1,698 matches
-
și capitularea întregii armate, din ordinul Regelui Mihai, înaintea semnării armistițiului cu rușii, România a pierdut baza juridică și morală a apărării drepturilor sale, s-a dezonorat singură." România asfârșit prin a încheia războiul în tabăra învingătorilor, dar împărtășind condiția învinșilor. Am recăpătat totuși jumătatea gliei transilvănene, răpită prin Dictatul de la Viena.Țara a rămas însă, din acest război, cu trupul sfâșiat în nordul și răsăritul ei, prin pierderea Basarabieiși a unei jumătăți din Bucovina. Demnitatea Soldatului român, însă, a rămas
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
Amiralității britanice Winston Churchill, „Partidul războinicilor” și organizația „Focus” împing din nou, cu sprijinul Poloniei, Germania în războiul mondial II și din nou nemții pierd. Rușii sunt firește mereu de partea anglo-saxonilor împotriva Europei Centrale, romano-catolice. 1945 Imperiul German III învins, n-a fost lichidat pentru că despăgubirile de război erau incerte, așa că ele au fost amânate până la un Tratat de Pace, care nu s-a mai încheiat. Anglo-americanii au și astăzi trupe și centre de spionaj în Germania. Se vor retrage
SPIONAREA GERMANIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364413_a_365742]
-
oamenii pe care poate i-ai rănit în proces sau cadavrele pe care ai călcat) Când ,după ce toate sunt spuse și făcute, realizezi că de fapt acest lucru nu era chiar atat de important. Când ai ajuns la capăt și învins sau învingător te așezi pe iarbă și nu este nimeni lângă tine să-ți sărbătorească succesul sau să-ți sprijine tâmpla obosită. Sau când cineva anunță că a pus o bombă în clădirea în care lucrezi. Nu am simțit nici un
...CE CONTEAZA DE FAPT de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364454_a_365783]
-
Toate Articolele Autorului În cele din urmă În cele din urmă Veți fi convinși Că meritele voastre sunt atât de mari Încât v-au învins. Veți fi convinși Că sunteți neînțeleși Pe o lume neînțeleasă. Veți fi convinși Că sunteți învinșii fiecărei zile Uitând că ea V-a oferit lumina. În cele din urmă Vă veti aduce aminte De cei pe care i-ați uitat. Și ei sunt tocmai Cei care v-au ocrotit, v-au mângaiat, v-au învățat, v-
ÎN CELE DIN URMĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361396_a_362725]
-
să-și piardă timpul cu așa idee? Să îndeplinească porunca vracilor declanșează o amplă epopee. Tactica se știe bine dinainte, transmisă corect prin testamentul oral: Eventual să râmână doar un dinte, o tibie roasă roasă și un os temporal. Creierul învinsului, delicios, mâncat de căpetenia învingătoare, iar al acestuia, „supradimensionat”, face o explozie îngrozitoare! La urmă vor fuma pipa de pace cu cea mai distinsă ceremonie, iar vrajba profetică se desface pe fundalul de naivă magie. Până când soarele prinde să scapete
TRIBALĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361401_a_362730]
-
Cine din somnul tău te scoală El știe vindecarea ce-i, Chiar viața însăși e o boală, Iar Dragostea e leacul ei! Aici, sub zarea necuprinsă, De-a pururi cu speranță ninși, Toți suferim de-o boală învinsă, Învingătorii ei,învinși... Nicolae NICOARĂ-HORIA 30 decembrie 2013 Arad, România
POEME DIN SPITAL de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363839_a_365168]
-
rând pietrele la picioarele îvățătorului Iisus. -Nu m-am gândit până acum la acest lucru preaînvățate! Dar poate că pietrele reprezintă chiar greutatea păcatelor noastre, abandonate, din fericire de această dată, la picioarele învățătorului. -Această scenă îmi aduce aminte de învinșii care depun armele la picioarele cuceritorilor, Serah! -Acum înțelegeți forța cuvintelor învățătorului luminate?! zâmbi acesta. -Fără îndoială Serah! Cuvântul e mai tare decât piatra! -Chiar și atunci când un nebun o ridică și o aruncă, în ciuda tuturor evidențelor? -Chiar și atunci
ANCHETA( FRAGMENT DIN ROMAN) FEMEIA PĂCĂTOASĂ de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363883_a_365212]
-
