961 matches
-
că e brunetă, roșcată, blondă sau ... rubicondă, îmi este indiferentă culoarea pielii ... eu am slăbiciune pentru ele!... XXVIII. DEPENDENT, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011. Ne-am regăsit la început de vară plângeam întortocheatele vertebre le ascundeam cântai valsai cu fluturi de cuvinte în vălul tău des încurcat descoperisem glasul îngerului de sub mări iubirea continua dansul ei neîntrerupt absurd, orb și crud topind culorile înflăcărând stingerile suspendând felin mângâierile respingând apropierile dragostea.... veșnică auroră
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
urmat de fiecare, Pentru moment e fericit ! PRIN SUFLET Prin sufletu-mi mă rătăcesc, Cu voia lui sau pe furiș, Să vad ce pot să mai iubesc Dar mi se pare un hățiș. Prin forme mult prea încurcate, Prin labirint întortocheat, Prin cutele lui, prea cutate, Nu mai văd calea de urmat, Și mă retrag cu gândul bun, Că m-a lăsat în voia mea, Să hoinăresc ca un nebun, Să mă răsfăț prin casa sa ! SE RECUNOSC PRIN TESTAMENTE ! Trăim
ÎNTRE PORŢI DE UNIVERS (GRUPAJ POETIC) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372896_a_374225]
-
biografia noastră de stăpâni și suverani ai plaiurilor primitoare, pe care nu le-am târguit cu nimeni, niciodată. În plus, din seva acestuia s-au hrănit întotdeauna sentimentele majore și veșnice ale românului, care i-au luminat necontenit cărările, adeseori întortocheate, ale istoriei. El face parte din tradiția militară și zestrea de cultură, spiritualitate, civilizație a poporului român. Tricolorul are, pe lângă tradiția militară, o tradiție populară și creștină, precum și una revoluționară. Culorile roșu, galben și albastru au fost folosite și de
26 IUNIE – DRAPELUL NAŢIONAL NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM O ŢARĂ DE APĂRAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371069_a_372398]
-
muncitor la un atelier, un fost pilot, june prim în vremea regalității. Și unul și celălalt erau prieteni cu tata. Primul, om la 60 de ani când eu eram studentă, avea nevastă tânără, de 40, cu care împărțea un apartament întortocheat și intim, la primul cat al unui imobil interbelic, în care erau îngrămădite cu gust, jilțuri îmbrăcate în piele de Cordoba, măsuțe joase din lemn de trandafir, oglinzi de cristal de pe la 1890, scrumiere de marmură, tapiserii și tablouri, gramofoane și
LUMEA DE ATUNCI... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371261_a_372590]
-
Iisus Hristos a fost obligat să-l parcurgă până la Golgota sau Dealul Căpățânii, cu acea cruce grea în spate. Și noi am parcurs acea distanță de mai mult de un kilometru, purtând simbolic în spate crucea (câte patru), pe străzi întortocheate, cu cele 14 opriri, fiecare având semnificația ei. În trei locuri, Mântuitorul se prăbușise sub greutatea crucii dar a fost ajutat să se ridice. Într-un loc se întâlnise cu mama sa, cu Maica Domnului, într-alt loc cu Veronica
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
să le termine. Chiar regretă că respectivul îi iese în cale, tocmai acum când e așa de grăbit. „Acum sigur o să se oprească să stea de vorbă cu mine și-o să înceapă să-mi îndruge cine știe ce tâmpenie, cu vorba lui întortocheată.” Neculai se opri, contrar așteptărilor lui Clăpăugea, chiar la poarta lui, fără să descalece, rămânând așezat pe șaua bicicletei, cu-n picior sprijinit în pământ și cu celălalt pe pedală. „Crede că poziția asta-l face să pară important”, se
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
nectar și alte spume. Mă otrăvesc, iar timpul se dilată tot gust din seva lui, gust acru, se adâncesc în visul prins de piatră iluzia că trăiesc, gust sacru. O altă lume, otravă ce ne-mbie să adormim peste poteci întortocheate cărări ce se desprind, praguri o mie, tot căutând poecile damnate Iluzii sparte! Referință Bibliografica: Iluzii sparte / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 831, Anul III, 10 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Petru Jipa : Toate Drepturile
ILUZII SPARTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345815_a_347144]
-
muncă, într-un batalion de pedeapsă, alături de analfabeți și infractori de drept comun. Dacă la început nu reușește să se facă ascultat, în cele din urmă se află despre statutul său onorant de student medicinist, iar la finalul unui drum întortocheat, este lăsat la vatră, astfel încât „Sunt singurul medic primar chirurg din România care am livret militar de soldat, soldat neinstruit. Statul nu m-a iertat niciodată. Comuniștii au memorie patologică. În caz de război, vor fi un reka (răcan, n.n.
