11,712 matches
-
contra atacului comis de "Naționalul" este găzduit numai de ziarele "Constituționalul" (conservator) și "Lupta" (radical). Indubitabil în favoarea conservatorilor este însă actul care va declanșa "afacerea de onoare" relatată de Stere în Spovedanie..., anume "o atitudine luată șde elț într-o întrunire studențească". Întrunirea studențească în cauză a avut loc în ziua de 19 septembrie 1894 în Aula Universității din Iași. În convocarea publicată în ziare, se preciza că urma să se discute atitudinea în legătură cu un eveniment întîmplat la București în urmă
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
comis de "Naționalul" este găzduit numai de ziarele "Constituționalul" (conservator) și "Lupta" (radical). Indubitabil în favoarea conservatorilor este însă actul care va declanșa "afacerea de onoare" relatată de Stere în Spovedanie..., anume "o atitudine luată șde elț într-o întrunire studențească". Întrunirea studențească în cauză a avut loc în ziua de 19 septembrie 1894 în Aula Universității din Iași. În convocarea publicată în ziare, se preciza că urma să se discute atitudinea în legătură cu un eveniment întîmplat la București în urmă cu cinci
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
principală în fond, a fost "chestiunea națională". Nu știm dacă s-au pus la punct programe de acțiune, dacă s-au redactat moțiuni. La întoarcere, după despărțirea de ieșeni și bucovineni, plecați spre casă, congresiștii rămași hotărăsc să țină o întrunire la statuia lui Mihai Viteazul. Deși trenul, întîrziat în chip premeditat, sosește noaptea, la ora 10 și jumătate, intenția inițială n-a fost abandonată. La statuia lui Mihai Viteazul, poliția și o unitate de jandarmi încearcă să împiedice manifestația (considerată
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
Pe 16 septembrie, studenții bucureșteni se întrunesc și decid o serie de măsuri -telegramă adresată regelui, trimiterea unei delegații rectorului, publicarea unor declarații contra celor care îi acuză că se lasă manipulați, programarea unei adunări, redactarea unui manifest etc. La întrunirea studenților ieșeni, din 19 septembrie, participanții au redactat un manifest adresat colegilor din capitală. Acestora li se reproșează că "de la un timp încoace, n-așuț știut în momentele cînd așuț vroit să-și manifesteze sentimentele și năzuințele patriotice, să se mențină
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
falsă, incorectă, malefică). Ele erau împărtășite și de mulți colegi, însă "manifestul" e opera sa și acest lucru, o spunem anticipînd puțin, el nu-l va nega. (Să se observe că și în 1908 el își asumă "atitudinea la o întrunire studențească"!) Fără doar și poate, Stere și colegii săi nu puteau ignora faptul că gestul lor devenea imediat o armă puternică în mîna guvernanților. Dacă ei ar fi dorit într-adevăr să interzică posibila (și facila) manipulare, ar fi evitat
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
a fost solicitat de directorul "Evenimentului" să fie arbitru și relatează contactele avute cu tinerii Scarlat Rosetti și State Dragomir. Conflictul nu s-a încheiat aici. Concomitent cu trimiterea scrisorilor ziarelor centrale oficioase, martorii lui C. Stere au convocat o întrunire a studenților pentru 1 octombrie. În ziua respectivă, George Scorțescu inserează în paginile "Evenimentului" notița Pentru studenții ieșeni 28, în care reamintind simpatia arătată studenților, afirmă din nou că în "afacere" el "a expus faptele exact cum s-au petrecut
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
politic, reclamînd în contra unui pretins denunț făcut de voi șnoi?ț, denunț care n-a existat decît în imaginația sa bolnăvicioasă, precum și persecuțiunile politice a căror victimă se pretinde, acest om voiește să se puie sub scutul tinerimei noastre universitare." Întrunirea studențească a avut loc, ca și cea precedentă, în Aula Universității, participanții făcînd "cu unanimitate afară de unu (șease studenți au cerut modificarea cîtorva termeni ce nu s-a acordat)" o "declarație" în nouă puncte, din care reținem: "1. Colegul nostru
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
se protestează contra purtării d-lui G. Scorțescu, directorul ziarului ŤEvenimentulť în cestiunea Sterea-Scorțescu; ș...ț considerînd că această chestiune constituie o chestiune personală ce privește pe d. Sterea și Scorțescu; ș...ț considerînd că semnatarii moțiunei, după discuțiunile din întrunirea arătată, cred că apără onoarea colegului lor Sterea, deoarece insulta colegului s-ar revărsa asupra tuturor, ceea ce nu se împacă deloc cu protestul făcut în contra studenților din București, insultați și brutalizați de poliție; deoarece și în alte ocaziuni, ca d.ex.
