492 matches
-
a crește din nou gradul de motivare. Indiferent de situație, el este nevoit să apeleze la orice mijloace de a rezolva problema. Indiferent de cauzele dificultăților întîmpinate, cel mai bine este să se evite orice dispută și să se încerce învingerea rezistenței opuse de pacient. Terapeutul trebuie să poată extrage din esența nemulțumirii sau a refuzului fundamentul unei motivații pe care să poată reclădi programul de terapie. Cel mai bun mod de a ilustra această situație vagă este următorul exemplu: Pacientul
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
depășirea evitării legate de frică, este important să transformați scăderile nivelului sentimentului de autoeficiență în creșteri. Esențială în acest sens este exprimarea convingerii că schimbarea e posibilă. Acest lucru a fost deja luat în considerare atunci cînd am discutat despre învingerea rezistenței, dar există trei momente critice în care este nevoie ca această convingere să fie exprimată răspicat. Mai întîi, la începutul programului de tratament, este neapărat să vă exprimați încrederea în succesul terapiei, într-un mod realist și pozitiv. Al
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mai simplu procedeu de săritură în înălțime, fiind totodată o modalitate de dezvoltare a bagajului motric. Contribuie la dezvoltarea aptitudinilor motrice de bază, la educarea coordonării, la formarea „simțului ștachetei” necesar în însușirea celorlalte procedee de săritură în înălțime, la învingerea sentimentului de frică, la creșterea încrederii în sine și obișnuirea cu, competiția. Succesiunea metodică: - din alergare ușoară sau alergare cu joc de gleznă desprinderi în pas săltat pe fiecare picior la fiecare trei pași; - exercițiu anterior, cu aruncarea energică a
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
Sporirea capacității operatorii a achizițiilor teoretice și practice, oferind posibilități noi de transfer; - Prevenirea uitării și evitarea tendințelor de interferență; Dezvoltarea unor capacități și aptitudini intelectuale și fizice, a unor calități morale și trăsături de voință și caracter în timpul exercițiilor; - învingerea rezistenței opuse de deprinderile și obișnuințele incorect formate anterior; V. M. Cojocaru facilitează o viziune globală asupra metodei, confirmând ideea, tot mai frecventă în literatura de specialitate, că exercițiul nu se rezumă la simpla acțiune de repetare, ci înseamnă și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
mai grave (sursele de insecuritate și anxietateă. - Barierele legate de insuficiența resurselor Resursele informaționale, educaționale, de timp și de bani determină nivelul de dezvoltare a talentului și excelenței, iar lipsa acestora poate determina la persoanele înalt creative energizări puternice de învingere a obstacolelor. Factori stimulativi ai creativității, deveniți blocaje prin absență A. Interni - Individ ( factori intelectuali, aptitudini speciale, factorii „de personalitate”) B. Externi - Colectiv (climatul creativ al microgrupului, conducerea) - Societatea (valori promovate, condiții create, educație, nivelul cultural, securitate psihologică și personală
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
intelectuale care, fără acestea, rămân exterioare inteligenței copilului.<footnote J. Piaget, Psihologie și pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București 1972, p. 139 footnote> Jocurile dinamice reprezintă o variantă a activității ludice în care rolul mișcărilor este clar exprimat. Ele urmăresc învingerea diferitelor obstacole ivite în calea atingerii scopului propus în condiții mereu schimbătoare. Conținutul se stabilește în funcție de scop și determină forma jocului. Atingerea scopului oferă satisfacții, iar plăcerea va fi generată de succes. Referiri la vechimea jocurilor bazate pe mișcare întâlnim
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
teoretic: însușirea noțiunilor de bază privind igiena individuală și a echipamentului; însușirea unor noțiuni elementare de arbitraj; însușirea unor cunoștințe elementare despre respirație și importanța ei. IV. din punct de vedere psihologic: cultivarea dorinței și plăcerii de a se întrece ; învingerea temerilor de luptă; dezvoltarea curajului, combativității și dârzeniei. IMPORTANȚA INTRECERII PENTRU COPII Întrecerea reprezintă latura specifică a unor activități sportive și constă în depășirea unui adversar sau a unei echipe prin acumulare de puncte sau alte criterii de departajare. Spunem
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
a-și manifesta Adevărul, fiind Adevărul întrupat. Când Isus își afirmă propria persoană: Eu sunt!, dușmanii săi cad la pământ (In 18, 6); în El se află întreaga plinătate a Adevărului și a Păcii, atribute care au puterea dezorientării și învingerii adversarului. În cazul oștirilor de îngeri, în mod surprinzător, Cristos folosește termenul de legiuni și nu cel specific trupelor iudaice lipsite poate de coeziune, impact și prestigiu, spre deosebire de cele romane, pentru a crea o imagine clară a puterii de care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
