665 matches
-
-Da. El o salută militărește , apoi se așează lângă ea. -Ești de acord că sunt o curvă? Da sau ba? I-aș fi putut spune: da, ești o curvă, o boarfă ordinară. Dar când m-am uitat în ochii ei, întrebători, care mă implorau să-i spun adevărul gol-goluț, am început să mint. -O fi, dar mie îmi place așa cum ești. Îmi placi foarte mult. Vino în pat, hai să facem iarăși dragoste.Ține-mă în brațe. M-am așezat lângă
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
Am izbucnit atunci în hohote de râs. -Dar, Linda, în viața ei există zeci de bărbați. Sunt deja vreo șase-șapte bărbați de când am plecat eu. A tăcut mai întâi, apoi m-a privit drept în ochi, cu o privire întrebătoare, sigură însă pe ea. -Ne urmărește cineva din barcă? am întrebat eu. -Totul e supravegheat aici, a răspuns ea. Este zonă de frontieră...La ce te-ai fi așteptat? Și-a sprijiit capul între mâini, zicându-mi: -Codrin, aici este
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
era doar o creație a minții ei. El ascultă noaptea, ascultă zgomotul însingurării ei. Dar la fel ca martorul secret al lui Mark, care scrisese bilețelul, rămase nemișcat, sperând să nu fie băgat în seamă. Se smulse de sub privirea ei întrebătoare și se duse spre mașină. Când ajunseră la mașina închiriată, deja nu se mai putea apăra nici măcar în fața lui însuși, publicul cel mai comod. Da, se silise să se întoarcă pentru a îndrepta lucrurile cu Schluterii, pentru a se împăca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
-n numele tău noaptea mpărțea un fel de zgură trecută printr-o smoală care la orice pas te face să crezi că sunt cele mai bune paste când le și mai adaugi invidie și ură. și totusi, în adâncuri, erai întrebătoare, cruciații, ei tăcuții, treceau făr’ să te-asculte căci toți credeau în dragostea în strai de sărbătoare în timp ce prefăcuții vindeau vorbe oculte și s-a produs minunea...ce orizont deschis! Iubire, numai tu esti vis, dor si Paradis! 9. Sit
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
substanță care s-o învie, probabil. Buzele ei au rămas palide în loc să se-nvinețească. Prescott era un bărbat voinic, cu un păr blond, des, iar soția lui era o brunetă zveltă. Acum, bărbatul se chinuia să zâmbească și arunca priviri întrebătoare spre soția sa. Femeia zâmbea și ea. - Domnule Gosseyn Trei, spuse, soția unui venusian non-A care avea de jucat un rol în interiorul frontului inamic, trebuie adesea să se stăpânească. Ceea ce-ți amintești tu a fost o experiență foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
acest grad de disperare. - Aș vrea să știu, spuse lent Enro cel Roșu, ce te-a făcut să te oprești în centrul de control și să privești pe fereastră. De ce fereastra? Părea preocupat. Ochii nu-i erau dușmănoși, dar scânteiau întrebători. - La urma urmelor, ai mai văzut orașul? Gosseyn nu putu să răspundă. Întrebarea amenința cu topirea lui Ashargin. Gosseyn ducea o luptă sălbatică pentru a-și păstra controlul, în vreme ce fața lui Enro lua o expresie de satisfacție sardonică. Dictatorul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
avea deja impresia unui om viclean, rapid, alert și ingenios. Enro vorbea. - Nu pot să înțeleg că Nirena i-a vorbit. Sechos se îndreptă către unul dintre scaune și se plasă îndărătul lui. Ochii negri, pătrunzători îl priviră pe Enro, întrebători. Acesta îi explică în câteva vorbe ce se întâmplase între Ashargin și tânăra femeie. Gosseyn observă că el asculta cu mirare. Din nou, constată dotarea inumană a dictatorului de a ști ce se întâmplă în locurile în care nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
pură depășea vizibil posibilitățile unui non-A obișnuit. - Ai face bine să te dai înapoi, zise monstrul cu glas amenințător. Discipolul mi-a spus că ea e a mea și n-am chef să am concurență. Gosseyn aruncă o privire întrebătoare femeii, dar ea se întinsese, cu fața la perete. Se uită din nou la uriaș. - Pe ce planetă suntem? întrebă el pe un ton neutru. Găsise nuanța dorită, deoarece celălalt își mai pierduse din agresivitate. - Planetă? zise. Ce vrei să spui? Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
de ceea ce se întâmpla. Brusc, Patricia se amestecă în discuție. - Domnilor, zise ea, tăios, sper sincer că luând o hotărâre, nu veți alege soluția facilității. Cei doi ofițeri se întoarseră spre ea și, de comun acord, îl priviră pe Enro, întrebători. Gorgzidul își studie sora cu un zâmbet lejer. - Poți fi sigură, zise el cu severitate, că mareșalii Rour și Ugell au cumpănit bine faptele. - Firește, aprobă Rour. Ugell se mulțumi să o țintuiască cu ochii săi albaștri ca de gheață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
