3,864 matches
-
cuvânt mai deocheat. Acum îi domini pe toți. De fapt este un joc de putere. În baia întunecoasă, stând pe veceu, râcâi banda adezivă de pe pachet, iar înăuntru dau de o cutie pătrată de carton, lucioasă și fină, cu muchiile învelite în pâslă, cu colțurile rotunjite și strivite. Ridic capacul și descopăr ceva ce seamănă cu niște straturi de forme dure, ascuțite și complicate, unghiuri minuscule, curbe, colțuri și vârfuri. Le așez deoparte, pe podeaua băii, în întuneric. Cutia de carton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
să se maturizeze odată și să-și termine studiile de microbiologie, abia după aia să se mărite, dar până atunci să nu mai facă sex. Mona Sabbat scoate de sub birou o pungă de hârtie maro și trage de-acolo ceva învelit în folie. Desface folia la un colț; începe să miroasă a usturoi și mirodenii. La radioul cu ceas, curva gravidă nu se mai oprește din plâns. Piatra te lovește și bățul te altoiește, dar și vorbele pot să rănească de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
adică? zice. Adică îi omoară. Ești sigură, zic, că n-ai văzut-o niciodată pe Helen Boyle cu o carte care se chema Versuri și poezii din lumea-ntreagă? Mâna deschisă a Monei Sabbat cade pe birou și apucă sendvișul învelit în folie. Mușcă un dumicat, cu privirea ațintită la radioul cu ceas. — Adineauri, la radio, zice Mona, așa ceva ați făcut? Dau din cap că da. — Ați obligat-o pe doamna doctor să se reîncarneze? O rog s-o sune odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
unul stau rînduite pachete cu carne proaspătă din porcul tăiat ieri, iar în celălalt, alături de cele două canistre din plastic a cîte 10 litri și încă două, de cîte 3 litri, stă un pachet cu o cămașă nouă, două cărți învelite în celofan și un buchet de crizanteme. Să-i dai telefon cum ajungi la servici spune bătrîna întorcînd capul spre intrarea în casă. Și să-i spui de flori și de cămașă, auzi? Da, mamă, răspunse o femeie de vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mi vînd ceasul pe-o țuică! mormăie Lazăr, observînd că și studenta privește într-acolo. Vinde-l rîde studenta încet, cînd femeia scoate dintr-o sacoșă două olițe, una roșie și una albastră, din material plastic, puse una în alta, învelite într-o pungă de polietilenă. Femeia ia copilul în brațe, ia și una din olițe, îndreptîndu-se spre chelner, întrebîndu-l din priviri unde e toaleta. Intră după o bucată de zid, dar se întoarce imediat, furioasă, în timp ce copilul țipă, lovind-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
în care obrazul ei, îngropat, pare al unui copil mofturos, frînt de plîns aiurea. Mircea Emil, întins pe cele trei scaune, doarme dus, cu palmele sub cap, cu pălăriuța peste obraz. De teama lui, pe la miezul nopții, bătrîna cu cățelușa învelită în broboadă s-a retras la masa vecină cu cea a bătrînei care a împletit. Părinții copiilor, îngrijorați că i-ar putea scăpa din brațe, au lipit cîteva scaune, peste care și-au așternut hainele, improvizînd un pat, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
în direcția bucătăriei. Femeia a rămas cu privirea ridicată. Cînd o întîlnește pe-a actorului, încearcă un surîs, tăiat în două de amărăciune: Mulțumesc! șoptește în timp ce lumina rea din ochi îi dispare, privirea devenindu-i caldă, ca un foc molcom învelit în durere. Iulian e numele meu se înclină actorul, așezîndu-se pe scaun, luînd încet, delicat, mîna femeii s-o sărute. Nina răspunde femeia oftînd, mușcîndu-și buzele, să-și stăpînească lacrimile. Iulian se face că nu observă, așază mai bine ziarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pături de la camping. Mulți dintre pasageri s-au și așezat pe saltele, încercînd să se mai relaxeze după atîtea ore de stat pe scaune. Actorul stă rezemat cu spatele de perete, aproape de sobă iar lîngă el, întinsă de-a binelea, învelită pe picioare cu haina lui de blană, Nina doarme, cu căciula albă trasă adînc pe cap, cu palmele împreunate în poală. Arhitectul doarme și el, cu bastonul așezat lîngă piciorul bolnav, în vreme ce profesorul, așezat alături, plictisit de-a binelea, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mînă. Hai, Vlăduț, hai cu tata. Amîndoi copiii se îndeasă în genunchii femeii, întinzînd mîinile mici spre cățelușă. Cît au stat la tata, se scuză bărbatul s-au jucat mereu cu un cățel. Copiii au apucat broboada în care e învelit cățelul și trag cu