înseninează-ți Chipul, băiatule strălucitor, și mergi la Enion. Spune-i că Vala o așteaptă în umbrele grădinii ei." Cu pași sfioși pleca, si Enion, ca-mbujorata dimineață Cînd primăvară cea copilăroasa se-arată în boboci care mijesc și-n flori ce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
viața sa neînsemnată (și chiar să-și inventeze suferințe și griji inexistente!), în ziua de Crăciun, oamenilor bogați pe care îi duce cu ascensorul. Mișcați de tristețea liftierului, aceștia îl copleșesc cu mîncă ruri, băuturi și daruri, pentru a-i însenina sărbătoarea petrecută, alienant, la lucru. Intrînd într-o stare benignă de ebrietate, Charlie se crede, subit, aviator și face un "looping" cu liftul, îngrozind-o pe pasagera nevinovată din acel moment doamna Gadshill și pierzîndu-și, din nou, serviciul. Astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
dovadă de un calm care nu este de suprafață. Într-adevăr, atitudinile lor au fost observate și când erau în grup și când erau singuri, atât la lucru, cât și în locuri mai intime. Datorită calmului lor reușesc să-i însenineze pe cei din jur. Persoanele senine au vocea liniștită și știu cum să evite cele mai negative bucle energetice. În momentele de mare stres, nu se lasă înghițite de un anturaj care funcționează într-o modalitate energetică mult prea greu
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
timpului, între anii 1960-2003, și are o inestimabilă valoare sentimentală, fiind în timp o părticică din tezaurul folcloric bănățean. Taica Odrobot e o legendă vie care visează la... o bătrânețe lipsită de grija zilei de mâine, iar fiica mezină îi înseninează viața. Vanu Odrobot e un om bogat și pentru că are trei copii: fiica Mirela (53 de ani) de la care are o nepoată, Mireluța, medic general; fiica Otilia (41 de ani), care-i o veșnică mângâiere, fiul Sorin (34 de ani
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
Z. Ornea Pînă în decembrie 1989, în deceniile șaptezeci și optzeci viețile noastre, grele, erau înseninate de emisiunile �Europei libere�, care ne mai răcoreau sufletele. Pentru noi, literații, și un public intelectual mai larg, emisiunile culturale ale doamnei Monica Lovinescu și ale d-lui Virgil Ierunca ne întrețineau speranțele, ne ajutau efectiv în bătăliile scriitoricești în
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
la care eu țin foarte mult. Articolul Dvs. - judecat exclusiv prin prisma intențiilor - mi-a dat de gândit și în concluzie mi-am zis: Ceea ce a făcut dl. Datcu nu e în stare să facă oricine! Iată ce m-a înseninat și m-a făcut să uit durerile trecute. Să uit suferințele cauzate de ele, care au fost mari și mai ales descurajante." Noutatea pentru mine este că Securitatea a interceptat și scrisoarea prin care Caraman protesta împotriva tipăririi articolului, a
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
control al lui Aleksandr Rogozhkin amintește de Terrence Malick. Atît datorită reflecțiilor unuia dintre soldații ruși aflați sub arme, undeva în nordul Caucazului, într-o zonă de conflicte etnice, cît și prin atmosfera cazonă în care amorul și umorul mai înseninează viața aspră. Firul de care atîrnă însă viața unui om este într-adevăr subțire. Mai ales că "prin cătarea puștii, omul pare mic, ca o păpușă, încît nu-ți vine greu să apeși pe trăgaci". Iar femeile satului sînt aprige
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
Ornea , plăcut timbrată, a d-nei Monica Lovinescu la "Europa Liberă" rămîne, pentru mine, (dar numai pentru mine?) o amintire răscolitoare. În vremea aprigă, noptatecă a regimului Ceaușescu emisiunile d-sale (împreună cu cele ale soțului ei, dl. Virgil Ierunca) mi-au înseninat viața, întreținîndu-mi speranța. Niciodată nu-i voi putea mulțumi îndeajuns pentru tot ceea ce a reprezentat și a înfăptuit. Se remarcase, în cronicile ei, (pe lîngă vestita emisiune "Teze și antiteze la Paris"), drept un redutabil critic literar, ceea ce s-a
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
înmărmurit în fața extraordinarei Judecăți de apoi pictate în 1512 de Hans Rinischer, epigon local al lui Albrecht Dürer. Ca să-și alunge din minte imaginea diavolilor monstruoși împingând în infern căruțele cu păcătoși, va trece din nou pe lângă mormântul poetului și, înseninat de nalbele care-l împodobesc, va coborî dealul cu o ușoară melancolie în suflet, dar împăcat. Rilke este pentru Celan poetul preferat din tinerețe. Ei au în comun faptul că provin de la periferia germanității - unul din Praga (asemeni lui Kafka
Elegie valaisană a lui Paul Celan și România by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/4883_a_6208]
-
spirituale.“ The New York Times Book Review „Descriind învierea lui Lazăr, copilăria și adolescența Mariei Magdalena, viața de zi cu zi a Martei și a Mariei, Kazantzakis reconstituie strălucit vremurile biblice, redând chipul uman al figurilor din parabole.“ Times Literary Supplement Alb-albăstrui se însenina cerul, Nazaretul era cufundat în somn încă și visa, Luceafărul de dimineață suna din clopoțel deasupra pernei, iar lămâii și curmalii erau încă înfășurați într-un văl albastru-trandafiriu; liniște adâncă; nici cocoșul negru nu cântase încă; fiul Mariei deschise ușa
