471 matches
-
pe nume Radu Bobocu, a construit aici prima casă pe o vatră de sat veche; satul s-a numit la început Bobocu-Siliștea. Satul Roșioru (denumit și "Roșiori" în documentele vremii) a fost înființat în 1884 prin împroprietărirea de către stat a "însurățeilor", conform legii din 1879. Numele său provine de la cel al cavaleriștilor din războiul de independență al României. Numele de "Cochirleanca" provine de la numele pârâului și al unei movile din nordul satului. Pe această movilă creștea în trecut, când nu era
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
comunei sunt formate în secolul al XIX-lea, satul Cioranca fiind fondat de Grigorie Costescu la 1831, Movila Banului de avocatul Matache Pandelescu, supraveghetorul moșiilor mănăstirii Văcărești la 1854, satul Bugheni în 1859, iar satul Limpeziș fiind format prin împroprietărirea însurățeilor la 1882. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Cioranca", făcea parte din plasa Câmpul a județului Buzău și era formată din satele Bugheni, Cioranca, Limpezișu și Movila Banului, având în total 980 de locuitori ce trăiau
Comuna Movila Banului, Buzău () [Corola-website/Science/300830_a_302159]
-
numărul de locuitori cât și suprafața de teren deținută de aceștia. Trebuie specificat totuși că în decursul timpului au avut loc fluctuații în ceea ce privește creșterea sau descreșterea populației în toate satele actualei comune. Astfel începând cu reforma agrara în 1864, împroprietarirea „însurățeilor” de la 1888, numărul locuitorilor a sporit mereu ajungând în 1912 la 3.323 locuitori, în 1912 - 1950 caracterizată printr-un indece sporit de natalitate face ca numărul de locuitori să ajungă la 5.203, în perioada 1930- 1956, locuitorii actualei
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
Lacu Rezii este un sat ce aparține orașului Însurăței din județul Brăila, Muntenia, România. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul era reședința comunei Lacu Rezii, din plasa Balta, județul Brăila, formată din satele Lacu Rezii și Padina (Fântânelele), cu o populație totală de 886 de locuitori. În comuna
Lacu Rezii, Brăila () [Corola-website/Science/300970_a_302299]
-
Rezii făcea parte din plasa Viziru a aceluiași județ și era formată doar din satul de reședință, cu 300 de locuitori. Cu timpul, satul Lacu Rezii a pierdut din importanță, iar comuna sa a fost desființată și inclusă în comuna Însurăței. Principala activitate a locuitorilor comunei Lacu Rezii, e reprezentată de agricultură, în deosebi de cultivarea pomilor fructiferi. Cel mai reprezentant operator local este ferma pomicolă Comly SRL, care produce fructe proaspete (mere, cireșe, caise, piersici și prune) sub brandul Lacu
Lacu Rezii, Brăila () [Corola-website/Science/300970_a_302299]
-
satului Cireșu, la est cu teritoriul satului Scărlătești, la sud cu teritoriul satul Dudești, la vest cu teritoriul satului Zăvoaia. De la N-E la S-V localitatea este străbătută de drumul județean 203E (Zăvoaia-Dudescu-Scărlătești). Drumul județean 203E pornește din localitatea Însurăței și se îndreaptă spre Făurei. Din sudul localității se formează drumul județean 211, prin care se face legătura cu satul Dudești aflat la 6 km spre sud. În N-V, un drum neasfaltat face legătura cu satul Batogu aflat la
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
DJ211. Satul Constantin Gabrielescu se află la circa 5 km est de centrul comunei, de care este legat prin intermediul drumului comunal DC12. Localitățile învecinate sunt: orașul Ianca la nord și vest, comuna Traian la nord-est, comuna Viziru la est, orașul Însurăței la est și sud și comuna Zăvoaia la sud. În conformitate cu prevederile Legii nr. 351/2001 satul reședință al comunei Bordei Verde este clasificat ca localitate rurală de rangul IV iar celelalte sate componente sunt clasificate ca localități rurale de rangul
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
datează din secolul al XIX-lea, iar fântânile cu cumpănă de la marginea satului din secolul al XIX-lea. Localitatea Dudești face parte din comuna Dudești, care este învecinată la nord cu teritoriul comunelor Zăvoaia și Cireșu, la est cu orașul Însurăței și comuna Bărăganul, la sud cu Bărăganul și Roșiori, la est cu Ulmu, Roșiori și Cireșu. Prin comună trece șoseaua județeană DJ211, care o leagă spre sud de Grivița (județul Ialomița) și spre nord de Zăvoaia, Bordei Verde și Ianca
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
problema alimentării trifazate a gospodăriilor țărănești. Pentru consumatorii trifazați acordurile au fost făcute cu cabluri trifazate subterane. 3. Telefonie Localitatea Dudești are o centrală telefonică digitală cu 350 circuite legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrală telefonică din Însurăței. Localitatea Tătaru are o centrală telefonică digitală cu 400 circuite legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrala telefonică din Însurăței. Localitatea este în zona de acoperire a sistemului de telefonie mobilă. 4. Alimentarea cu energie termică În prezent
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
o centrală telefonică digitală cu 350 circuite legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrală telefonică din Însurăței. Localitatea Tătaru are o centrală telefonică digitală cu 400 circuite legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrala telefonică din Însurăței. Localitatea este în zona de acoperire a sistemului de telefonie mobilă. 4. Alimentarea cu energie termică În prezent, locuitorii comunei Dudești își asigură încălzirea locuințelor cu sobe și în câteva gospodării cu centrale termice, întrebuințând drept combustibil lemn, lignit cât
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
o biserică ridicată în 1854. În 1925, comuna era inclusă în plasa Viziru a aceluiași județ și avea în compunere satele Băndoiu, Mărașu, Stanca, Stăncuța, Agaua-Salcia și Zatna, cu 2656 de locuitori. În 1950, comuna Stăncuța a trecut la raionul Însurăței din regiunea Galați și apoi (după 1960) la raionul Brăila din aceeași regiune. În 1968, în forma actuală, după separarea comunei Mărașu, comuna Stăncuța a fost transferată județului Brăila.
