1,357 matches
-
dar și semnificația corectă a verbului încărcat de suferință „a neuita”, s-au regăsit întotdeauna pe afiș în rol principal. Cu toate că filmul, despre care am făcut vorbire anterior, nu e turnat încă pe banda de celuloid, actorul invocat în scena întruchipării reale a substantivului feminin libertate face parte din compoziția contrariantă a lumii din jur, o lume care și-a masacrat aproape totdeauna cu ușurință florile, iertându-și de prea multe ori la rând vampele reci și călăii... Numele lui: Paul
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
scoaterea în evidență a semnificațiilor artistice ale Palatului de la Potlogi și a unicității acestei curți domnești. Iar la Potlogi, unde ne aflam, Dan Nasta “regiza” scena dintre muzeul cu obiectele sale expuse și desfășurarea unei tematici. Astfel, fiecare sală devenea întruchiparea unei metafore fundamentale a vieții țăranului în general și în special a locuitorilor din Potlogi, adăugând obiceiurile zonei. “Tinda raiului”, îmi spunea, e “sala mare”, cu frumuseți pe care țăranul le-a văzut gândindu-se la viziunea ortodoxă a raiului
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
cu o pereche de aripi albe dematerializând, într-un mod inefabil aproape rilkean, norii. Și nu e vorba aici despre o figură de stil aleasă strict conjunctural, pentru că interpreta Teatrului Mare din Moscova reprezintă ea însăși, prin amețitoarea perspectivă oferită întruchipării oricărui personaj, forma cea mai fidelă a zborului însuși, plutind angelic deasupra scândurii vechi a spațiului scenic, ca și cum numai acolo, în aerul tare al înălțimii, avea puterea să reprezinte diafan, cu ajutorul corporalității, incorporabila metafizică a lumilor visate de compozitor. Zborul
IA LIUBLIU MAIA! (Я ЛЮБЛЮ MAЙЯ) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344049_a_345378]
-
deși mă scurtase de sub ochelarii ultramoderni pe care-i purta. În câteva clipe făcusem cunoștiință cu o personalitate sclipitoare, elegantă, fascinantă, soprana și profesoara universitară de excepție ADELA IOANA BURLUI, etichetată de toți admiratorii săi, nu puțini la număr, drept întruchiparea perfecțiunii, un dar divin. Brusc, în ziua Sfintei Mucenițe Tatiana, pe 13 ianuarie 2011, după ce a luptat fără succes cu boala necruțătoare preț de mai bine de un an, s-a stins brusc, după o viață ca o flacără. Curând
UNEORI ÎNGERII IAU CHIP DE OM DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343091_a_344420]
-
teatrală, despre teatru în general este fosrte interesantă, desprinsă din experiența bogată de scenă, și ea cuprinde idei teoretice apropiate de aforisme ca esențializare (,,teatrul este ciocnirea de caractere”; ,,teatrul este o artă a clipei, artă perisabilă și efemeră, în întruchipările ei concrete, dar permanentă și durabilă în esența ei, în puterea ei de fascinație și educare”; ,,fiecare generație cu actorii și publicul ei”; ,,în teatru sunt momente în care este important să ai norocul să joci rolurile potrivite la momentul
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
și viitorului. Numai așa vei reuși să controlezi și să impui identitatea noastră legendară alături de cea a cititorilor. Pentru că numai relațiile permanente și armonioase dintre identitățile noastre și cea a cititorului ne confirmă faptul că tu, Mit, Poezia mea, ești întruchiparea luptei mele împotriva sorții și a consimțirii cu pasivitate a primejdiilor venite de la societatea și lu¬mea în care trăim, a luptei contra falsei organizări soci¬ale și a unei umanități îndoielnice, lipsită de afecțiune. În această luptă va trebui
POETUL ȘI VIITORUL POEZIEI SALE de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378344_a_379673]
