19,547 matches
-
anulată. A trebuit să treacă destul timp pînă cînd să-mi dau seama că, totuși, în colțul acela ceva se împrospătase. Momentul a venit o dată cu cele dintîi lecturi publice pe care doamna Pârvulescu le-a făcut din viitorea sa carte, Întoarcere în Bucureștiul interbelic. Abia atunci mi-am dat seama că ne-am îmbogățit nu doar cu o pălărie nouă, ci și cu vocea inconfundabilă a unei scriitoare care ignoră în mod natural abisalul nostru orizont rural, cu tot ceea ce înseamnă
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
printre altele, nașa rubricii Telecomando și tot ei i se datorează cele mai seducătoare dintre titlurile scoase pe prima pagină. Cu un asemenea bagaj de sensibilitate și de inteligență, cărțile Ioanei Pârvulescu sînt adevărate performanțe de cultură și de expresivitate. Întoarcerea în Bucureștiul interbelic este, fără îndoială, un roman cu totul special, o proză de evocare și de idei în care un oraș întreg se reflectă pe sine ca într-o oglindă parabolică, apoi se așterne la picioarele Ioanei și toarce
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
exegetul, pe lîngă informația exhaustivă, să posede și o sensibilitate artistică, cu ajutorul căreia să detecteze și să facă vizibil pentru neinițiați „aerul timpului". Calități pe care le-a demonstrat cu prisosință cea mai nouă exegetă a Bucureștiului interbelic, Ioana Pârvulescu. Întoarcere în Bucureștiul interbelic este cea mai frumoasă și cea mai precisă carte scrisă pînă acum despre București. Critic literar cu veleități de prozatoare, Ioana Pârvulescu a citit tot ce se putea citi despre perioada interbelică (în primul rînd presa cotidiană
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
acum, începînd cu chioșcurile unde se vindeau reviste culturale și încheind, să spunem, cu sălile de teatru și de cinema, golurile sînt, contrar așteptărilor, în cea de astăzi" ( p. 244). Dincolo de informațiile și comparațiile foarte interesante pe care le conține, Întoarcere în Bucureștiul interbelic este o carte de suflet. Fără cusur, stilistic vorbind, scrisul Ioanei Pârvulescu are certe valențe simpatetice. Așa se face că la sfîrșitul lecturii cititorul are nu doar o foarte clară idee despre realitatea politică, socială, culturală, economică
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
al bătrînului Slavici, al maturilor Nicolae Iorga, Nae Ionescu, Liviu Rebreanu, Eugen Lovinescu, Tudor Arghezi (deși nu debutase în volum era unul dintre cei mai redutabili ziariști ai vremii) G. Călinescu și al foarte tinerilor Eugen Ionescu și Emil Cioran. Întoarcere în Bucureștiul interbelic este o apariție editorială de excepție. Autoarea ei, Ioana Pârvulescu, merită toate felicitările.
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
neselectate pentru „Întâlnirea din Pământuri", Nilă se suie în salcâm și, de acolo, dă drumul unei rotile de plug să omoare pe câinele Duțulache, care nu-i fusese de ajutor într-o bătaie cu un oarecare; după o săptămână de la întoarcerea lui Gheorghe de la București, tatăl, în culmea revoltei că băiatul n-a adus bani, distruge bunurile familiei etc. Povestirile scrise ulterior de Preda par capitole de roman. Secvența inițială din „Delirul" a zăcut mult timp în sertar până când autorul i-
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
M-am trezit că am realizat un roman real, cu personaje a căror taină o descifrasem mărturisind realitatea propriei mele vieți. Am terminat romanul în cea mai austeră recluziune în care mă afundasem. Am încheiat drama eroinei mele cu o întoarcere la căminul lipsit de poezie dar sigur și fără surprize. M-am întors la București unde mă aștepta directorul editurii "Socec" căruia i-am pus în mînă manuscrisul ce urma să fie dactilografiat și apoi editat în forma lui tipărită
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
în cazul lui Ștefan Bănulescu, după opinia mea, de una dintre cele mai incitante creații romanești universale din secolul al XX-lea. N-am găsit, de pildă, la nimeni o mai sugestivă imagine a sfidării Timpului precum aceea din subcapitolul Întoarcerea lui Feisal: "(...) fugind roată prin curțile goale din jurul caselor, șturcoaicele și tătăroaicele din fostul harem al lui Feisal, cu putinile în capț dansau, bătînd ritmic cu tălpile în pămînt. Erau aceleași putini înverzite de vreme și de ploi pe care
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
capț dansau, bătînd ritmic cu tălpile în pămînt. Erau aceleași putini înverzite de vreme și de ploi pe care turcul Feisal le știa încă dinainte de emigrare și de 1914, cînd el purtase fes și șalvari./ Și văzînd el, acum la întoarcere, putinile cu gura în jos [...] că au căpătat picioare cu degete uscate și cu unghii crăpate, a zis, scoțîndu-și șapca englezească de pe capul cărunt:/ «Ai, ai, tinerețea mea prefăcută în scîndură, cum își mai rîde ea acum de mine și