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
apoi înapoi în județul Brăila la Ulmu. Lângă satul Brateșu Vechi, DN2B se intersectează cu șoseaua județeană DJ203, care duce spre nord-est către Jirlău și Valea Râmnicului (ultima în județul Buzău) și spre sud și sud-est către Ulmu, Zăvoaia și Însurăței (unde se termină în DN21). Prin comună trece și calea ferată Buzău-Brăila, pe care este deservită de halta Baza IFF. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Surdila-Greci se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Surdila-Greci, Brăila () [Corola-website/Science/300990_a_302319]
-
sunt ortodocși (95,63%). Pentru 3,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vădeni a județului Brăila și era alcătuită doar din satul Tudor Vladimirescu, înființat odată cu împroprietărirea însurățeilor, în 1879. Comuna avea 899 de locuitori și în ea funcționau o biserică ridicată de locuitori în 1884 și o școală mixtă înființată în 1882. Celelalte două sate, Comăneasca și Scorțaru Vechi, împreună cu satul Lutu Alb, formau comuna Scorțaru Vechi
Comuna Tudor Vladimirescu, Brăila () [Corola-website/Science/300993_a_302322]
-
pentru copii. Serviciile de poștă pe raza satului Tătaru sunt asigurate de agenția poștală din imediata apropiere a bisericii. Satul Tătaru are o centrală telefonică digitală cu 400 circuite, legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrala telefonică din Însurăței. Localitatea este în zona de acoperire a sistemului de telefonie mobilă. Accesul în satul Tătaru se face pe drumul județean 211 (DJ 211), dinspre Dudești (reședința comunei), drum ce se continuă spre orașul Amara (DJ 211A) și spre satul Bărăganul
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
județean 211 (DJ 211), dinspre Dudești (reședința comunei), drum ce se continuă spre orașul Amara (DJ 211A) și spre satul Bărăganul (DJ 211B). Din municipiul Brăila, reședința de județ, se poate ajunge în satul Tătaru urmând traseul: DN21 Brăila-Însurăței, DJ203 Însurăței - Dudescu și apoi DC30 Dudescu - Tătaru, DJ 211. Satul este străbătut de o șosea principală, din care pleacă străzi laterale, perpendiculare pe șosea, cu lățimi cuprinse între 3,00 și 5,00 metri parte carosabilă. Unele dintre acestea au fost
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
Zăvoaia (în trecut, Slujitori-Albotești) este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Dudescu și Zăvoaia (reședința). Comuna se află în partea sud-vestică a județului. Este traversată de șoseaua județeană DJ203, care o leagă spre este de orașul Însurăței (unde se termină în DN21) și spre est și nord de Ulmu, Făurei (DN2B), Jirlău și Valea Râmnicului (ultima în județul Buzău). La Zăvoaia și la Dudescu, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ211, care duce spre nord la
Comuna Zăvoaia, Brăila () [Corola-website/Science/300997_a_302326]
-
Comuna se află în sud-vestul județului și este traversată de șoseaua județeană DJ203, care leagă comuna spre nord-vest de Făurei (DN2B) și Jirlău și mai departe de comunele buzoiene Bălăceanu, Ziduri și Valea Râmnicului, și spre est de Zăvoaia și Însurăței (unde se termină în DN22). Din această șosea se ramifică la Ulmu drumurile DJ203N (care duce spre est în județul Buzău la Rușețu) și DJ203R care duce spre Cireșu, și Însurăței. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ulmu se
Comuna Ulmu, Brăila () [Corola-website/Science/300994_a_302323]
-
și Valea Râmnicului, și spre est de Zăvoaia și Însurăței (unde se termină în DN22). Din această șosea se ramifică la Ulmu drumurile DJ203N (care duce spre est în județul Buzău la Rușețu) și DJ203R care duce spre Cireșu, și Însurăței. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ulmu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,22%), cu o minoritate de romi (2,61%). Pentru 3
Comuna Ulmu, Brăila () [Corola-website/Science/300994_a_302323]
-