putere de ea, luîndu-se la întrecere în a exclama cîte un "am!" tot mai convingător, să obțină un semn de prietenie din partea animalului, care s-a micșorat și mai mult, clipind rar. Lăsați cățelul să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Cînd unul din băieți ridică mîna să-i atingă obrazul spunînd un "mă-măi", ar vrea să-l plesnească peste mînă, dar se abține, mulțumindu-se să strîngă puternic din măsele. Bătrîna și-a cules deja cățelușa de pe jos, a învelit-o în broboadă și o ține strîns la piept, ca pe un copil mic. În sală, rumoarea stîrnită se stinge greu. Bătrîna cu ochelari uită un timp de pasiență și-și amintește de primul ginere, obligînd-o pe stăpîna cățelușei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
adusă de el și de studentă. Părinții acceptă, așezîndu-se rezemați de perete, cu copiii în brațe. Cam frig jos, la sol spune tatăl -, dar o să-i ținem înveliți bine. Dă-le haina de blană spune Nina actorului. Eu o să mă învelesc cu o pătură. Actorul ia haina de blană și o așază peste copilul de pe genunchii studentei. Ușa se deschide din nou. Țăranul, urmat de un pasager, aduce lemne, întețind focul. Pe la mese, ori pe saltelele întinse jos, nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
genunchi, fără putere să mai plîngă. Istovită, Letiția dormitează, căutînd mereu să-și acopere picioarele goale cu colțul unei pături. Bătrîna cu ochelari, așezată lîngă soț, uită să mai clatine din cap, dar continuă șirul de oftaturi prelungi. Nina, întinsă, învelită pînă la brîu cu o pătură mai veche, roasă și aspră, își îndeasă cu putere tîmpla sub coasta actorului, simțindu-se mai în siguranță cînd mîna acestuia, cu degetele desfăcute, i se oprește în părul de la ceafă, ca un paravan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
amintire. Stă stingheră, ca într-un magazin de mobilă, nehotărîtă ce să cumpere. Agale, istovită, se întoarce în sufragerie și se trîntește în fotoliu. Își descalță pantofii, bagă picioarele sub ea, trage pătura din păr de cămilă de pe recamier, se învelește și bea din nou o înghițitură de coniac, păstrînd sticla alături. Și totuși, ce bine-i acasă !... Trăiesc și-s sănătoasă ăsta-i esențialul." *** " Dacă o văd ieșită cu bine din camera mea, gîndește Mihai privind spre locul unde, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ea, mulțumindu-se să ofteze cînd și cînd. Cățelușa a mîrîit scurt, iar stăpîna a înțeles că vrea afară; s-a ridicat și a pornit spre grupul sanitar. Nina s-a culcat din nou, cu ceafa rezemată de brațul actorului, învelită pe picioare cu pătura aspră, înfrumusețîndu-și fața adormită cu un surîs de plăcere. Vîntul, doar el, ca un nebun, mai lovește ferestrele. Țăranul pleacă să aducă un nou braț de lemne, dar cînd ajunge în ușă, rămîne așa, privind afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
însă, lăsînd în urma sa, pe chipul și în sufletul lui Mihai, dincolo de oboseala ce-l răpune, un mare și neliniștitor semn de întrebare. Radu și Lazăr merg iarăși la Dorin, pe care l-au culcat lîngă sobă și l-au învelit cu cîteva pături după ce doctorul i-a făcut o injecție și i-a dat să bea două pastile. E șase, arată Radu spre ceas la miezul nopții trebuie să-i fac din nou injecție. Pastile îi mai dăm la zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-i, spune-mi și mie! Unde-i? Doctore, zău, nu mai plînge; liniștește-te, ce naiba! Mai bine mă lua Dracul pe mine! face el un gest violent, înlăturînd mîna lui Lazăr, trăgînd rucsacul aproape, din care scoate sticla de whisky învelită în hîrtia albă. Cînd Radu se precipită să deșurubeze dopul, Lazăr, profitînd de neatenția lui, i-o smulge. Păi nu așa, doctore, că mai avem nevoie de tine, cine știe cît stăm aici! Ia te uită! fluieră încet Lazăr cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
înaintea ta. Nu-ți fă griji, mîine e înapoi, seara asta a rămas acolo, că deja plecase cam tîrziu... Ai nevoie de ceva? A, nu; mulțumesc ! Lăsîndu-se încet în fotoliu, topită de bucuria veștii primite, Aura se cuibărește mai bine, învelindu-se iar cu pătura, să stea așa un timp, numai că, observînd sticla din care a băut, o cuprinde un sentiment de dispreț și începe să plîngă de ciudă pentru toate cîte le-a putut gîndi, sau dori, simțindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
