765 matches
-
seamă a Cărților Sapiențiale și a Psalmilor), pentru ca, abia apoi, trecând prin contemplația naturală (filozofia etică a gânditorilor păgâni și a Părinților Bisericii), să se ajungă la dogmatică, la noi se face exact pe dos1. Îl introducem mai întâi pe învățăcel în păsăreasca dogmaticii, pentru a-i da apoi o spoială de filozofie morală și ascetică. Chiar și așa, structura formală a materiei intitulată „Dogmatica” este mai degrabă catastrofală. Manualul de teologie cerut pentru examenul de admitere în facultăți și seminarii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
instituții ale Bisericii. Predarea doctrinei sacre a reprezentat, timp de secole, o sarcină de o unică demnitate, dictând, după modelul evanghelic, numeroase și dificile exigențe spirituale. În Evanghelii, Iisus poartă numele de „învățător” (rabbi), iar ucenicii Domnului sunt „ucenicii” sau „învățăceii” Săi. Ulterior, Sf. Pavel a încercat să ierarhizeze vocațiile, situând învățătorii în urma apostolilor și a profeților (I Corinteni 12, 28). Acești membrii activi ai Bisericii erau, desigur, creștini înzestrați cu o charismă specială, pricepuți arendași ai memoriei lui Israel, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Aderca, Ion Pillat ș.a.) fiind printre cele mai violente, atitudinea sa fiind însă elogiată de N. Iorga. Mai târziu N. pare să nu mai acorde contemporaneității nici o atenție; ex cathedra, profesorul de literatură latină se va mulțumi să le insufle învățăceilor un adevărat cult mai ales pentru valorile liricii antice - Vergiliu, Teocrit, Horațiu, Ovidiu, Catul, Lucrețiu, iar traducătorul trudește cu pasiune ani în șir să dea echivalențe românești demne de original. O singură dată va ieși din sfera interesului pentru Antichitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
căldura lui sufletească prin care a reușit să rupă, din galeria de monștrii ai „reeducării” pe unul din cei mai înrăiți, Nuti Pătrășcanu, care fusese pus în celulă cu el, pentru a-l tortura și el și-l face un învățăcel docil, al gazetăriei dintre cele două războaie. Acest fapt l-a costat pe Nuti viața, dar crima pe care trebuia s-o facă împotriva lui Nicolae Petrașcu nu a făcut-o și poate că în intimitatea lui îi păruse rău
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
acasă la Sibiu în locuința unde stăteam noi, pe Str. Morilor nr. 39 (atunci) în orașul de Jos, lângă Piața Cibin, m-a luat de mână și amândoi am plecat spre instituția pe care dânsul o slujise, iar eu, tânăr învățăcel urma să o încep. Am ajuns la Institutul teologic de pe Str. Mitropoliei, peste drum de frumoasa Catedrală mitropolitană a Mitropoliei Sibiului, unde funcționa și Școala normală de băieți, cu secția ei de aplicație pe care o începeam eu. Școala normală
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dintre acele școli de scribi despre care se pomenește, mult mai târziu, în Învățătura lui Ahton, fiul lui Duanf, către fiul său Pepi. Nu exisă informații directe despre existența lor în Imperiul Vechi. Dar vizirul pare a se adresa unui învățăcel instituționalizat, poate chiar fiul său. În acest fel s-ar putea explica mulțimea „Caselor Vieții” în Imperiul Nou, începând cu dinastiile XIX-XX. Este probabil ca, anterior, ele să fi fost integrate templelor, ulterior fiind situate în apropierea (dar în afara) acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
disimula, sub vălul miturilor, marile valori etice. Așa a luat naștere hermeneutica alegorică - subtilă metodă de decriptare a sensurilor și semnificațiilor mitice (pe care exegeții creștini o vor împrumuta, mai târziu, pentru a dezvălui sensurile ascunse în textul Sfintei Scripturi). Învățăceii eleniști învățau, de exemplu, că Ulise este un simbol de înțelepciune, că Penelopa este un simbol de fidelitate, că Odiseea este o parabolă a destinului ciclic, a predestinării soartei. Această interpretare a fost preluată de filosofii latini, dând naștere expresiei
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Totodată descoperea secretele metricii, întrucât se considera că proza ritmată este cea mai subtilă podoabă stilistică. Dar discipul-ul rhetor-ului studia, de asemenea, dialectica - înțeleasă ca instrument al elocinței. În sfârșit, studiile retorice nu erau doar teoretice, ci și practice. Învățăceii erau supuși unor dificile exerciții preluate ca atare de la clasici sau imitate riguros. Ennodius și Dracontius mai recurgeau încă la exemple folosite și în educarea lui Seneca-tatăl, precum problema judecării „omului care a pus statuia Minervei într-un lupanar” sau