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
să pună Floarea Recunoștinței, Iubirii, Păcii, Prieteniei, Libertății în vizorul fiecărui soldat universal. Astfel, poate n-ar mai exista nici un 11 Septembrie sau Trade-Center! John ori George - soldați americani din Vietnam, Afganistan ori Iraq nu credeți că a Sosit timpul întoarcerii acasă?! Petrolul pămîntului ajunge pentru noi toți! Picioarele noastre trebuie să se scuture de praful războiului, să transforme Deșerturile planetei în cîmpii bogate și verzi! Americanule de rînd, ție îți scriu aceste rînduri-gînduri, scrisori americane Într-o Scrisoare a Păcii
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
care-și lasă, pe asfalt, imaginea de îngeri. Cobilița îl atrage și pe Arghezi, sensibil, de altfel, la tot ce ține de arta negustoriei, și îi laudă mecanismul ingenios, care permite anularea unei greutăți prin alta, egală... (Fragment din volumul Întoarcere în Bucureștiul interbelic, în curs de apariție la Editura Humanitas)
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
noapte). Foarte asiduu colaborează, pe aceleași teme, din ianuarie 1945 pînă în martie 1947, la "Revista Fundațiilor Regale", ajutată desigur de vechii prieteni - Camil Petrescu, Dan Petrașincu - și de alții noi - Ovidiu Constantinescu. (Cîteva titluri: Poezia sovietică din anii războiului, Întoarcerea la lirism, Literatura sovietică de azi, Poezia sovietică, Concepția sovietică despre artă, Aspecte ale liricii sovietice de după război, Un mare poet sovietic: Eduard Bagrițki, Constantin Simonov, romancierul, dramaturgul, poetul războiului, 20 de ani de la moartea lui Serghei Esenin, Laureații premiului
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
din cotidian. ceva îndepărtat și foarte cunoscut, între Defoe și Salinger!? povestea cu cameleonii și cu schimbarea înfățișărilor în copilărie, tinerețe și moarte - o călătorie inițiatică, cum e, de altfel, toată cartea. se parcurge drumul de la oameni la singurătatea absolută, întoarcerea în sine, și înapoi la oameni pentru a te dărui. ca în Zarathustra. a venit vorba despre asta și la Viena, dar eu nu mai îndrăzneam să vorbesc. tu știi de ce. imaginea Apocalipsei încheiată excelent într-un tragic-ludic. ce să
Viena, cartea și scrisoarea by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/14310_a_15635]
-
povestește (care i-ar permite cititorului să distingă între vîrsta povestită și vîrsta povestirii). Uneori această distanță pare mare, alteori ea pare apropiată de cei 27 de ani pe care-i are naratorul la sfîrșit, după cam trei ani de la întoarcerea din Germania. Poate că această indeterminare e secretul tonului poetic-reflexiv, învăluitor și totuși cristalin ironic, solemn și totuși proaspăt, liric și totuși "răutăcios" (în sensul bun al cuvîntului) care e cel al unui scriitor pe deplin matur în momentul debutului
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
articolelor critice, al simplelor notații, chiar ale lui Virgil Ierunca se află aici, în spațiul acesta greu de determinat, dificil de precizat, aflat la limita dintre sarcasm și dor, dintre ocară și mângâiere. Exilul este astfel o cruce răscolitoare de întoarceri, o "cruce de dor", e o stare a ființei care leagă, într-o mult mai hotărâtă măsură individul de spațiul care l-a născut și de care - cu voie sau fără voie - s-a desprins. Exilul favorizează privilegiul întoarcerilor - în
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
de întoarceri, o "cruce de dor", e o stare a ființei care leagă, într-o mult mai hotărâtă măsură individul de spațiul care l-a născut și de care - cu voie sau fără voie - s-a desprins. Exilul favorizează privilegiul întoarcerilor - în timp și spațiu. Exilul a reprezentat, pentru Virgil Ierunca, revoltă și jertfă, un semn al destinului și o pecete tragică a unui rigorism moral intransigent, împins până la - beneficele - sale limite ultime. Patetic și acuzator, confesiv fără a cădea în
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
ca orice echilibru -, dar și armonia acestor enunțuri reies tocmai din această dialectică a sarcasmului și dorului, a verbului insurgent și a mângâierii, pentru că exilul înseamnă, deopotrivă, intransigență a neuitării și a demnității, dar și semn al destinului, privilegiu al întoarcerilor spirituale în spațiul matricial care a modelat sensibilitatea "des-țăratului". Tristețile, neîmplinirile și eșecurile, întâmplările și neîntâmplările sunt întâmpinate, cu patetism și luciditate, cu rigoare morală și cu un fel de emoție transparentă care le dă o alură afectivă situată între
