1,283 matches
-
vine căldura, Care natura-nsuflețește. Ridică nori și-aprinde ura În focuri când se împletește. Mereu așteptat În veci adorat Pe ceruri purtat Ca un împărat. În zori de zi când luminează, Aduce viață-n omenire, Dar mai apoi, când înserează, Așterne pace pe simțire. Pe morți îi duce peste Styx-uri, Tenebrelor să lăcrimeze, Iar viii pe sub crucifixuri, Îi lasă să se întremeze. De ce avem un singur soare Și câți din noi îi știm povestea? Oare ce-ar fi dacă
DE CE AVEM UN SINGUR SOARE ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359753_a_361082]
-
prin limba română de pe diferitele meridiane ale lumii. Ea înglobează liricul ca eden și reper, dându-ne posibilitatea să descifrăm sensurile, semnificațiile globale în poezia românească contemporană. Un merit al acestei lucrări de avengură este că Gheorghe A.Stroia a înserat la fiecare poet antologat și o amplă prezentare a acestuia însoțită de fotografie.Astfel, lucrarea aceasta poate deveni instrument de lucru pentru cercetători, istorici literari și critici. Ipostazele multiple ale liricului ca mijloc de a atinge, prin vibrație, edenul, înțeles
MERIDIANE LIRICE SAU DIMENSIUNEA PARADIGMATICĂ A TOPOSULUI LIRIC CONTEMPORAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345204_a_346533]
-
plesnesc de sevă. Copiii și femeile încep să urce la mal cu noaptea în cap, ca să nu-i prindă vipia amiezii pe drum și, cînd coboară, au gălețile pline cu poamele pădurii ... S-a copt fînul, oamenii îl cară pe înserat, pe răcoare, cu căruțele, și îl așează în căpițe, cămările încep să geamă de sacii de cartofi și de funiile de ceapă atîrnate pe grinzi la uscat, borcanele pîntecoase cu dulceață dormitează cuminți pe rafturi, gogonele s-au acrit, gospodarii
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
vorbă cu bietele creștine care după cum se vede, sunt și ele ostenite. BĂTRÂNUL: Nu te întinde cum îți este obiceiul ală spurcat, odinește-te oleacă și după aceea să pornim căci mai avem o sumă de mers și acum se înserează! BĂTRÂNA: Dragă Niculaie, tot om merge, mai stai și tu o țâră jos, ce Dumnezeu! BĂTRÂNUL: După cum văd, urciorul vostru s-a spart. Dar nu-i nimic, dacă vă este sete, am eu ploscă și vă dau și vouă să vă
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
satul meu natal a avut, ca multe localități dobrogene, un nume turcesc, acela de Omarcea, pentru că am avut și am colegi și prieteni din această etnie, oameni deosebiți, cu multiple calități, oameni de omenie cum zicem noi din bătrâni, voi însera în paginile acestui articol câteva date istorice despre comunitatea turco-tătară din România, apoi voi răspunde la unele întrebări care au făcut obiectul nedumeririlor elevilor mei referitare la raporturile româno-turcești în Evul Mediu în întreg spațiul carpato-danubiano-pontic, iar în final voi
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
în paginile acestui articol câteva date istorice despre comunitatea turco-tătară din România, apoi voi răspunde la unele întrebări care au făcut obiectul nedumeririlor elevilor mei referitare la raporturile româno-turcești în Evul Mediu în întreg spațiul carpato-danubiano-pontic, iar în final voi însera și câteva modalități practice de închegare a unor relații de prietenie între elevii clasei la care sunt consilier educativ. Înainte de a derula firul istoriei acestei comunități îmi permit să includ în acest articol un fragment din mesajul actualului președinte al
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ÎMBRĂȚIȘAREA IERNII Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Se înserează cerul nins peste vreme, Răceala se coboară în vânturile nopții, Suferă culoarea prin grădinile boeme În ruginite frunze peste prăpădul sorții. Nu se mai văd nici flori pe-ntinsele covoare, O, umbră călătoare, cu inima-ți de gheață, Cu suflet
ÎMBRĂȚIȘAREA IERNII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340339_a_341668]
-
a decupat cu măiestrie, un „patru pe doi și-un pic” din pânză albă, pentru banner, s-a imponderabilizat ecranul cu elastice (ca să plutească filmu’) și... motor! Aprinde nene, proiectorul! Domne’, era așa ceva... înălțător: un Woodstock mic, pe cinema! Se însera, nici greierii nu mai cântau în așteptare. Era... o linște în jur „de îți părea că se izbesc de geamuri razele de lună!” Ne adunăm doar cei mai buni, cuminți și nevocali, amestec șase litri - limonadă și... începem! Am pus
Cinema de mâna doua () [Corola-blog/BlogPost/338431_a_339760]
-
5. Voi vă duceți dragi părinți Cu anii de suferinți Noi rămânem după voi Lângă plug și lângă boi Să vă pomenim oricând Cât vom trăi pe pământ R. 6. De urat am mai ura, Dar ni-e c-om însera Pe la casa dumneavoastră, Departe de casa noastră Că suntem înfrigurați Și cu daruri încărcați R. 7. Nu mai este înc-o alta Noapte scumpă ca aceasta Nu urăm pentru colaci, Nu-nghețăm pentru pitaci! Ci păstrăm deprinderi bune De la vremile străbune