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
aceea cu devastarea redacției Adevărului, au căutat să protesteze energic în contra procedărilor studenților, iar astăzi, prin expresiunile lor din moțiune ne reprezintă aspectul unei răzbunări josnice însoțită de insulte; considerînd apoi că numărul celor ce au luat parte la această întrunire abia era de 40, pe cînd numărul total al studenților trece peste 200, și acești 40 s-au crezut liberi a lucra în numele tuturor, pentru aceste motive protestăm în contra acestei procedări și-i rugăm a-și da numele pe față
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
decît un examen, că tot el a fost văzut ("întovărășit de un subcomisar") rupînd afișele, ca și un normalist pe nume Spiridon (probabil Spiridon Popescu), apoi, scrisori de retragere a semnăturii de pe manifestul din 19 septembrie, articole privitoare la circumstanțele întrunirii din 1 octombrie etc. Mai interesantă e o scrisoare, apărută în numărul din 5 octombrie 32. Aceasta e răspunsul unui Petre Petrescu la o acuzație a ziarului "Lupta", care susținuse niște "neadevăruri" (anume că, în calitate de "delegat al studenților bucureșteni pe
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
prezenți miercuri, 24 octombrie, la orele 18, în sala Clubului Prometheus. Dar chiar dacă ar fi fost prezenți, tot nu am fi avut când să abordăm măcar două, trei teme. De ce? Pentru că în cele două ceasuri și jumătate, cât a durat întrunirea, s-a vorbit prea mult despre COPYRO. Desigur, aș fi putut înlocui discutarea temelor de mai sus, ratată și prin lipsă de quorum editorial, cu câteva anecdote din istoria pregătirii și publicării edițiilor Scrieri de Tudor Arghezi și Opere de
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
dinainte, formulîndu-și observațiile de acasă. Apoi, în cadrul dezbaterii propriu-zise, obiecțiile, confruntările și polemicile au ca rezultat îmbogățirea, corectarea și amplificarea textului inițial. Cartea apărută anul acesta la Polirom (Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma) surprinde prima serie de întruniri ale cercului Phantasma. Cum temele atinse în cadrul întrunirilor sunt de o varietate cu neputință de cuprins într-o recenzie de carte, m-am oprit asupra unui singur text: eseul lui Cornel Vâlcu, intitulat Hum-boldt, triada actanților ontologici și alteritatea. Textul
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
propriu-zise, obiecțiile, confruntările și polemicile au ca rezultat îmbogățirea, corectarea și amplificarea textului inițial. Cartea apărută anul acesta la Polirom (Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma) surprinde prima serie de întruniri ale cercului Phantasma. Cum temele atinse în cadrul întrunirilor sunt de o varietate cu neputință de cuprins într-o recenzie de carte, m-am oprit asupra unui singur text: eseul lui Cornel Vâlcu, intitulat Hum-boldt, triada actanților ontologici și alteritatea. Textul are meritul de a readuce în memoria noastră
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
intracraniană apare în procent variabil (10-20%). Leziunea cerebrală severă (GCS mai mic decât 8 puncte) determină aproape universal creșterea PIC și condiționează prognosticul rezervat. Edemul cerebral apare la acest subgrup legat de imagistica cerebrală anormală (CT sau RMN) și de întrunirea a două din următoarele 3 criterii: vârsta peste 40 de ani, deficitul motor unilateral sau bilateral și instabilitatea hemodinamică (tensiunea arterială sistolică mai mică decât 90 mmHg). Creșterea PIC în faza acută, prin compromiterea presiunii de perfuzie cerebrală, contribuie direct
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
Gheorghe Grigurcu Nume dintre cele mai importante ale generației '60, Ilie Constantin ne înfățișează acum o scriere cvasisistematică intitulată Scurtă istorie a poeziei române și apreciată, cu o spirituală reticență, drept Primul volum al unui "papirus cu lacune". E o întrunire a unor comentarii închinate unui număr de poeți socotiți reprezentativi, avînd punctul de plecare în napoleonianul an 1812, cînd Ion Budai-Deleanu își încheia țiganiada, și terminate (provizoriu) cu autorii născuți în anul (pentru noi românii)... republican, 1947. întrucît Ilie Constantin
Poezia Celuilalt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9252_a_10577]
-
îi amenință. - Gata, Lenocika, o liniști Kazantzakis. - Voi, grecii, sunteți cel mai fermecător popor din lume, spuse americanca. Ea se distra cel mai bine. Prezența lui Zorbas cu buzuki răsturnase orice eventual program al serii și risipise orice așteptare că întrunirea aceea ar mai putea fi o obișnuită joie literară. Spiritele se încinseseră și în atmosferă plutea teama că totul se va termina prost. Melina, care venise în Egina să-și vadă prieteni dragi și să participe la o strălucită discuție
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