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
studioși, i-a împrumutat cărți, l-a invitat la întâlnirile Junimii bucureștene, i-a furnizat informațiile istorice de care avea nevoie, i-a verificat apoi datele pentru un articol despre monarhia română ș.a. Scrisorile trimise de Nyrop lui Maiorescu după întoarcerea sa în Danemarca (parțial publicate de către Geo Șerban în Secolul XX, 7-8-9 / 1979) vibrează de o admirație și un respect cu totul ieșite din comun. Corespondează în limba franceză; totuși, în scrisoarea din 7 aprilie 1885, Nyrop adaugă un post-scriptum
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
cunoscută literatura noastră în Scandinavia. într-o călătorie a sa spre Capul Nord (cel mai nordic punct al Europei), în 1890, Maiorescu avea să treacă, la dus (5/7 iulie) și la întors (30 iulie / 11 august), prin Copenhaga; la întoarcere, l-a căutat pe Kristoffer Nyrop, dar acesta nu era în oraș, astfel încât nu s-au putut întâlni, spre dezolarea romanistului: „Dumneavoastră, eminentul, amabilul și ospitalierul domn Maiorescu la Copenhaga, fără ca eu să fi avut cel puțin plăcerea de a
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
terorii comuniste, ceea ce aș putea numi o pedagogie a spaimei. Părăsisem pentru foarte multă vreme spațiul universitar. Aș fi putut chiar crede că-l părăsisem pentru totdeauna, dacă n-aș fi păstrat " în pofida tuturor obstacolelor ce făceau imposibilă o asemenea întoarcere " speranța, încrederea într-o reconquista, cum ar fi spus vechii spanioli. Atunci chiar când pierzându-mi nu numai postul de începător în cariera universitară, ci posibilitatea de a cerceta, de a citi și scrie, odată cu pierderea libertății, acolo în temnița
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
aspre i-ar sta numele de îngeroioloiul sau îngeri-Trăsni-Zdrobilă. Desfășoară, a decalitețe și-a plictis, aripe large, penoase fulgoase, puternice, devastatoare. îți ia auzul, și văzul, și mirosul, și pipăitul, și gustul (literar, dom'le!) c-o simplă fîlfîitură de-ntoarcere pe-o rînă. Dacă vrea, te încălzește brusc în creieri, sau te îngheață țurțure-n măduva spinării, sau te stoarce de aspirații, de transpirații ca pe-o rufanelă intimă (dantelă clefăită dulce între buci dalbe, muierești), vădind-o în batjocura
Îngeroioloiul (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14718_a_16043]
-
să vă pătrundă în suflete și să vă bucurați de ele alături de cei dragi. La mulți ani, să fiți sănătoși, iubiți și la pungă burdușiți! Buun. Urările regulamentare fiind făcute, să vă povestesc ce-am văzut ieri pe drumul de întoarcere de la munte, mai exact pe o pârtie de săniuș din zona Rucar-Bran. Am văzut așa: lume multă, ieșită să trăiască bucuriile zăpezii, săniuțe, mașini multe și grătare. Multe grătare. Lângă fiecare mașină parcata fumega câte unul, iar mașinile erau așa
La gratare in parcare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21165_a_22490]
-
și săli de operații), omul a crezut. Și-a luat abonamentul. A plecat cu el în Franța, unde a accesat timp de vreo oră-două internetul, după care i-a venit mesaj de la Orange că are de plătit 10 milioane. La întoarcerea în România, deși nu mai accesase net-ul cu ajutorul stick-ului cu pricina, cele 10 milioane se făcuseră 58. Scandal. Cerere de anulare a contractului cu Orange și a facturii cu pricina. Peste o lună, altă factură, împopoțonată și cu niște
Da, companiile vor să ne fure! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21272_a_22597]
-
în ritmul implacabil al Timpurilor Moderne. Dacă treci pasarelă și coborî spre Calea Giulești pe o străduța fără nume, paralelă cu strada Prunaru, dai peste o prăvălie cu o firmă ruptă dintr-un alt timp: “La Mitică. Reparații încălțăminte”. * La întoarcere, poti sa zăbovești puțin pe pasarelă și să arunci o privire spre depoul circular București Călători ori spre Atelierele C.F.R. Grivița. În 1933, aici a avut loc una dintre cele mai mari greve muncitorești, reprimata brutal de guvernul Vaida-Voievod. Pe
Zbor deasupra șinelor de tren by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82363_a_83688]
-
Dragoș Bucurenci Mișcarea “Uniți, Salvăm” a fost cea mai frumoasă surpriză cu care mă putea aștepta România la întoarcerea din California. Cred că din anii ’90 n-au mai vazut Bucureștiul și România atâția oameni tineri, frumoși, civilizați protestînd nu pentru locuri de muncă sau pentru indexări salariale, ci pentru un ideal, iertați de vorbă proastă, dar nu știu cum, Doamne
Revoluția Hipsterilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82387_a_83712]