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > CÂT TIMP NU SUNĂ CEASUL RĂU Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1191 din 05 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului de vor nebunii să m-alunge, cât mai departe să mă duc, și căile întortocheate să mi le facă Dumnezeu, nimic din astea nu m-atinge cât timp nu sună ceasul rău și bine știu, și-o știu prea bine, că lângă tine-i rostul meu... de vrea guvernul să mă-mpingă în alte țări
CÂT TIMP NU SUNĂ CEASUL RĂU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347748_a_349077]
-
dar de-amu cred că-i poveste) viitorul... românesc. cât timp nu sună ceasul rău de vor nebunii să m-alunge, cât mai departe să mă duc, pe ce meleaguri voi ajunge, tot n-o să scap de balamuc. și căile întortocheate să mi le facă Dumnezeu, cu parul dacă mă va bate, cât timp nu sună ceasul rău, nimic din astea nu m-atinge. deși tot trag din greu în greu și lumea-ntreagă mă respinge, eu știu că tu ești
CÂT TIMP NU SUNĂ CEASUL RĂU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347748_a_349077]
-
la capul lui cu mantaua albastră înfășurată ca-ntr-un giulgi și-i pronunțase numele lui șoptit: „Mihai!”? Se risipise ea-n ungherele camerei și rămăsese ca un spirit al fericirii să se joace cu somnul lui? „Amin, Doamne, căci întortocheate mai sunt căile Tale!” - șopti el și intră cu tot aerul de afară în camera lui. Privi ceasul, la prima vedere vru să-l spargă, i se păru că stătuse; ascultând mai atent, îi auzi secundele cum îi băteau în
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
asta în Timișoara. Hotărâseră să organizeze nunta noastră în orașul lor, de pe malul Dunării, unde tatăl băiatului era șeful de ... XI. LINII ȘI SEMNE, de Mirela Borchin, publicat în Ediția nr. 1108 din 12 ianuarie 2014. Toate crengile-astea uscate, Întortocheate duc spre Cer. Linii prelungi, oricât de frânte, Nenumărate dâre de mister. În ochii lor vedeam un punct mișcând Și liniile ce porneau din el se-ncrucișau. - E semn de moarte, mamă, vor muri curând... - Taci! mă ruga-n zadar
MIRELA BORCHIN [Corola-blog/BlogPost/347309_a_348638]
-
nimic. Mă crezi măcar? Așa îmi trec de când mă știu sub soare Și ochii și glasul prin zidurile lumii... În roiuri nesfârșite de puncte mișcătoare De când mă știu îmi vine să trag linii. Citește mai mult Toate crengile-astea uscate,Întortocheate duc spre Cer. Linii prelungi, oricât de frânte,Nenumărate dâre de mister. În ochii lor vedeam un punct mișcândși liniile ce porneau din el se-ncrucișau.- E semn de moarte, mamă, vor muri curând...- Taci! mă ruga-n zadar... A
MIRELA BORCHIN [Corola-blog/BlogPost/347309_a_348638]
-
voie să ne oprim. Ai privit vreodată trenurile cum vin și pleacă? Chiar dacă nu vezi gara ști că spre ea se îndreaptă. Ador să le privesc. De câte ori trec peste podul Grant îmi întorc privirea spre Gara de Nord. Ca și cum, pe șinele acelea întortocheate s-ar derula viața mea. Singurul meu regret este că nu le văd mergând cu viteză, cu sunetul acela de roți de fier, frământând șinele cu zgomot, ca un amant gelos. Mirosul de unsoare amestecat cu fier patinat... îmi lărgește
UN NOU ÎNCEPUT de MIRELA STANCU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348786_a_350115]
-
camera de alături sau primeam de la colaboratorii cu care descoperisem afinități elective. Pentru mine, umilul care toată viața umblasem cu manuscrisele și corecturile de tipar în mână de la o aprobare la alta, de la ștăbuleț la ștăbuleț, pe drumul greu și întortocheat de a obține toate acele avize critice care constituiau greaua permisiune de a tipări, faptul de a-mi ridica ochii de pe foaia prospăt scrisă și a-l striga pe geam pe tipograf să vină s-o ia și s-o
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
direct și sincer, parcă sec, aparent simplist, fraze scurte, o familiaritate cu subiectele abordate, sentințe încredințate paginii. Aria subiectelor începe de la politică și se termină la teologie, trecând prin istorie, cinematografie, artă, istorie, teatru, etc. Nimic din scrisul calofil și întortocheat al altor colegi de generație, și Domnul Dan Ciachir subliniază foarte bine acest lucru. Nae Ionescu este un gânditor împletit cu gazetar, care știe că ceea ce spune trebuie înțeles de toată lumea, și ca adesea o construcție complicată a rostirii scrise
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
nu uităm de frați măcar în zi de sărbătoare să zicem rugăciune măcar în zi de sărbătoare să nu avem rușine măcar în zi de sărbătoare să uităm de amar măcar în zi de sărbătoare să nu vedem al vieții întortocheat calvar măcar în zi de sărbătoare să știm și noi cânta măcar în zi de sărbătoare să fie altcumva măcar în zi de sărbătoare urât să nu vorbim măcar în zi de sărbătoare un ceas să ne iubim măcar în
