7,771 matches
-
și pentru mulți politicieni români cu șira spinării prea plecată, atunci când „negociază” chestiuni ce privesc, nu doar interesul lor personal sau al găștilor politice din care fac parte, ci și al unei întregi națiuni și țări. Cred că nu este întâmplător faptul că, în marea sa majoritate, poporul român a primit vestea tragicului accident care a dus la moartea unui mare număr de demnitari de stat și politici polonezi cu multă părere de rău și este, în aceste clipe de grea
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
decît o metaforă criptată a Erosului. "Pasărea tăiată" alcătuiește secvența memorabilă a unui Eros trăit la nivel dramatic, tăvălit în sînge, agrementat cu spectacolul torturant al unei execuții savante. E o deflorare atît fizică precum și psihică, împinsă în hiperbolă. Nu întîmplător, autoarea își simte trupul ca un mediu al legăturii dintre capul și corpul zburătoarei sacrificate: M-au ascuns bătrînii, după obicei,/ Să nu uit de frica păsării tăiate,/ Și ascult prin ușa încuiată/ Cum se tăvălește și se zbate.// Strîmb
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
nu îl recunoști - nu ți-l cunoști! - și crezi că-i altul. Sau, poate, e altul tocmai fiindcă îl privești ostil. Aceasta e morala degajată de Oglinda din deșert, pe care, într-un poem persan, un beduin ce o găsește întîmplător o azvîrle disprețuitor, căci i se pare că arată o pocitanie. Gura păcătosului, am fi tentați să zicem, adevăr grăiește. Însă păcătosul e mai mult decît naiv, de vreme ce nu își dă seama că oglinda îi arată ceea ce și alții vor
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
Ofeliei - ambiguă pînă la capăt - e, totuși, o izbăvire de fantasme. Ale sinelui și ale Celuilalt. Ale lui Hamlet. Care poate că de-abia acum, la rîndul său, înnebunește. 5. Dincolo de oglindă. Sau, poate, dincoace Într-un capitol care (nu întîmplător și dincolo de mode) se numește "Expoziție" la Impresiile de călătorie în Elveția (1832), Dumas e bolnav de holeră, se perpelește de febră și ajunge în pragul nebuniei și al morții, căci din febra bolii dă în febrilitatea creatoare și scrie
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
facă. Cu toate că, în text, actul acesta de voință negativă e discret obliterat: remarcăm doar că naratorul ne spune că s-a îndreptat către oglindă, dar nu ne spune și ce a văzut, sau dacă a văzut ceva acolo. Și nu întîmplător - doar știm că literatura exclude hazardul sau măcar îl "îmblînzește" - chiar în acel moment, apare Celălalt. Contemplarea sinelui în presă aduce moartea sau duce la ezitarea între un tărîm și celălalt. Opinia comună presupune că privirea în oglindă e menită
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
concepție vastă despre rolul omenirii și viitorul ei, acela a fost noul stat de peste ocean debutînd grandios cu eliberarea sclavilor într-o epocă în care puține state la vremea dată, ar fi acceptat un asemenea act... Vreau să spun: nu întîmplător destinul a vrut ca Zeița de nouăzeci de tone, cu lanțurile sfărîmate ale tiraniei zăcîndu-i la picioare, sub tivul clasic al tunicii, să lumineze cu facla ei drumul speranței și al tuturor năpăstuiților de pe tot pămîntul, să fie așezată la
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
intelectuali cu vederi de stânga - Lucrețiu Pătrășcanu , Alexandru Sahia, Petre Țuțea -, ideolog visător și observator realist al moravurilor, el a investit energie în toate aceste direcții de manifestare, lăsând pe ultimul plan preocuparea de a-și face un nume. (Nu întâmplător a și folosit diverse pseudonime, cum amintește Ion Nistor într-un riguros tabel cronologic: Petre Dragu, Gaius, Marcu-Balș, Petre I., G. Bacovia, Petre A. etc.) Contribuția lui s-a dizolvat în climatul cultural și moral șl epocii (al epocilor) în
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
poezia lirică și muzica. Inițial, poezia a fost cîntare nu doar la figurat, ci și la propriu. O creație fixată în melos înainte de a fi fixată în literă (scrierea riscînd a produce alienarea gîndului genuin, conform opiniei lui Platon). Nu întîmplător, Cezar Ivănescu dă spectacole de poezie cîntată, cu acompaniament de instrumente muzicale, împrumutînd stihului vocea sa de-o armonie virilă, de un patetism dominat. Spectacole în care (am avut prilejul de-a asista la unul dintre ele, desfășurat în incinta
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
aș fi putut-o avea dacă aș fi făcut un film despre cartierele englezești pe care le cunosc prea bine"... Regizorul invocă "distanță", benefică în ordine artistică; e vorba de acea distanță care te ajută să vezi mai bine... Nu întîmplător, formula publicitară aleasă pentru afișul original al filmului a fost tocmai: "...look closer", privește mai de aproape... Ce se vede privind "mai de aproape" această familie decorativă, instalată, prosper, în modul de viață american? Se vede, mai întîi, o teribilă