Plugușorul Părintelui Toma Chiricuță () [Corola-blog/BlogPost/339920_a_341249]
-
Radu Stanca. Profil spiritual”(720 p. ), cu un “Cuvânt înainte” semnat de Acad. Eugen Simion, în 2015. Cele două apariții recente s-au bucurat de competența editorului Marin Diaconu și a istoricului literar Anca Sîrghie, ca îngrijitori de ediție. Mărturiile înserate în recentele ei cărți dovedesc că Anca Sîrghie, care la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca în mai 1981 luase Doctoratul cu lucrarea „Radu Stanca-studiu monografic”, a manifestat interes pentru personalitatea și opera poetului regizor mult mai timpuriu
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
așteaptă la scară, să li se ofere cornuri, crezând că și troleibuzul are scop electoral. Dezamăgirea, în urma clarificării cu zgomot, a situației, e sursă de violență la adresa omului care mușcă din corn. Pozele rurale, deși puține, exteriorizează morav moromețian: „se însera. Pe la porți sătenii citeau ziarele aduse de bătrânul poștaș, trăgând încet din țigări”. Umbra palidă a timpului te fură peisajelor, chiar dacă mijlocul de locomoție, în cazul meu, trenul, te aduce dinspre mare, acasă, ori, sub raportul timpului, din vară, în
Opinii despre veşti incerte () [Corola-blog/BlogPost/339681_a_341010]
-
vînturi jucate într-un act, Că Hamlet azi te ține de martor în culise În timp ce timpul trece visat doar de Ulisse. 5 Adeseori mă-mpiedic și, vai, mă calc pe umbră. Priveliștea aceasta este adesea sumbră, Iar c înd se înserează, nici umbră nu mai am, Și la căruța nopții entuziast mă-nham. 6 Spațiul dintre azi și mîine E o floare de cicoare Viața doar o să m-anime Dimineața pe răcoare Stăm topiți ca beți la soare, Ca nisipul pe
POEME IN IUNIE 2011 FRANCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341244_a_342573]
-
dragul său motan, Ispas-Motan Gras. Închirie o trăsură trasă de doi cai sprinteni și după trei ore de alergătură, pe drumuri dezfundate și pline de praf, ajunse la Hornby Lighthouse, denumire dată farului de la South Head. Începuse deja să se însereze. Îi spuse vizitiului să îl aștepte și se apropie de masiva ușă a casei de lângă turnul farului, în care bătu cu putere. - Cine mă deranjează la ora asta? se auzi din interior o voce groasă și răgușită. - Sunt eu, domnule
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
bisericile creștine neortodoxe. Admir totodată religia Mahomedana care nu interpune un preot între Dumnezeul lor și drept credincios. Acesta se închină spre „Meca” oriunde ar fi iar Muezinul îl ajută doar că, în rugăciunile directe adresat Domnului Dumnezeului Sau să însereze cuvinte din Sfântă Scriptură pe care nu le „cântă popește” Lăcomia este un mare păcat religios și o regretabilă meteahna a oamenilor civilizați și evlavioși. Lăcomie este și dorința clerului de a acapara toți credincioșii lumii sub umbrela „singurului Dumnezeu
RĂSPUNS RĂSPUNSULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341593_a_342922]
-
trăim învățând a iubi Și în apus, să fim entuziasmați de ce a fost. Nu cântă greierașii în ale tale seri Căci unii au pierit, și alții au plecat; Eu mă bucur încă de blânde adieri Și poate de furtună spre înserat. Zilele-ți ploioase mă țin mereu acasă, De la geam îți număr frunzele căzând Și numai un ciorchine am acum pe masă! Și doar o gutuie stricată, putrezând. Așa-i toamna mea? Ai venit atât de săracă! Nu ca-n alte
CULOARE DE AUR de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340612_a_341941]
-
țin minte să fi funcționat vreodată! Mereu la 17:20. Sorrento, un oraș al lămâiului. Printre case, se strecoară zeci de livezi micuțe, bine îngrijite, care asigură necesarul de fructe pentru stațiune și export. Lămâia e-n toate... Peisajul, pe înserat, este tulburător și te îndeamnă la reverie. Un bun loc pentru liniștirea sinapselor și neuronilor stresați. Nu e cazul nostru, așa că părăsim micuța localitate cu ceva amintiri vizuale precum și materiale, luate de la micuțele magazine de pe aleea comercială. Circumvezuviana ne așteaptă
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (5) – SORENTO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343747_a_345076]
-
mereu venit altcum, Ca și corăbii veșnic călătoare De mit păzite, semeni cu Neptun... Doar ancorele-n aripi de egretă Schimbate, conturează altcumva În tine-s dansator, fac piruetă Și-s pictorul pictând icoana ta Tu semeni vegetației virgine Pe înserat, boboci de stele-ți cânt Între apusurile opaline, Te caut și în Cer,... și pe Pământ Mai bine spus, tu semeni cu uimirea Albastre lacrimi văd pe chipul tău, Când nu mai știi să îmi cuprinzi privirea În mâna-ntinsă