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
Acasa > Orizont > Selectii > OTRAVA E PENTRU URIAȘI Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 412 din 16 februarie 2012 Toate Articolele Autorului personaj haotic cu pelerină de noapte magia ta mă sperie se năpustesc asupra mea efecte întortocheate storci dealurile de ierburi și aliniezi pădurile pentru proba de foc ai ancorat pe un țărm de cenușă la ce bun când următorul sonet se va nărui sub ochii tăi? vei pleca în zori să nu mă trezești spinii din
OTRAVA E PENTRU URIAŞI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345063_a_346392]
-
minunățiile Sale, iar mintea omenească s-a întrecut pe sine în a pune în valoare aceste frumuseți. Dacă n-ar fi fost o veche năzuința a mea, aceasta îndelednicire ar fi fost o cutezanța. Scrisul, ca și viața, are căi întortocheate, greu de descifrat, e un labirint cu infinități ascunse în textul literar. El impune, pe lângă inspirație și un strop de îndrăzneala, efort continuu, chiar și un strop de umilință care să îngăduie exigentei puterea de a anula multe rânduri în favoarea
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
fiindcă de când dispăruse vrăjitoarea Buha, se simțeau în libertate și aveau destui mușterii care veneau la ei de bună voie, fără vicleșuguri sau ispite. Abia făceau față cerințelor firești ale celor care pășeau, cu știință sau cu neștiință, pe cărările întortocheate ce duceau spre infern. Vineri seara femeia, după ritualul obișnuit și după o săptămâna de post, îi zise bărbatului: - Dragul meu, sper ca mâine seară să fie ultima confruntare cu diavolul. Bunul Dumnezeu să ne ocrotească cu bunătatea Sa și
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
bun sfârșit. Ce m-ar distra dansul vostru disperat în flăcările iadului! Pătru se înspăimântă la aceste afirmații și din instinct își struni calul. Pe dată însă diavolul se băgă sub el și o zbughi în pădure pe o cărare întortocheată. Cal și călăreț urlau disperați de mama focului. Pătru pentru prima oară își pierdu definitiv speranța și realiză că demonul îl păcălise. Parcă în jurul său ardeau flăcări, iar din ele chipuri hidoase îi rânjeau satisfăcute de prezența sa. - Lasă-mă
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
era societatea în afara granițelor micuțului cătun în care se născuse și trăise. După ce se holbă minute în șir la acea sală, își continuă investigațiile pătrunzând în altă încăpere, apoi dădu într-un coridor întunecat și se trezi pe niște scări întortocheate. „Probabil acestea duc spre turnul cel mare de care a pomenit Sarsailă!” Dintr-o dată îi dispăruse orice teamă și ceva parcă îl îndemna să urce acolo unde făcuse de strajă acea faimoasă drăcoaică. „O mai fi acolo? Oare ce ispite
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
dădu sângele. În final, smulse o piatră și descoperi ceva de metal. Atunci mai scoase încă una și descoperi o lădiță. „Aici erai ascunsă micuță comoară!” și fără s-o mai deschidă, o luă sub braț și coborî treptele scării întortocheate. Ajuns în curtea castelului, încălecă, și aruncând o ultimă privire înapoi spre grandiosul castel năpădit de liane și bălării, luă calea de întoarcere spre casă. Referință Bibliografică: COMOARA BLESTEMATĂ - XI. Castelul bântuit / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
eu am rupt, Arătând că iubesc limba română. Nu îmi doresc mii de like-uri, Aș vrea doar la inimi să vă ajung. Să rămân în vreo carte zeci de veacuri, Tristețea prin strofe să vă alung. Știu, nu scriu metafore-ntortocheate, Am un vers simplu, dar plin de iubire. Nu compun nici poezii deocheate, Simplă-s și eu, în a mea aiurire. Referință Bibliografică: Simplu visător / Maria Cristina Pârvu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963, Anul VI, 16 mai 2016
SIMPLU VISĂTOR de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378002_a_379331]
-
pe sat, troienele înălțându-se până la acoperișuri. Pârtiile din jurul caselor, de la o casă la alta și de la case la puțul lui Buric, unde se adăpau vitele celor ce nu aveau puț în curte, semănau cu coridoarele unui labirint, atât de întortocheate erau. *Minotaurul din poveste era Crivățul împotriva căruia luptau oamenii. Era o luptă zadarnică, o luptă ce semăna cu cea a lui **Don Quijote cu morile de vânt. Vrăjmaș, vântul de la Nord, rece și neîndurător, le zădărnicea munca de peste zi și
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]