opri, își șterse zîmbetul pînă la urechi de pe față, își încruntă sprîncenele, schiță un zîmbet, deschise ușa și se duse la locul lui, urmărit de privirile colegilor de clasă. Kate Caldwell, care stătea pe rîndul celălalt, îi zîmbi și clipi întrebătoare. El se aplecă peste o pagină de axiome prefăcîndu-se că se concentrează, dar lucrînd în gînd la noua lui povestire. Fericirea pe care o simțea în piept îi amintea de vîrful muntelui Rua. își aminti de ținutul mlăștinos luminat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de Malombra (1947), Filonul (1952), Tabăra din munți (1952), Athanor (1968), Poeme alese (1970), Poetizați, poetizați... (1970), Copacul-animal (1971), Tatăl meu obosit (1972), Malul albastru (1990), Fața și suprafața urmat de Malul albastru (1994), Focul negru (1995), Sora fântână (1995), Întrebătorul (1996), Copaculanimal urmat de Avantajul vertebrelor (2000), Ascet la baraca de tir (2000). Poezia, proza și piesele sale de teatru au fost traduse în engleză (publicate atât în SUA, cât și în Marea Britanie), franceză, germană, spaniolă, maghiară, sârbă și letonă
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
acest grad de disperare. - Aș vrea să știu, spuse lent Enro cel Roșu, ce te-a făcut să te oprești în centrul de control și să privești pe fereastră. De ce fereastra? Părea preocupat. Ochii nu-i erau dușmănoși, dar scânteiau întrebători. - La urma urmelor, ai mai văzut orașul? Gosseyn nu putu să răspundă. Întrebarea amenința cu topirea lui Ashargin. Gosseyn ducea o luptă sălbatică pentru a-și păstra controlul, în vreme ce fața lui Enro lua o expresie de satisfacție sardonică. Dictatorul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
avea deja impresia unui om viclean, rapid, alert și ingenios. Enro vorbea. - Nu pot să înțeleg că Nirena i-a vorbit. Sechos se îndreptă către unul dintre scaune și se plasă îndărătul lui. Ochii negri, pătrunzători îl priviră pe Enro, întrebători. Acesta îi explică în câteva vorbe ce se întâmplase între Ashargin și tânăra femeie. Gosseyn observă că el asculta cu mirare. Din nou, constată dotarea inumană a dictatorului de a ști ce se întâmplă în locurile în care nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
pură depășea vizibil posibilitățile unui non-A obișnuit. - Ai face bine să te dai înapoi, zise monstrul cu glas amenințător. Discipolul mi-a spus că ea e a mea și n-am chef să am concurență. Gosseyn aruncă o privire întrebătoare femeii, dar ea se întinsese, cu fața la perete. Se uită din nou la uriaș. - Pe ce planetă suntem? întrebă el pe un ton neutru. Găsise nuanța dorită, deoarece celălalt își mai pierduse din agresivitate. - Planetă? zise. Ce vrei să spui? Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
de ceea ce se întâmpla. Brusc, Patricia se amestecă în discuție. - Domnilor, zise ea, tăios, sper sincer că luând o hotărâre, nu veți alege soluția facilității. Cei doi ofițeri se întoarseră spre ea și, de comun acord, îl priviră pe Enro, întrebători. Gorgzidul își studie sora cu un zâmbet lejer. - Poți fi sigură, zise el cu severitate, că mareșalii Rour și Ugell au cumpănit bine faptele. - Firește, aprobă Rour. Ugell se mulțumi să o țintuiască cu ochii săi albaștri ca de gheață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
mult pe Kent. - Aș dori acum să-l chem ca martor pe domnul Gourlay, continuă el. Domnule Gourlay, fii bun și explică-le colegilor dumitale ce s-a întâmplat cu C- 9. Șeful serviciului de transmisiuni îi aruncă o privire întrebătoare lui Kent și, văzând că acesta încuviințează printr-o clătinare a capului, spuse: - Nu pot afirma cu precizie când anume a apărut C-9. Pentru acei dintre dumneavoastră care nu știu despre ce e vorba, voi spune că C-9
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
se părea din ce în ce mai clar că cea mai bună cale de a trata cu o asemenea persoană era să-i lăsăm deschise câteva canale pe care să se poată retrage cu grație atunci când se produc crizele. Privi în jur cu ochi întrebători. Acestor oameni nu avea curajul să le transmită ideile într-o formă deghizată. Le spuse franc: - Sper ca membrii Consiliului să nu mă interpreteze greșit dacă le voi recomanda următoarea tactică fundamentală: mă bizui pe apariția unui prilej de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