informațiilor despre noile paradigme chiar de către educatori în lumea educaților, a găsirii de noi teme de cercetare, prin implicarea lor ca practicieni reflexivi în acțiune. ► Acceptarea și aplicarea unei noi paradigme sunt de durată, implicând procese progresive de acomodare, de învingere a rezistenței, de convingere, pentru că cer schimbări în procese, concepții, metode, structuri, nu numai în plan pedagogic, ci și filosofic, social, psihologic, profesional, economic, de politică a educației. Abordată și din perspectivă teoretică în sine (Boivin, 1997, pp. 5-7) aici
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la conducerea participativă, la cea prin motivare a educaților în cunoaștere, formare. Evaluează, reglează • Observarea conduitei educaților în procesul cunoașterii. • Analizarea critică, cauzală, comparativă, criterială. • Interpretarea rezultatelor, argumentelor, întrebărilor, soluțiilor formulate. • Aprecierea ținutei științifice a modului de receptare, căutare, exprimare, învingere a dificultăților. • Analizarea continuă a climatului, conduitei constructiviste, a afirmării fiecărui educat. • Aprecierea rezultatelor în context, a progresului propriu în construcție, fără competiție între educați. • Utilizarea criteriilor nestandardizate în aprecierea nivelului de interiorizare, colaborare, motivare, participare. • Verificarea continuă, monitorizarea, observarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
personale de respectat în diferite situații, ca auxiliar al programului stabilit, cu reflecții asupra rezultatelor aplicării. • Apelul la raționare (glasul rațiunii), ca modalitate de autostimulare, dar și de resemnare, după înțelegerea cauzală, cântărirea efectelor posibile, cu alegerea alternativei potrivite, cu învingerea unor interese, trăiri și trăsături negative (ambiția, orgoliul, egoismul), cu formularea logică a argumentelor. • Stabilirea unei devize proprii, maxime, ca regulă mai generală care exprimă concentrat, sintetic conținutul principal sau orientarea personalității și poate deveni regula de bază a vieții
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
metodologice de facilitare, de optimizare a metacogniției în procesul construirii cunoașterii: prin formularea de întrebări variate asupra evoluției proceselor de construire a cunoașterii proprii, formularea de reflecții și analize autocritice, prin automonitorizare și autoevaluare criterială, prin autoaprecierea progresului și a învingerii dificultăților, prin apelul la feedbackul continuu, prin raportarea la aprecierile grupului sau la diferite modele constructiviste de rezolvare, prin automotivare, prin confruntare internă cu sine însuși, prin verificări în alte situații, prin procedee de autoîncurajare și consolidare a încrederii în
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fi îmbogățit, diversificat, pentru a transforma educatul în coparticipant în managementul activității: • acordarea recompenselor (mai ales a celor morale), • creșterea progresivă a performanțelor așteptate și posibil de atins, • redefinirea sarcinilor și punerea în mai multe situații, • anticiparea dificultăților, • pregătirea pentru învingerea dificultăților, prevenirea conflictelor, • antrenarea în realizarea evaluării formative și în formularea de decizii care ar rezulta pentru reglare, • dezbaterea situațiilor de rezolvare a sarcinilor în condiții date de resurse minimale, • valorificarea unor cazuri de reușită model, • exersarea progresivă a manifestării
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pot deriva altele: pragmatic-pozitivistă, pragmatic-interpretativă, pragmatic-critică, pragmatic-formativă ș.a. de intervenție, observări, analize, evaluări și autoevaluări, reflecții critice, de identificare a problemelor și a soluțiilor optime practice, de verificare a efectelor introducerii noului în practică, de înțelegere a proceselor reale, de învingere a dificultăților prin noi ipoteze și soluții. • Sinonime, variante = participativă, cercetare a practicienilor, acțiune practică științifică, colaborativă, descoperire cooperativă, descoperire apreciativă, practică de emancipare, cercetare a profesorilor. Ele reflectă diferite abordări, probleme, poziții, epistemologii, abordări ideologice, tradiții, diferite contexte. • Cuprinde
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
diferite contexte. • Cuprinde acțiuni de proiectare și desfășurare de intervenție, observări, analize, evaluări și autoevaluări, reflecții critice, de identificare a problemelor și a soluțiilor optime practice, de verificare a efectelor introducerii noului în practică, de înțelegere a proceselor reale, de învingere a dificultăților prin noi ipoteze și soluții. Este un proces de examinare a practicii educației în mod sistematic, folosind tehnici ale cercetării, prin colaborare, legată doar de situații reale specifice și se deosebește de activitatea curentă prin aprofundarea unei probleme
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
o mare nedreptate etc.). Μ Nu este deloc forțat atunci când se afirmă că bunătatea unora nu se poate exprima decât la nivel de intenție, nu și de faptă: probarea bunei intenții nu este, Într-adevăr, un lucru facil, deoarece presupune Învingerea efectivă a egoismului din noi. Μ Răul cel mai rău este acela care este făcut În deplină cunoștință de cauză. Μ Un bine realizat este ca o pată de ulei: se extinde, contaminându-i și pe ceilalți În dorința de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să fii psiholog: ce poate fi mai greu decât faptul de a Încerca să pătrunzi cât mai adânc În intimitatea trăirilor cuiva, pentru a Încerca să-l Înțelegi și să-l ajuți la nevoie, și ce este mai neplăcut decât Învingerea pudorii de a deconspira secretele acestei intimități? Dar acest fapt este compensat, adeseori, de satisfacția de a fi reușit să-l ajuți, de exemplu, pe cel care, dominat de contradicții și incertitudini interioare, se abandonează descurajării sau disperării. Μ Paradoxal