PARFUM DE TEI... de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344018_a_345347]
-
trecătorilor. Cu un zâmbet salvator întins pe tot obrazul, eligibilul îi încuraja îndemnându-i cu un sloganul lăbărțat, să fie mândri. Iritat, Platon îl contemplă un timp, apoi se întoarse cu spatele. Minutele se scurgeau fără grabă. Începea să se însereze și norii deveneau tot mai întunecați. În sfârșit un microbuz opri în fața hotelului și șoferul îi anunță că-i va duce la Brăila de unde vor putea lua microbuzul așteptat. Nimeni nu comentă nimic. Toți păreau a fi dispuși să accepte
CEAȚA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342751_a_344080]
-
Până mă amețește. Nu las nuntași supărați Că, nu dansez și cu ei. De priviri îmbrățișați, Din ochi le trimit scântei. Din suflet le dau Dorul De viață și natură. Timp să-mi toarcă fuiorul Prin sfântă aventură. Curând se înserează, Dar nunta de poveste Pe nuntași antrenează În dănțuiri celeste. Licuricii de servici' Își aprind felinare. Iar greierașii harnici Vin cu orchestra mare. Cu nuntașii mă distrez Până spre dimineață, Cănd iubirea îmi așez În lacrimi de romanță. Iar vraja
SECȚIUNEA POEZIE- PREMIUL I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342886_a_344215]
-
din nou copiii afară, dându-le câteva palme, să aibă la ei pentru orice eventualitate. Soțul reintră în colaps, iar dumneavoastră compuneți în gând un fel de odă închinată, la întâmplare, lui Dumnezeu, soțului, în general vieții. Se întorc pe înserat copilașii care, sensibili și bine educați, vă dăruiesc o jumătate de covrig. Faptul că la un capăt este ros de un câine vă consolidează ideea comestibilității, în consecință îl savurați înmuiat în apa de la robinet, pentru a vă menaja gingiile
DIETA NATURISTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343042_a_344371]
-
și dându-și coate la femeile noastre tinere și frumoase, apoi ne-am continuat drumul, cam încă patru kilometri, până aproape de stațiunea Pârâul Rece. Nu mai era mult până acolo, însă mai aveam și calea de întoarcere, începea să se însereze și cunoșteam foarte bine că iarna, la munte, lumina părăsește repede peisajul mirific. La înapoiere, strălucirea zăpezii în lumina farurilor și a stelelor, ce începeau să populeze cerul, ne amintea că trebuie să iuțim pasul. Cei opt kilometri parcurși ne-
LUNA DE MIERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343281_a_344610]
-
Semiramidei. O petală. Un parfum subtil, ne întărește aura, invers - pentru mine, de la capătul ascuțit al oului. Trandafirii roz de cristal se transpun și transmit energia benefică a Universului, spre cele 100 trilioane de celule ale corpului. Oare s-a înserat prea devreme? Oare soarele meu a trecut în cealaltă parte a Terrei? Luceafărul nu se zărește dintre nori. Dar iată, un vânt, un vifor, începe să alunge norii grei, care devin diafani, sub care Luna apare cu un HALOU uriaș
SCINTILAŢII de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344120_a_345449]
-
-ți aducă în fața ochilor aspectele povestirii, te face părtaș la ele. În iureșul luptei se luă cu oștenii după o ceată răzleață a cotropitorilor și la trecerea peste un râu îi ajunseră din urmă și îi măcelăriră fără milă. Se însera și fără să-și dea seama, se trezi singur pe drumeagul din pădure unde în umbrele sinistre din dosul arborilor tronează miasmele nopții cu năluci ispititoare. Era lună plină și prin luminișuri razele sale accentuau misterul nocturn...”. Și dialogurile realizate
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
eram pus... totul parcă mergea după o linie ideatica, după o viziune din ‘luminata’ imaginație ai acelor ani, însoțit și ajutat desigur de părinți. Până într-o seară.. când pe 14 dec. ’89... Eram afară cu mama (mă întorsesem pe înserat, înnoptându-se devreme, culmea că nici atunci nu era frig) cu sora și fratele, fiind ei mai mici (din doi în doi ani), când apare un inginer de la serviciul tatălui. Întreabă fără multă curtoazie dacă e cutare, “soția... mama răspunde
TATĂL MEU... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343465_a_344794]
-
bătutul” mingii. Vreo doi, mai mititei, s-au rugat de cei mai răsăriți să-i lase în față, că nu văd printre scândurile porții, ceilalți n-au cedat și mărunțeii au plecat smoircăindu-se, fuga-fuga, să-i pârască mamelor. Fiind pe înserat bărbații erau acasă, așa că, s-au adunat “ca la popă”, în fața porții, iar acum stau holbându-se. Toți ochi și urechi! - N-am de gând să intru, vor spectacol, să vină să vadă! Preoteasa se întoarce spre lume : E gatis
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]