-
că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 și 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine, zeu al semănăturilor. Porcul era socotit ca întruchipare a acestei divinități, a cărei moarte și reînviere se consuma la cumpăna dintre anul vechi și anul nou. Cu toate că există mai multe versiuni privind rădăcinile și tradițiile culturale ale sărbătorii Ignatul porcilor, cea mai credibilă este aceea a amestecului dintre
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378421_a_379750]
-
să atragă atenția asupra semnificațiilor lumii celeste din romanul de debut din 1930[1], lume contemplată cu atâta pasiune de Gib. Mihăescu, dar modificând simbolul inițial de la care a pornit acesta. Astfel, în viziunea lui Gib. Mihăescu, constelația Andromedei este întruchiparea unui ideal de puritate morală și frumusețe fizica feminină, irealizabil, în contrast cu eroinele dezamăgitoare din lumea terestră, precum Zina Cornoiu, Arina Velovan sau Donna Alba. „Cerul este, pentru oamenii de felul lui Andrei Lazăr (și, desigur și pentru Gib. I. Mihăescu
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de EMIL ISTOCESCU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378982_a_380311]
-
bucură de un respect la care nu poate ajunge niciun alt cetățean. Cea mai mare glorie a unui rege este că el nu a căutat această înaltă poziție. El nu a avut de făcut această alegere. El nu este o întruchipare a ambiției. Adesea, regele sau regina ar fi dorit să facă altceva, dacă ar fi fost după preferința lor. Într-un fel, regele este un om mult mai simplu și mai obișnuit decât cei care s-au străduit să ajungă
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
treabă, ca un adevărat copil de la țară. Când am crescut mare, am învățat să merg cu schiurile. Ce mai încolo-încoace, satul bunicii mi-a fost dintotdeauna adevăratul paradis al copilăriei mele! Să nu crezi că sunt o fată tăcută și întruchiparea cumințeniei. La școală și acasă, am fost un copil zvăpăiat, uneori chiar obraznic. Profesorii mă dădeau uneori afară de la lecții. M-ar fi pedepsit ei și mai aspru, dar știau cine sunt părinții mei, așa că mă înghițeau așa cum au putut
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379950_a_381279]
-
a întinat.. Chip el nu mai are. Duse sunt zâmbetele copilăriei. Dusă e căldură din vorbe și priviri. Cel ce-a fost nu mai este. Suflet detracat, minte tulburata, imagine diforma. Pe el a pus stăpânire însuși Satana sau poate- întruchiparea ce lângă el trăiește?. Citește mai mult FIU NU MAI AREFiu nu mai are.El nu mai există.Crunt a rănit-o,inima i-a frânt-osufletul i l-a călcat,l-a întinat.. Chip el nu mai are.Duse sunt
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
am devenit vajnicii romani de înaltă cultură. Este fericita istorie (învățată de școlari în tot mai puține ore) a poporului român. Malaezienii nu au avut o asemenea istorie iar ținuturile lor, în care și astăzi mai zboară vulturi, a devenit întruchiparea iadului Ortodox. Oare de ce? Cam pe vremea domnitorului Ștefan cel mare și sfânt, un mare șef cuțitar al insulei s-a însurat cu o fată deosebit de frumoasă. Era atât de frumoasă încât toți o doreau. Ea își iubea soțul care
PĂMÂNTUL VULTURULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381938_a_383267]
-
la chipul omului, ci la sufletul lui. După căsătorie Adela și-a arătat adevărata față. La început am fost nevoit să o ascult cum bârfește pe toată lumea. Din prelegerile ei rezulta că toată lumea era rea, avea defecte, în timp ce ea era întruchiparea perfecțiunii. Mai târziu și-a dovedit calitatea de șef, bine, rău, doar părerile ei erau bune. Am închis ochii spunându-mi că indiferent de caracterul ei, ea mă iubește. Când dorea ceva, atâta insista de mult, până ce erai nevoit să