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
situația critică a subiectului, ca vulnerabilitate și descompunere. Criza e cheia care duce la personalitate. Descumpănirea, paloarea, lacrima, dizolvarea, supunerea la agresiunea mediului proxim alcătuiesc simptomatologia unei existențe scufundate în sine, circumscrise unui fel de a se manifesta unic. Nu întîmplător, instrumentul formal se liberalizează, sub chipul versului desfăcut de adjuvantul sclipitor al rimei, de muzicalitatea programată. Desprinse de podoabe, confesiunile curg spontan și impresionant uman, aidoma unui păr bogat, despletit: "e caldă răcoarea/ și proaspătă răscrucea/ și sufletul în trecerea
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
masa de joc.// Crîșma e grota din care continuăm/ să ieșim. Iar și iar" (ibidem). Grație alcoolului vizionar dilatat (Stelaru: "Șapte Două elemente domină această producție tenebroasă, izvorîtă parcă din pana unui energumen: Verbul și Ochiul. Să le examinăm. Nu întîmplător, George Vulturescu se răfuiește cu Cuvîntul, care, conform tradițiilor religioase, e un principiu al Vieții, al Genezei, preexistînd Lumii, întrucît e conținut în Dumnezeu. Astfel sacrilegiul e deplin: "Fericit poetul romantic.../ el așteaptă o iubită să îi cadă în brațe
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
copilăriei. Teritoriul construit de Ionel Teodoreanu nu are nimic din determinismul sumbru al spațiului lui Faulkner - Yoknapatawpha sa e dominată de o grație și alegrețe vivaldiană. Conștiința sfârșitului imposibil de evitat nu elimină senzația de consistență muzicală a Medelenilor - deloc întâmplător, prima referință la Medeleni, cea din Vacanța mare, trimite către persistența melodică a numelui moșiei. Realismul nostalgic pe care Ionel Teodoreanu îl construiește în trilogia sa caută să surprindă, la unul din nivelele textului, o tranziție despre care romancierul însuși
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
de peste Milcov) e marcată de un stigmat al declinului. Mai toți criticii interbelici au remarcat dominanta nostalgic poematică a romanului - vocea auctorială nu-și maschează parti pris-urile. Modernitatea capitalistă va sfârși prin a ruina arhitectura Medelenilor, agentul disoluției fiind, deloc întâmplător, bancherul Bercale. Ceva din antipatia lui Duiliu Zamfirescu a trecut în paginile lui Ionel Teodoreanu - scriitorul român, funciarmente "reacționar", plasează capitalistul în zona demonicului și a grotescului. Ethosul sămănătorist se grefează pe stratul paseist. Ceea ce Mihai Ralea a citit în
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
supradoză de hituri, un soi de soundtrack "trans-trav" culisînd între sfîrșitul anilor '80, respectiv cel al anilor '90. Piesei cîntate de suedezii de la "Cardigans" i se dă și cel mai important "spațiu de emisie" - obligatoriul episod al balului de absolvire. Întîmplător sau nu, titlul ei, "Erase/Rewind", rezumă, într-un fel, problema eroinei: trimisă "undercover" să realizeze un articol despre liceeni, ea trebuie să "șteargă" amintirile neplăcute ale trecutului ei de elevă, să "deruleze" timpul înapoi și să retrăiască ceea ce s-
Ce vă place? by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17396_a_18721]
-
unui jurnal. Ovidiu Crișan/ Lothar, personalitate mai ștearsă individualizată de interpret printr-un tic, se limitează la voluptăți carnale, amăgindu-se cu un erzaț - femeia gonflabilă. Pensionarilor acestui azil de noapte din Germania unificată le sînt juxtapuși părinții intelectuali, nu întîmplător eternizați la cină căci ei toate trăirile și le raportează la apetit - fie el gastronomic sau sexual - care le reglează celelalte funcții, devenite secundare. Șarja marionetistică a impecabilității lor este excelent persiflată și de Pompiliu Ștefan și de Clara Flores
Stil și manieră... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17394_a_18719]
-
doilea dosar, voluminos, din 1956-57, i-a rezervat și o tristă surpriză. Printre cei patru agenți angajați să-l supravegheze pe tatăl ei era și o femeie, ale cărei note informative "erau asezonate cu un ton de bîrfa și venin". Întîmplător, a aflat cine era informatoarea plătită: Nu îi spun numele acum, dar eu am fost siderata. Într-adevăr, despre tatăl ei Blaga a scris foarte frumos în Hronic, era prietena cu familia primului meu soț și circulă în toate familiile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
362) Korotkov din Diavoliada e o altă natură labila, cedând sub presiunea unui real copleșit de irumperea fantasticului. Juxtapunerea gogoliană de elemente anodine și proiecții fabuloase minează coerentă interioară a funcționarului de la întreprinderea de produs chibrituri. Diavolul va apărea, deloc întâmplător, în ipostaza unui birocrat intransigent, Kalsoner, ce va proba o capacitate ieșită din comun de a-și schimba înfățișarea. Ritmul narațiunii e trepidant, existând un rafinament al metamorfozelor ce subminează ordinea birocratica, anticipând ravagiile produse de Woland și tovărășii săi