nu mor prost." În drumul lui spre salteaua unde doarme doctorul, Lazăr se oprește la spatele scaunului pe care stă studenta și veghează pe cei doi copii culcați pe un pat improvizat din cîteva scaune puse alături și o saltea, înveliți cu haina tatălui și cojocul actorului. Dacă obosești și vrei să te schimb... Nu, că se scoală tatăl lor după miezul nopții arată studenta spre salteaua unde părinții copiilor dorm, frînți de oboseală. Doctorul se lasă trezit cu greu iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
dar considera că leziunea sau disfuncția trebuie tratată împreună cu acea parte a corpului în care se localiza, dacă nu chiar în contextul corpului întreg. — Te rog să te întorci acum.... Hmmm. Gluteus maximus foarte pronunțat, murmură el introducând un deget învelit în mănușa de cauciuc în moliciunea albă a fesierului lui Bull și apucând cu cealaltă mână mușchiul alungit de pe exteriorul coapsei acestuia. Apoi, dintr-odată, liniște. Murmurul se întrerupse brusc, ca și cum cineva i-ar fi pus lui Margoulies o compresă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
sprijineau tavanul. Acestea erau apoi gravate cu numeroase decorații, pentru a le da un aspect mai frumos. Acoperișul chinezesc, comparativ cu cel occidental, era realizat din grinzi suprapuse, în lungimi descrescătoare (fapt ce a făcut normală curbarea lui), apoi era învelit cu țigle semicirculare. În funcție de statutul social al proprietarului, culoarea și compoziția materialelor de construcție erau diferite. De exemplu, țiglele galbene erau folosite pentru clădirile imperiale. De asemenea, importanța și semnificația clădirii era reflectată prin formele diferite ale acoperișurilor. Cele mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cântă, etnicii având fața acoperită cu măști tradiționale, obicei de întâmpinare a Anului Nou. Sărbătoarea Duanwu Pe 5 mai, după calendarul tradițional chinezesc, cade Sărbătoarea Duanwu. De mii de ani, aceasta este marcată prin prepararea de Zongzi (orez vâscos fiert învelit cu frunze de bambus) și organizarea de întreceri cu bărci-dragon. În legătură cu această sărbătoare, circulă două legende frumoase în rândul populației miao. Prima spune că regele-Dragon cel care programează ploile în numele stăpânitorului Cerului a greșit într-o zi. Stăpânitorul Cerului s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
speciale cu ocazia unor sărbători Sărbătorile Primăverii, a Bărcilor-Dragon și cea a Lunii sunt cele trei mari sărbători din China, care au preparate specifice pentru aceste ocazii. Acestea sunt Yuanxiao (găluște din făină de orez vâscos), Zongzi (orez vâscos fiert învelit cu frunze de bambus), prăjitura lunii și Jiaozi (colțunași). Sărbătoarea Primăverii este cea mai importantă din China, prilej cu care sunt pregătite diferite feluri de mâncare. Yuanxiao (găluște din făină de orez vâscos) sunt servite în a 15-a zi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
care băieții îl pronunțau mereu când se certau sau când se încăierau și pe care bunica ei nu fusese în stare să i-l descifreze. În clasă au răsunat chicoteli, și ce chicoteli!, privirile noastre (inclusiv ochii puțin strabici) au învelit-o ca firele de mătase pe bietul cocon, iar Marineasca i-a răspuns sever stai jos, dragă, io nu ofer definiții pentru măscări. Nicoleta se înroșise ca un gogoșar, ochii puțin strabici licăreau triumfător și căutau ochii mei prezbiți, comparația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
e Dudu Georgescu, pentru că eram convins că lovește cu capul. După aceea, mai exact după ce el a ieșit din burta uriașă în care se foise atâta vreme și a sosit pe aleea Băiuț, mititel, înfășețel, în scutec de bumbăcel și învelit într-o plapumă groasă de lână, doar eram în ianuarie, eu am încetat să dorm cu mama și am trecut în patul meu, acolo unde mai ajunsesem și până atunci, rar, când eram pedepsit sau când tata era reținut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
bebelușul, din cauza cordonului ombilical care-l încurcase la coborârea pe mal, celălalt, bunicul nostru, din pricina cancerului pulmonar care avea să-i fie descoperit curând, pe la începutul lui iunie. Eram așa fericit! Încă. Am intrat în maternitate ca un fulger globular învelit în uniformă de liceu, portarul, brancardierii, doctorii și asistentele n-au îndrăznit să-mi bareze calea, mama golise un borcan cu cremă de ciocolată și se perpelea fără să doarmă. Ne-am îmbrățișat tare, tare de tot, până am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]