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
DIV și în numele principalilor zei...DYAUS,ZEUS,JUPITER..., se observă foarte clar cum zeița DEI din limba țiganească , adica mama,se transformă în nume de zei la indo-europeni, adica la greci, romani, iranieni. Conceptul religios DEI, care reprezintă ZEIȚA-MAMĂ,este întruchiparea în cuvânt a NATURII PURE SPIRITUALE exprimând forma sacralizată a NATURII DIVINE. În raport antagonic și dualist cu forma sacralizată a cuvântului DEI, se folosește ca formă profană cuvântul DEI, care desemnează pe mama umană din limba comună indo-europeană." Fragment
IN MEMORIAM NICOLAE BOBU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380378_a_381707]
-
eseu apărut în anul 1972 la Editura Enciclopedică Română, „Această scaldă simboliza «baia nașterii din nou», «nașterea din apă»”. În paranteză fie spus, nu doar spălările rituale în mozaism și purificarea prin botez în creștinism sunt de origine mesopotamiano-egipteană (multiplele întruchipări ale apei, precum înțeleptul și binefăcătorul Ea, zeul apelor la babilonieni, sau egipteanul Hapi, zeul revărsării Nilului), dar - ne înștiințează același Al. Babeș - „Aici sunt adunate, pare-se, o mulțime de idei, parte venind dinspre greci (din filosofia lui Thales
CARE VA FI STATUTUL SFINŢILOR ÎNTR-O LUME AFLATĂ ÎN PLIN PROCES DE DECREŞTINIZARE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381012_a_382341]
-
cunoaștem.” MIHAI DINU De multe ori, lumea ce ne înconjoară pare a înfățișa cel mai bine chipul unui abracadabrant carnaval al șoaptelor stinse, o realitate de tip insular (dacă ar fi să îl cităm pe Edgar Papu), în care diforma întruchipare a „artisticității” oculte contemporane se străduiește din răsputeri să elimine frumosul ca esență din complexitatea dubletului său structural (gândindu-ne, desigur, pe de o parte, la constructul geometric final creat, iar pe de alta la punctul lui primar de pornire
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
o cunoaștem.” MIHAI DINUDe multe ori, lumea ce ne înconjoară pare a înfățișa cel mai bine chipul unui abracadabrant carnaval al șoaptelor stinse, o realitate de tip insular (dacă ar fi să îl cităm pe Edgar Papu), în care diforma întruchipare a „artisticității” oculte contemporane se străduiește din răsputeri să elimine frumosul ca esență din complexitatea dubletului său structural (gândindu-ne, desigur, pe de o parte, la constructul geometric final creat, iar pe de alta la punctul lui primar de pornire
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
întâlneau sub stejarul secular prietenii, pictori, scriitori, artiști; vorbindu-le cu politețe, prin vocea sa de vioară, uneori cu accente grave, scoțând în relief și viforul consoanelor, el, Grigore Vrancea cu o statură impozantă, pentru unii era Grig, pentru noi întruchiparea bunătății, a cărui voce, când ne recita din Eminescu, ne dădea fiori. El era poarta sufletului prietenului său, Alex. Vlahi, marele poet al prozei, cu ochii mari cât castanele care-i împietrea cu privirea sa pe sfertodocți. Venise și Tudor
AURELIU GOCI ROMANUL VIEŢII ARTISTICE ŞI MUZICA LUMILOR PARALELE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380916_a_382245]
-
îi acordă un sens mai larg, al tuturor vietăților, ființelor sau persoanelor care se pregătesc pentru viața de cuplu, de familie, numită și Logodna tuturor celor create, a însurătățirii fetelor și înfrățirii băieților sub binecuvântarea Zianului, Dragobetelui. Dragobetele este o întruchipare mitică a unui Prinț frumos și drag. Termenul paleodac, Dragobete: <>, înseamnă: veșnic îndrăgostit sau tânărul drag prins în mrejele frumosului. Tinerii și tinerele, Zianii și Zienele (Zânele) îmbrăcați în portul popular de sărbătoare, dis de dimineață se strângeau pe dealurile