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
rînd, la cel al "oglinzii de marmură" și al "oului violet", puternic încărcate și că reprezentare coloristica. E de notat că ceea ce unește cele două simboluri predilecte ale lui Ioan Floră este subtextuală și obsesiva imagine a morții - divulgata, nu întîmplător, abia în finalul volumului, în Sfîrșitul morții (în varianta ei "neutralizata".) Din acest punct de vedere, titlul volumului e doar aparent modelat pe suportul intertextual al poeziei lui Bolintineanu. Cunoașterea - implicit, memoria - unui cotidian observat parcă de după un paravan de
Gîlceava bufnitei cu lumea by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17931_a_19256]
-
întorcîndu-se în plin viscol dintr-o stațiune montană cei doi se avînta imprudent, bineînțeles la insistențele ei, pe un drum înzăpezit, unde se și afunda și sînt prinși de întuneric. Apare din senin salvatorul, un bătrîn misterios și înspăimîntător care întîmplător locuiește la o mică vilă-castel din apropiere. Dar bătrînul se va dovedi a fi un don Juan frustrat, care nemaiputîndu-si procura pradă, pentru că arsenalul seducției e prea istovitor pentru resursele lui fizice împuținate, o nimicește pur și simplu. Ajutat de
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
colo - toate acestea le-am aflat deja din paginile Jurnalului sau (Humanitas ^96. Dar în ce măsură ele s-au reflectat în articolele și în foiletoanele sale ne demonstrează astăzi d-na Maria Dinescu în volumul Mihail Sebastian publicist și romancier. Nu întâmplător am spus că "demonstrează", nu că "arată" (câți dintre noi mai pot vedea acum sute de articole apărute în ziarele anilor ^30?) sau că "dezvăluie" (deși probabil că autoarea a avut de înlăturat câteva "valuri" de paianjen din cale). Într-
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
putea fi prezentă personajului feminin în toate situațiile comentate. Pentru celălalt răspuns am putea opera o dezambiguizare punînd în locul Alisei cuvîntul "narator". De fapt asta e miza Corinei Ciocârlie: să stabilească momentul producerii inversiunii, al travestiului Alisei în narator. Nu întîmplător a doua jumătate a cărții (în care apar Ștefan Bănulescu, Gabriela Adamesteanu, George Bălăită, Radu Petrescu, Mircea Cărtărescu și Gheorghe Crăciun) va purta titlul: "Peripețiile Alisei în lumea oglinzii" accentul fiind pus pe "criză" românului modern și pe giumbușlucurile naratorului
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
singur glas// Ard în albe potire/ peste oraș în somn și cimitire/ ard pe piept și pe buze/ ard clare, difuze/ ard pentru veșnică îndoială/ și pentru veșnicul adevăr/ ard pe pământ și în cer" (Ard mii de sfeșnice). Nu întâmplător, procedeul poate fi identificat și la alți poeți - Ioan Alexandru, Cezar Ivănescu - care vor să transmită cititorilor o ardoare mistica. Nichita Danilov îl folosește însă într-un mod distant, astfel încât nu atinge același dramatism al dorinței de ascensiune spirituală, ca
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
se pierde efectul scontat, de contrapunct. Există însă în volum câteva poeme demne de interes, poeme care, deși nu sunt suprarealiste, descriu tablouri suprarealiste, într-un mod greu de uitat. Cel mai valoros este Spălatul pe cap, așezat (poate nu întâmplător) primul în sumar: "La intersecție/ chiar lângă trecerea de pietoni/ mama mă spală pe cap într-un lighean înflorat/ Oamenii ne ocolesc cu grijă/ doar șoferii claxonează ori de câte ori/ spumă de la șamponul meu parfumat/ le sare pe plarbriz și îi lasă
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
aici vocația de creator de ziare de mare tiraj a lui Ion Cristoiu. Din știrile care îi soseau la Evenimentul zilei în flux continuu el construia, prin selecție, o reprezentare plină de culoare și dinamism a vietii din România. Nu întâmplător, la mai puțin de un an de la înființare, ziarul a atins un tiraj de aproape 700.000 de exemplare. Așa procedează Ion Cristoiu și în calitate de cititor. Alege, din cărți, exact acele situații și idei care pot compune o vivanta comedie
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
an fast, 1990, publică frecvent articole de critică și istorie literară în cele mai importante reviste ale țării și în special în România literară (din redacția căreia face parte în prezent). O rubrică a sa din această revista avea - nu întâmplător - titlul Lecturi neconvenționale. Practic era o tautologie pentru că "Ioana Pârvulescu" nu înseamnă altceva decât "lecturi neconvenționale". Recitind literatura română Volumul recent apărut, Alfabetul doamnelor, subintitulat De la doamna B. la doamna Ț., cuprinde texte publicate întâi în România literară. Titlul, grațios
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]