și misticism și nu meriți să rămâi în rândurile partidului comunist. Verificările din anii ´50 îl cuprind și pe Chiril Merișor și decid excluderea din trei motive: că a revendicat comunismul și de la idealistul Platon, că a folosit la o întrunire tovărășească expresia de origine biblică, în parafrază, "mielul sindical" și că a mâncat semințe în timpul ședințelor. E ridicol ? Nu, e dramatic. Aceste motivații și acuze sunt însă la îndemâna tuturor. Există și alte acuze mai subtile, greu de formulat. Suspiciunea inventează
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
lenevesc. Ce crezi că nu s-a arătat pînă acum în suficientă măsură cu privire la "epoca de aur" în varianta sa literară? - Mă așteptam să-mi pui această întrebare, fiindcă știu cât te preocupă. Nu pot să uit cum, la prima întrunire a scriitorilor după ^89, când - primul și ultimul - ai cerut lustrația în rândurile scriitorimii, sala, într-un huiet uriaș a tropăit minute întregi, spre a te împiedica să continui. Cum, mai pe urmă, de ce se schimbau lucrurile semănau mai mult
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
strategie a intervențiilor, vorbește de obicei la urmă, începuturile discursurilor sînt reținute, inclusiv ca volum acustic - pe vremea aceea nu existau microfoane pentru amplificarea vocilor slăbănoage -, pentru ca la sfîrșit să se dezlănțuie și să prefacă tribuna într-un ring: ŤLa întrunirile improvizate, ca și la cele programate, ultimul lua cuvîntul Istrati, dacă nu erau oaspeți veniți de la Ťcentruť, ceea ce se întîmpla destul de des. Apariția lui la tribună era primită cu ropote de aplauze. ș...ț După încruntarea de pe fața lui se
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
din conducere părea sever și distant, dar, desigur, nu era aroganță, ci atitudinea sceptică a intelectualului rafinat, exasperat uneori de simplitățile și naivitățile unora din tovarășii lui de tribună. Istrati îl trata cu un umor dezarmant. I-am văzut după întruniri într-un schimb de cuvinte în care replica lui Istrati îl obliga să zîmbească și să renunțe la tonul iritat. Se certau, dar nu se supărau. Istrati se certa, de altfel, cu toți mesagerii veniți de la centru. Erau, cum aveam
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
mi-a fost confirmată de multe personalități locale care l-au cunoscut din perioada aceea.ť După discursuri, manifestații: de la verb la acțiune. Un ritual al protestului, observă S. Schafferman, evocînd manifestațiile sindicaliste din Brăila începutului de secol XX: ŤDupă întrunirile de protest de la sindicat, urma neapărat o manifestație de stradă. [...] în fruntea coloanei înaintau conducătorii locali, încadrînd, cînd era cazul, pe oaspeții veniți din capitala țării și din portul vecin, Galați, de asemenea important centru de trafic maritim, dar cu
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
făcute „cam de bănuială” (Stahl, vol. I, p. 147). În pofida hotărârii de a încheia capitolul, dorințele de reîncepere a bătăliei au avut câștig de cauză. (Jalon II: împărțirea din 1831 - sau 1829; tensiuni provocate de acapararea de către sate.) O nouă întrunire a Vrancei din 1831, sau 1829 după alte surse, este definitorie: „Încă din 1818 s-au împărțit munții Vrancei pe 14 hotare, dându-se fieștecăruia țidulă spre a i se ști stăpânirea. Și pe acea împărțire s-au cisluit în
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
general, se dau drept martiri ai onoarei și idealului în stare de jertfă și eroism: "Iată dintr-o dată zece mucenici care se bat cu pumnul în piept, apar în balcoane ziua-n amiaza mare, ținând discursuri trecătorilor buimăciți, și fac întruniri publice, în care sângeră pentru binele obștesc" 10. Un fapt cotidian, nu bun pentru glumă, incendiul de la Calafat, are chip de farsă: din prea mare grabă, pompierii ajung la locul pârjolului cu sacalele goale. Care este simbolistica întâmplării? "Nu lipsesc
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
s-au desfășurat, în general, marțea și joia. Astfel, surse au declarat că în cursul ședinței de marți urma să fie ales și vicepreședintele CNA, fapt nerecunoscut însă, până în ultimul moment, de niciunul dintre membrii Consiliului care au participat la întrunirea CNA, respectiv Laura Georgescu (președinte ales al CNA și susținut de Guvern - PSD), Răsvan Popescu, Lorand Turos, Viorel Vasile Buda, Florin Gabrea, Monica Gubernat, Cristina Trepcea, Mihai Mălaimare, Narcisa Iorga, Valentin-Alexandru Jucan și Christian Mititelu. Nici după finalizarea ședinței CNA
Viorel Vasile Buda, deputat PNL, ales vicepreşedintele CNA by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80402_a_81727]
-
este primită, dosarul se va trimite instanței care a fost mai întâi investita, iar în cazul când pricinile se află în judecată unor instanțe de grade deosebite la instanța cu grad mai înalt. ... Articolul 164 (1) Părțile vor putea cere întrunirea mai multor pricini ce se află înaintea aceleași instanțe sau instanțe deosebite, de acelasi grad, în care sunt aceleași părți sau chiar împreună cu alte părți și al căror obiect și cauza au între dânsele o strinsa legătură. ... (2) Întrunirea poate
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]