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
I. BASTIONUL DRAGOSTEI, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1825 din 30 decembrie 2015. Romantică ivire în noapte, Ireala întruchipare de piatră, fascinantă și înfricoșătoare, deopotrivă, Ca și trecutul ce-i scrie povestea E castelul ce-l privesc prin fereastră, în noapte. Clipește obosit de istorie Ca o mireasă văduva, Etalandu-si orgolios mantia-i albă, Incredibil de strălucitoare încă
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
afară, în noapte și frig, dar liber, Eu, înăuntru, în camera mea, prizoniera îngândurata a propriei mele vieți. Ceea ce ne unește Este privirea sticloasa și rece Ce-ascunde un foc mocnit, Amândouă ... Citește mai mult Romantică ivire în noapte,Ireala întruchipare de piatră, fascinantă și înfricoșătoare, deopotrivă,Ca și trecutul ce-i scrie povesteaE castelul ce-l privesc prin fereastră, în noapte.Clipeste obosit de istorieCa o mireasă văduva,Etalandu-si orgolios mantia-i albă,Incredibil de strălucitoare inca.Isi povestește
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
fi copiii oameni de omenie. Și așa au și ajuns! Cel care s-a străduit, nu ușor, ca să fie preot, părintele Gheorghe Bârjovanu nu s-a dezlipit nici o clipă de ea. Viața părintelui, înrădăcinată acasă, lângă mama sa, a căpătat întruchipare străveche, de baladă. Numai altădată copiii rămâneau acasă. Azi se împrăștie în toate zările pământești, împinși de speranță, așteptați de lume! Nu s-a-nstrăinat de așezarea natală, nu s-a îndepărtat de conlocuitori, nu și-a părăsit mama. Nu s-a
PR. GHEORGHE BÂRJOVANU. MAMA, CUVÂNTUL DINCOLO DE CUVÂNT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371515_a_372844]
-
surioară”. Interesant și inedit punct de vedere, nu-i așa? O apropiere e în curs de înfăptuire; un moment epocal în istoria lumii: după mai bine de 1000 de ani, Papa și Patriarhul nu se mai consideră unul pe altul întruchiparea lui Anticrist! Dar mai nimeni nu acordă știrii acesteia spațiul de dezbatere cuvenit... ”Priviți harta lumii!”, ne-a somat Galtung. ”Peste tot pe unde se învecinează religii sunt tensiuni, chiar dacă popoarele nu mai respectă riturile în mod manifest. Vezi Ucraina
LUMEA VĂZUTĂ DE GALTUNG de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374993_a_376322]
-
așa cum mă uimește și acum, extraordinara capacitate a domniei sale de a se apropia de tineri, de a le descifra păsurile, răbdarea cu care îi ascultă și îi iartă, blândețea cu care îi dojenește și îi îndeamnă. Persoana Părintelui Voicu este întruchiparea perfectă a slujirii la altar și catedră... Ne-a uimit întotdeauna prin statornicia sentimentelor sale, prin atașamentul cald, firea deschisă și comunicativă, prin deschiderea spre dialog interuman și interconfesional.” De această puternică prietenie care s-a legat între cei doi
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
-
rămas oarecum străină acestor nevoințe. Mirela-Ioana BORCHIN: Străină? Eugen DORCESCU: Am constatat că multe persoane, inclusiv numeroși intelectuali, nici nu știu ce este acela un avatar. Apoi, câți crezi tu că sunt dispuși, nativ, la o asemenea introspecție, încât să caute străvechile întruchipări? Eu am aflat că aceste umbre se numesc avataruri (sau, mai rar, avatare, ori ... Citește mai mult Mirela-Ioana BORCHIN: De la prima întâlnire cu poezia Dumneavoastră, am început să caut ceea ce nu au văzut alții. De pildă, am vrut să înțeleg
MIRELA IOANA BORCHIN [Corola-blog/BlogPost/373969_a_375298]