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
vânzător?), pentru a se întoarce în România tocmai atunci când primise atestatul de profesor de engleză și dreptul de a preda. Rezistă eroic un an, când și cât îi e mai greu, după care pleacă exact când cerul de deasupra se înseninează... În timp ce primul adio, spus României, avea o noimă, al doilea, aruncat Statelor Unite, păstrează un rest enigmatic. Dacă lui Radu Pavel Gheo i s-a dat ocazia de a ajunge în America, poate că și Americii i s-ar fi cuvenit
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
silueta tremurătoare prin hârtii și amintiri mai vechi și îl înfășoară cu dragoste în cearșaful ocrotitor al filelor de manuscris, încercând să-l exprime și să-l "traducă" înțelegerii noastre. La sfârșit, avem un părinte mai împăcat cu durerea lui, înseninat în tristețe; și o carte excepțională. Cronologia în zigzag deschide în paginile ei mai multe sertare ale memoriei, în planuri diaristice distincte. Prezentul dureros, traumatic al confesiunilor de după moartea lui Matthew preia în acolada sa fragmente consistente din jurnale mai
La școala Harmony by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11838_a_13163]
-
ceea ce sufletul și mintea, posesoare ale trecutului, refuză să dezvăluie și să vindece. Împăcarea cu sine și cu lumea se produce abia în urma unei noi întâmplări văzute. Fratele mai mic își vede cumnata preacurvind cu un sclav negru și se înseninează, pentru că delictul i se pare mai grav decât propria lui nenorocire. Era insuportabil să fie singur în durere, pe culme. Acum în vârful durerii stă fratele mai mare. Cei doi frați se hotărăsc să-și lase împărățiile în seama vizirilor
Războiul din ochi și pacea din ureche by Șerban Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/12143_a_13468]
-
strigă" în nori, face marea să "delireze", vînturile "să mugească" peste un pustiu nesfîrșit de zăpadă în care se oglindesc stelele. La răsăritul lunii peisajul se schimbă radical: vîntul încetează să răscolească ghețurile, marea se liniștește, în fundul mării totul se înseninează și se aud cîntece și se vede lumină, "visul unei nopți de vară s-a amestecat în ger". Imaginea efemeră, căci domnia selenei este scurtă și Miazănoaptea revine repede la starea ei inițială de dezolantă pustietate de gheață, ger și
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
este transportat de urgență la Boston, și trăiește cîteva săptămîni între viață și moarte. Dorința de a supraviețui și dragostea soției îl ajută să-și exorcizeze demonii (halucinațiile sunt legate de Vela), să se elibereze de obsesii și să revină înseninat la o viață nouă. Cartea se încheie cu un portret luminos al lui Ravelstein și cu replica lui Chick: Nu e ușor să cedezi morții o creatură ca Ravelstein." Roman despre prietenie, dragoste, moarte, filosofie și evreitate, Ravelstein este și
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
de critic. Un critic literar de o tăioasă franchețe a verdictului și totodată un intelectual posedînd fler discriminator. În totul, Alex Ștefănescu este o ființă frapant de armonioasă, a cărei prezență place și este căutată. Criticul vorbește bine în public, înseninează frunțile și nu dezamăgește prin concesii critice făcute subreptice. Apoi, omenește vorbind, Alex e persoana cea mai puțin antipatică pe care o știu, cauza stînd în inaptitudinea congenitală de a fi fioros sau respingător. Impresia aceasta de bonomie sociabilă are
Umorul sever by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6109_a_7434]
-
fiecare după felul și asemănarea lui. Femeia pește De cincizeci de ani argintul din fața mea îmi arată o femeie înotând printre plasele pescarilor cu burți lăsate, cu mustăți unsuroase și bărbi până la brâu din când în când privirea ei se înseninează, poate Dumnezeu îi trimite un gând ca o pâlpâire în întuneric astfel chipul ei radiază tot mai mult în apele oglinzii sub formă de hexagon de cincizeci de ani femeia din oglindă vine și pleacă odată cu mine, la plecare drumurile
Poezie by Niculina Oprea () [Corola-journal/Imaginative/2986_a_4311]
-
o carte în formă de sferă Absențe în grădini se prelinge seceta din cuvinte mici insule galbene cu obrajii pudrați în devălmășie cu oarbele mele întoarceri frunzele se despică și cad femeia copacului alăptează prunci somnoroși cum invizibilul doare pacea înseninată pe lume coboară pe umerii mei prea grăbiți să se clatine prea lucizi o aripă de fluture îi mai poate răni August Uite că iar se aprind licuricii pe malul apei am văzut libelule de cobalt într-o zi a
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
nesimțite chipul lupului mi-am spus atunci iată la față veche obiceiuri noi și aproape instantaneu m-am gîndit că nu poate exista un al treilea îmi aminteam perfect eu trebuie să fi fost Scufița Roșie și totul s-a înseninat și s-a înmuiat dintr-odată povestea a început să curgă simplu și firesc precum streșinile după dezgheț primăvara devreme bineînțeles nu exista un al treilea era doar povestitorul se juca sus de tot cu luminile dar cum de tocmai
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/14353_a_15678]