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Mare a întărit-o cu cei mai iluștri savanți ai vremii sale: gramaticul Petru din Pisa, elenistul Paul Warnefried (cunoscut sub numele de Paul Diacre), Clement din Irlanda ș.a.; și, în plus, a transformat-o într-o „școală deschisă”, pentru învățăcei recrutați din toate straturile societății. Aceasta pare să fie contribuția celui mai strălucit dintre erudiții chemați de Carol cel Mare: Alcuin din York. Alcuin s-a născut pe la 730 în York, unde și-a petrecut toți anii tinereții. Yorkul era
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fi subînțelesul modului în care a relatat despre călătoria sa la Roma: deși a întreprins-o la 35 de ani, o așeza în rând cu „străduințele adolescentine”11. Căci „pentru oamenii acelei epoci vârsta nu contează, cărturarii sunt eterni învățăcei”12.) Astfel pregătit, Alcuin a ajuns la curtea lui Carol cel Mare în 780. Nu a găsit nici acolo o tabără de soldățoi barbari, ci o tradiție culturală rafinată. Curtea merovingiană devenise, de multă vreme, un centru de educație. Aristocrații
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Alcuin: Dum ego adolescens Romam perrexi et aliquantos dies in Papia regale cetate demorare („Pe când eu, la vârsta adolescenței, m-am îndreptat spre Roma și mi-am petrecut câteva zile în regeasca cetate papală”). Alcuin, deja matur, se simțea totuși învățăcel adolescent la Roma! 12. Riché, op. cit., p. 232. 13. Despre curte ca un „centru educativ” se pot găsi detalii semnificative la G. Waitz, Deutsche Verfassungsgeschichte, Kiel, 1880, vol. I, pp. 179-182. Despre funcția paideutică a curții merovingiene, vezi Fustel de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Deutsche Verfassungsgeschichte, Kiel, 1880, vol. I, pp. 179-182. Despre funcția paideutică a curții merovingiene, vezi Fustel de Coulanges, La Monarchie Franque, Hachette, Paris, 1888, p. 153. 14. Găsim această varietate în câteva „vieți” (biografii) dedicate unor nobili ai vremii, foști învățăcei palatini: Vita Germeri, Vita Filiberti, Vita Licini ș.a. Un studiu riguros pe această temă a realizat P. Guilhiermoz, Essai sur l’origine de la noblesse en France au Moyen Âge, Alphonse Picard, Paris, 1902. Detalii interesante și la C. Galy, La
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sus par să facă parte dintr-o serie aflată abia la începuturi. Ne putem aștepta ca noi „incertitudini” să zdruncine încrederea noastră în realitatea obiectivă. Suntem în situația care i-a îngrozit pe pitagoreici în urmă cu aproape trei milenii. Învățăceii din Crotona au descoperit că nu există numai numere întregi și raționale, ci și numere „iraționale”, precum rădăcina pătrată a monadei (). Cumplita revelație, care clătina însăși armonia cosmică, a fost ascunsă și lumea nu a aflat vreme de trei secole
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Nici un mare erudit nu a stăpânit toate cunoștințele existente - nici măcar Aristotel, Pico della Mirandola sau Comenius însuși; ei au stăpânit multe cunoștințe și s-au străduit să asimileze cât mai multe. Nu prea văd ce necazuri i-ar pricinui unui învățăcel contemporan să îi imite pe acești înaintași, care au devenit iluștri prin bună sârguință. Idealul erudiției nu desemnează altceva decât curiozitatea omenească, nutrită cum se cuvine, îndestulător, cu valori. Abandonarea lui duce, firește, la semidoctism și, nu de puține ori
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai putea veni salvarea? Am crede că de nicăieri, dacă luăm în seamă că marele paideutes, centaurul Chiron, și-a dăruit nemurirea magistrală, lipsită de orice cusur, lotrului Prometeu și s-a dus pe râul Lethe, lăsându-ne pe noi, învățăceii săi, să ne oblojim singuri boala cea grea a apaideusiei. Dar strămoșii elini, în înțelepciunea lor, poate mâhniți de moartea fabulosului centaur, au mai alcătuit o fabulă, care merită interpretată cum se cuvine. Este povestea lui Ulise Polytropos, un om
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe 6 noiembrie 1946. Iată „merituoșii” absolvenți: Vojniver Iancu, Agafiței Virginia, Artenian Sia, Bălteanu Jana, Pricop Nuța, Florea Adrian, Artenian Maria, Andreeș Lucian, Ivanov Elena, Savin Stratulat, Daiciu Jan, Vizitiu Maria, Savin Maria și Ionescu Maria. Probabil, unii dintre acești „învățăcei” vor fi devenit „aprigii” avocați ai „proletariatului mondial” prin ocuparea unor funcții în viitoarea democrație de tip nou. j. „În ziua alegerilor grupele de tineri au îndemnat oamenii să voteze soarele” Așa scrie negru pe alb în raport, așa am
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
lupta cu diavolul Mefisto, Dumnezeu, a decis ca în cea de a cincia viață, sufletul lui să se întrupeze într-un intelectual, urcând trei trepte de cunoaștere. (Povestitorul își îndreaptă atenția spre intelectual) INTELECTUALUL: (îi citește dintr-o carte unui învățăcel) POVESTITORUL: (spre intelectual) Și pentru că intelectualul a ajutat mulți oameni în viața lui, Dumnezeu a decis să-i ridice sufletul pe încă o treaptă a cunoașterii, și în cea de a șasea viață, acesta s-a întrupat într-un om