ascunzîndu-l repede, undeva în poalele halatului. Își trase broboada pe umeri și spuse umezindu-și buzele: ― Bănuiesc... Da... Bănuiesc că nu v-a făcut o impresie prea bună. Puteam să nu-l vi-l dau... Cristescu îi aruncă o privire întrebătoare și celălalt reluă. ― Da, puteam să nu vi-l dau... N-aveați cum să mă obligați. ― De ce mi l-ați dat atunci? ― Un calcul elementar, râse Grigore Popa. Vedeți doar, trec totul în carnet. ― Chiar totul? ― Absolut! Acum puteți să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
SE CREADĂ ȘI SĂ SE ARATE SUPERIOR, DACĂ NU SINGURUL NEMURITOR NĂSCUT DIN ÎNTREGUL NEAM MÎNDRU CE LOCUIA PĂMÎNTUL. Se produse un freamăt de-alungul strălucitoarei mese în V. Pe podeaua destul de lucioasă tălpile se frecară trădînd neliniștea. Fețele se întoarseră întrebătoare una către alta. În cele din urmă se ridică în picioare Peter Cadron: ― Mi s-a cerut, spuse el calm, să vorbesc în numele consiliului. Eu sînt cel de la care a pornit acuzația împotriva dumitale. Nu așteptă un răspuns, ci se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
NELOCUITĂ ȘI NEFOLOSITĂ ÎNCÎT HEDROCK ÎNAINTĂ PUȚIN IAR APOI SE OPRI. FĂRĂ SĂ VREA SE ÎNTOARSE SĂ SE UITE LA NEELAN. ACESTA SE APLECASE ASUPRA ÎNCUIETORII ȘI O STUDIA DUS PE GÎNDURI. RIDICĂ OCHII SPRE HEDROCK ȘI CLĂTINĂ DIN CAP ÎNTREBĂTOR: \ CUM AȚI IZBUTIT S-O FACEȚI? ÎI TREBUI LUI HEDROCK UN EFORT MINTAL PENTRU A-ȘI DA SEAMA CĂ CELĂLALT SE REFERĂ LA FELUL CUM DESCHISESE UȘA. ZÎMBI ȘI APOI SPUSE PE UN TON GRAV: ― Îmi pare rău, dar asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
ALCĂTUIAU CABINETUL ÎȘI PĂSTRARĂ LOCURILE PÎNĂ CÎND EA PĂRĂSI ÎNCĂPEREA. DE ÎNDATĂ CE AJUNSE ÎN APARTAMENTUL EI, AȘTEPTĂ CÎTEVA MINUTE IAR APOI CERU LEGĂTURA CU BIROUL PRINȚULUI DEL CURTIN. FAȚA ACESTUIA APĂRU APROAPE IMEDIAT PE ECRAN. OCHII LUI CĂPĂTARĂ O EXPRESIE CURIOASĂ, ÎNTREBĂTOARE. O ÎNTREBĂ EL. ȘTII TU PREA BINE. APOI SE PIERDU ÎNTR-O IZBUCNIRE EMOTIVĂ: SPUNE-MI TE ROG, DEL, AVEȚI CEVA INFORMAȚII CU PRIVIRE LA INTENȚIILE URIAȘULUI? \ VREA SĂ SE DEA PUBLICITĂȚII CHESTIUNEA PROPULSIEI INTERSTELARE. \ A, ATUNCI E VORBA DE ARSENALE. PRINȚUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
merge de multe ori la apă și că, probabil, și aici își frecă mâinile, o să se lase cu scandal. Doctorul l-a îngrijit, și în vremea asta bătrânul comenta netulburat evenimentele. Auzeau pe cineva mergând deasupra lor. Bătrâna, observând aerul întrebător al lui Tarrou, le spusese că erau niște vecine care stăteau pe terasă. Au aflat în același timp că de-acolo de sus aveai o vedere frumoasă și că terasele caselor se uneau adesea dintr-o parte, așa încât femeile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
de pace decât atunci când va avea Palestina parte de dreptate. Bet Alpha nu se odihnește până nu se odihnește Jeninul“. Terminându-și treaba, se întoarse la ceilalți trei, care erau acum dincolo de ușa muzeului. Le aruncă fiecăruia o privire calmă, întrebătoare - Sunteți gata? Sunteți gata? - după care Ziad scoase bricheta, o aprinse și o azvârli la pământ, unde se atinse imediat de cadavrul îmbibat cu benzină al gardianului. Flăcările izbucniră imediat, ajungând atât de sus, încât Ziad și echipa puteau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
a otrăvit tortul? Sigur că nu, nebună inofensivă ce ești! Toate capetele din Încăpere s-au Întors spre ușa În cadrul căreia stătea mătușa Zeliha cu o jachetă de catifea reiată aruncată pe umeri, pantofi cu tocuri Înalte și o expresie Întrebătoare pe chip care o făcea să pară sfâșietor de frumoasă. Probabil se strecurase În cameră și rămăsese tăcută, ascultând discuția dintre ele, dacă nu cumva Își dezvoltase talentul de a se materializa atunci când voia. Spre deosebire de majoritatea turcoaicelor cărora le plăcuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
o influența la momentul cînd renegocia creșterea sumei autorizate pentru contul rămas nealimentat, dar și cea a unui Împrumut „expresso“. O făcuse pentru ca ea să scoată un formular din sertar și să-l privească la rîndul ei cu un aer Întrebător: „Nu știu ce sumă să trec!“. Împreună cu editorul lui, stabiliseră de comun acord nu suma de care avea nevoie autorul cărții, François Weyergraf, ci suma pe care ar fi putut s-o ceară scriitorul imaginar care ar fi personajul cărții, așadar parafaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]