cel Mare este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Vaslui, Moldova, România. Prima atestare documentară a satului Ștefan cel Mare este 22 octrombrie 1880. Satul Ștefan cel Mare a fost întemeiat în anul 1878 în urma împroprietăririi însurățeilor promovată de domnitorul Carol I. Până la 1864, trupul de moșie „Dealul Bârladului” pe care a fost așezat satul, era în proprietatea mănăstirii Fâstâci din județul Vaslui. După aplicarea legii de „Secularizare a averilor mănăstirești”, această moșie a fost declarată moșie
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
din anul 1864 au fost împroprietăriți 202 familii cu suprafața de 498 ha. În războiul de independență, din Lipovu au participat un număr de 13 tineri, dintre care eroul Marin Ilie a căzut la asaltul redutei Grivița II. În urma reformei „însurățeilor” din anul 1879 la est de Lipovu Ungureni s-au pus bazele unui nou sat, în care s-au așezat 135 familii de tineri căsătoriți proveniți din satele dinspre est, majoritatea din satul Curmătura, pe care primarul în funcție, Mihalache
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
6,27%). Pentru 2,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În secolul al XIX-lea, o mare parte a teritoriului comunei a făcut parte din Domeniile Statului, din care o mică porțiune a fost dată în stăpânire tinerilor "însurăței", ce nu aveau pământ (cca. 1881). Gherghița a fost un târg aflat în evul mediu la confluența râurilor Teleajen cu Prahova, la o importantă intersecție de drumuri (drumul ce venea de la Brașov, pe valea Buzăului se întâlnea cu Drumul Brăilei
Comuna Gherghița, Prahova () [Corola-website/Science/299757_a_301086]
-
fost repartizați și împotriva căsătoriilor din interes. Lazăr remarcă interpretările comice ale Dragăi Olteanu Matei și a lui Octavian Cotescu, care creează "„un șir de secvențe antologice pentru comedia cinematografică în ansamblul ei”", dar și lipsa entuziasmului tinereții celor doi însurăței. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman explica succesul filmului prin scenariul comic al lui Francisc Munteanu, recitalurile fermecătoare oferite de Mircea Diaconu, Catrinel Dumitrescu și Rodica Mandache și intermezzo-urilor cuplului de părinți Draga Olteanu Matei - Octavian Cotescu
Buletin de București () [Corola-website/Science/308358_a_309687]
-
Jiblea Nouă este o localitate componentă a orașului Călimănești din județul Vâlcea, Oltenia, România. Localitatea Jiblea-Nouă, componența a orașului Călimănești, a fost înființată în anul 1896 printr-o lege dată de Carol I pentru însurățeii de pe Valea Topologului, Coisca, cel care a înzestrat satul cu 4-5 hectare de teren arabil în platoul Cărpănoasa precum și un teren pentru construcția bisericii, în mijlocul satului în suprafață de 0,4 hectare. Între 1956-1960 s-a construit și s-a
Jiblea Nouă, Vâlcea () [Corola-website/Science/302033_a_303362]
-
compus un număr impresionant de vodeviluri, stimulând gustul publicului pentru acest gen. Printre titlurile apărute la acea dată se numără: „Cinel - Cinel”, „Coana Chiriță”, „Cetatea neamțului”, „Piatră din casă”, „Crai nou”, „Doi țărani și cinci cârlani”, „Soldatul român”, „Urâtă satului”, „Însurățeii”, „Nicșorescu”, „Prăpastiile Bucureștiului”, „Spoielile Bucureștiului”. A urcat pe scenă o lume autentică, valoarea muzicală fiind sporită de inspirația de factură folclorica. Pe de altă parte, o bogată viața artistică se desfășoară în Ardeal, Banat și Bucovina, animată de societăți muzicale
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,82%). Pentru 2,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe actualul teritoriu al comunei funcționa doar comuna Mihai Bravu, înființată în 1879 prin împroprietărirea însurățeilor, în plasa Balta a județului Brăila, comună formată din satele Mihai Bravu și Cucuta, cu o populație totală de 1138 de locuitori. În comună funcționau 2 școli una de băieți cu 41 de elevi înființată în 1884 și una de
Comuna Victoria, Brăila () [Corola-website/Science/310269_a_311598]