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
sale. După opinia lui Xenopol, „În afară de dobândirea cunoștințelor, profesorii trebuie să caute a Întări pe cât se poate iubirea Întregului, nelăsându-i niciodată la o parte din Împărtășirile lor, ei făcând să cadă fără Încetare asupra lui razele Învietoare ale științei. Învățăceii trebuie să se silească a Întrebuința cunoștințele și talentele dobândite Întru ridicarea maselor și apărarea neamului“. Se poate spune că A.D. Xenopol a Întruchipat În epocă spiritul entuziast al pașoptismului, Îmbogățit cu ceea ce epoca Unirii și a Independenței a putut
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
personajul din diferite unghiuri. Prietenia cu Sologdin se întemeiază pe o relație în care Nerjin, aflat în cursul unui proces de dezvoltare spirituală, învață să-și apere libertatea interioară și să nu aibă încredere în nimeni și evoluează spre eliberarea învățăcelului de influența profesorului. Tot Sologdin este cel care îi dă și sugestia de metodă bazată pe principiul punctelor nodale în creația literară, unul dintre principiile fundamentale ale lui Soljenițîn. Pentru înțelegerea convingerilor exprimate de Gleb Nerjin este importantă, printre altele
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
funcționat, până în noiembrie 1918, profesorul Leonida Bodnărescul. Acesta a fost cel care a înființat biblioteca pentru elevii gimnaziști și pe cea a profesorilor, cel care a pus bazele capelei școlare. Fenomen cultural și urban prin excelență, liceul și-a atras învățăceii din oraș sau din satele din jurul Rădăuților, contribuind nu numai la devenirea celor aflați pe băncile școlii ci și la transformarea localităților din care s-au ridicat aceștia. Învățământul și cultura prin extensie continuă, la sfârșitul secolului al XIX-lea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
Datorită motivației intrinseci și extrinseci a învățării, mulți dintre aceștia aveau să-și transforme numele în renume. De la Mihai Pitei, Orest Renei, Ernst Rudolf Neubauer, Gabriel von Mohr, Leonida Bodnărescul, la Emanoil Isopescul primul director de după 1918, la generațiile de învățăcei care au împânzit zona și lumea, se întinde o vârstă culturală, care îmbina avantajele și neajunsurile manifestate din multitudinea civilizațiilor care au intrat în contact pe teritoriul Bucovinei. După 1918, liceul rădăuțean s-a transformat treptat, din liceu german, în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
cei peste 40 de ani, s-a bucurat de stimă și aprecierea colegilor. A știut să-și câștige stima, dragostea și aprecierea elevilor în orice școală a predat, datorită clarității în expunere, modul obiectiv în aprecierea rezultatelor, apropierea părintească de învățăceii săi. În orice problemă, ei găseau în profesorul Moisea o rezolvare a frământărilor lor de adolescenți încă visători. și această datorită blândeții lui, deschiderii față de orice preocupare a tinerei generații, într-o perioadă când libertatea era relativă. Autoritatea sa profesională
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
să se roage, o singură jertfă de făcut, un singur har care se pogoară din cer. De unde acea idee atît de răspîndită că lucrurile bisericii aparțin Preoților. De unde va începe instruirea și formarea unei adevărate și mărețe gîndiri sacerdotale, de la învățăceii care se apropie de școala Bisericii și care sînt atît de deosebiți unii de alții! Lipsindu-le cele mai elementare atribute, care s-ar presupune că există în interiorul lor, și de la care învățătura ecleziastică ar trebui să se dezvolte progresiv
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a-i vizita pe marii oameni de acolo; la Aquileea, pentru a-l asculta pe Sf. Valerian, despre care tradiția crede că a adunat mulți oameni de renume; la Apollinaris din Antiohia, în răsărit; și la Constantinopol, pentru a deveni învățăcelul lui Grigore Nazianzen. Ca om în vîrstă, nu a considerat că este sub demnitatea sa să meargă la Alexandria ca să-l asculte pe Sf. Didymus, în căutarea adevărului, căutare care se sfîrșește numai cu moartea. Ce pot să mai adaug
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mai face pe nebunul, l-am repezit, numai tu ești de la țară? Mai bine recunoaște că-ți bați joc de noi! Într-adevăr, nimerisem ținta, îl dibuisem, ceea ce, iarăși ciudat, i-a stârnit o izbucnire de satisfacție, de parcă trecusem ca învățăcel o probă dificilă în fața Maestrului: „Te-ai prins, bravo, îmi pare bine!“ De fapt, acel episod a fost la originea prieteniei care ne-a legat în toți anii studenției și un timp după ei. Dar să nu trec prea repede
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]