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
o forță activă care ne trage în jos. Chiar și așa, ea nu este simțită ca aflându-se sub controlul nostru. Este o povară cu care trebuie să ne împăcăm. Orice inițiativă de mișcare trebuie să învingă inerția inerentă greutății. Învingerea rezistenței greutății este o experiență fundamentală a libertății umane. Păsările și insectele ce zboară prin aer își etalează triumful asupra obstacolului greutății. Pentru percepția spontană naivă, mișcarea este privilegiul corpurilor vii, în timp ce corpurile moarte sunt imobilizate de propria greutate. Coborârea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
starea de inocență morală și spirituală originară. Este un act de restaurare a ființei umane prin purificarea sa sufletească și morală. Este reintrarea În Paradisul originar, pe care omul l-a pierdut. Dar aceasta reprezintă o desprindere de uman, o Învingere și o depășire a contradicției sau a conflictului dintre lume și spirit. 23 FORȚA SUFLETEASCĂ (VOINȚA ȘI PUTEREAĂ Cadru tematic Orice act uman afirmă o potențialitate. El are o origine, o sursă din care provine și se dezvoltă. Mișcarea este
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
vedere psihomoral, distingem două semnificații pentru putere: aă posibilitatea de a fi sau de a te afirma, de a te impune În absența oricăror obstacole, susține Boussuet: bă posibilitatea de a fi sau de a te afirma ca persoană prin Învingerea obstacolelor care Îți „Închid” Înaintarea În viață, susține Freud. Care sunt elementele care, din punct de vedere psihologic și moral, caracterizează puterea? aă Afirmarea de sine este prima caracteristică a puterii. Ea corespunde aspirațiilor, ambițiilor sufletești, spirituale și morale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o evaluare critică a Hortensei Flexner; Yourcenar rămâne în Europa până la primăvară 1970 67 Este aleasă în Academia Regală Belgiană An Istorie Cultură 1959 Castro răstoarnă regimul Batista din Cuba Sarraute, Planetarium 1960 Introducerea noului franc francez Ionesco, Rinocerii 1961 Învingerea revoltei algeriene. Gagarin efectuează primul zbor în cosmos Genet, Les Paravents. Se fondează Tel Quel. Robbe -Grillet, Ultimul an la Marienbad 1962 Criza rachetelor cubaneze. Pompidou devine președintele Franței Alexander Soljenițîn, O zi din viața lui Ivan Denisovici 1963 Asasinarea
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
acestui fenomen contribuie la elucidarea numeroaselor probleme ridicate de diferitele ramuri ale științei despre om. Dintre aceste probleme, pe un prim plan se situează cea a adaptării sistemului personalității la exigențele realității, respectiv cea a rezistenței la stresurile cotidiene și învingerea privațiunilor și contradicțiilor pe care omul le întâmplină, în mod curent în cursul dezvoltării sale. Această, problemă este importantă, sub raport teoretic, deoarece cercetarea, comportării în timpul unei „blocări” sau a unui „conflict de interese” poate furniza date valoroase în legătură cu legile
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
concepției freudiene și, implicit, termenului de „complex”. Pornind de la observația căun anumit organism poate prezenta, din cauze ereditare sau dobândite, unele defecte (insuficiențe, inferiorități), Adler dezvoltă conceptul de „compensație” care exprimă posibilitatea (manifestată în diferite forme și pe căi variate), învingerii/depășirii respectivei incapacități sau anomalii funcționale. Funcția deficitară a unui organ determină, în mod normal, - spune A. Adler - la ființa umană o „voință compensatoare de putere” (funcția deficitară ar influența, deci, personalitatea). A. Adler s-a hotărât relativ târziu (1926
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
autoacuză pentru un eșec datorat, în realitate, greșelilor altora). Alți cercetători, cum ar fi H.H. Kendler („Basic psychology”, 1963, Methuen, London), propun ca analiza comportamentului la frustrare să fie efectuată pe baza următoarelor trei criterii: a) succesul sau insuccesul în învingerea obstacolului, b) persistența răspunsului comportamental, c) în funcție de posibilitatea subiectului de a găsi noi modalități în echilibrare. În legătură cu primul criteriu, H.H. Kendler observă că ar exista două posibilități: individul poate reuși în îndepărtarea obstacolului, în raport cu ținuta sa, sau poate eșua. În
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
socială. Întemeierea procesului de educație pe anumite particularități ale naturii psihice a copilului constituie numai începutul procesului de dezvoltare a ființei umane, fără a acoperi însă integral acest proces. Pe de altă parte, educația morală presupune un efort conștient de învingere a unor tendințe negative, mai ales în procesul cultivării curajului, a capacității de cumpătare, a stăpînirii de sine etc. În astfel de cazuri, educatorul nu se poate lăsa călăuzit de instinctele copilului. În probleme de didactică, Găvănescul se pronunță pentru
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]