dulce, dulce-amărui De-mi vine adesea să mă leg de-un cui Când o mare-ntinsă,când un punct intens Lângă care imi sucomba întregul univers, Nici nu știu ce face când i-s ochii-nchiși Ea visează zeii sau pe cei învinși Când o Afrodita cu spumă pe ea, Când ceva ce sună că o tinichea; Fie că-ți vorbește ,fie că ea tace, Are permanent pe”vino-incoace” Jumătate sfântă,jumătate drac, Voi ce spune-ti,să mă spânzur,sau să-ncerc
ZODIA GEMENEI de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363029_a_364358]
-
lungul vieții că în momentele critice nimeni nu te ajuta. De câte ori nu ai avut nevoie de ceva și când solicitai ajutorul, toți se retrăgeau. Viața este dură, trebuie să o acceptăm așa cum este. Cine nu acceptă asta, va fi un învins. Suntem atât de egoiști încât nu înțelegem că mai mult pierdem decât câștigam. Ne pierdem timpul și banii în dispute minore. Sfatul meu este să fim înțelegători și să acceptăm realitatea. E un sfat! Fiecare va urma calea care o
CINE TREBUIE SĂ FIE ÎNŢELEPT? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363323_a_364652]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > "NICIODATĂ" "PREZENȚĂ" Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1603 din 22 mai 2015 Toate Articolele Autorului Niciodată Niciodată ultima speranță. Nu mă îndoiesc și sunt convins că-nțeleapta cerului instanță nu-mi va da verdictul de învins. Niciodată îndoiți genunchii. Am să trec și cel din urmă prag fără să îmi tremure rărunchii, fără să mă sprijin în toiag. Niciodată-nvins de necredință. N-am să-mi cern în suflet îndoieli. Îmi vor arde-ntruna în ființă
NICIODATÃ PREZENŢÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362342_a_363671]
-
Nu mă îndoiesc și sunt convins că-nțeleapta cerului instanță nu-mi va da verdictul de învins. Niciodată îndoiți genunchii. Am să trec și cel din urmă prag fără să îmi tremure rărunchii, fără să mă sprijin în toiag. Niciodată-nvins de necredință. N-am să-mi cern în suflet îndoieli. Îmi vor arde-ntruna în ființă candele pentru orice greșeli. Niciodată lacrimi și suspine. Voi pleca știind că Dumnezeu o să-nsămânțeze după mine amintirea sufletului meu. Prezență Câtă mirare fulgeră
NICIODATÃ PREZENŢÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362342_a_363671]
-
și înfloriți Și azi eu Îi respir făptura Și-L simt în mugurii pe ramuri Răstigniți. Prin gânduri, sfânt și-nmiresmat, Mă viscolește, albă, floarea Și prin ungherele din suflet tulburat Mă răscolește, mai profund ca moartea, Învierea. Urcă ne-nvins misterul din pământ Cum urcă-n mine iarăși viața, Din rădăcini spre ramurile-n vânt Și cum El s-anălțat din noapte, Dimineața. Nu vezi cum înviază iar Cristos În fiecare frunză, floare, Și cum Îi cântă numele duios Murmuitoarele și
MIRESME SFINTE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362386_a_363715]
-
februarie 2017 Toate Articolele Autorului Lângă iubire freamătă ura snopind iertarea cu vechiul cnut, iar răzbunarea-și pune armura și ține-n brațe paloș și scut. Lângă speranță stă îndoiala și doar regrete țese de zor că prea adesea a-nvins greșeala în conștiința umui popor . Lângă-mplinire, fiindu-i umbră, râde eșecul hâd și trufaș, privind spre viața tristă și sumbră cutreierată de-un țel abraș. Lângă ursită chiar Domnul plânge privind cu milă tristul destin în care scrie că
LÂNGĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361063_a_362392]
-
angoasa de așteptare și angoasa reală, în mod esențial și întotdeauna în relație cu un pericol: „Întâi l-au părăsit dușmanii./ apoi prietenii./ Ultimul dintre cei trei/ parcă șovăia./ Să fi fost remușcare? Istov?/ Părerea de rău l-o fi-nvins?/ „Așteaptă-mă!” țipă femeia,/ răgușită,/ zăbavnicului ins./ Apoi către Iov:/ „Ți-am repetat de o mie de ori;/ ce mi-a rămas de spus e atât:/ De piciorul dumnezeului tău/ leagă-ți ștreangul de gât,/ spânzurat, visătorule,/ ca un diamant
IOV, OMUL LOVIT DE CEL RĂU de PETRE ISACHI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360933_a_362262]
-
spațiu; au existat, desigur, și deținuți care nu au avut o autentică trăire creștină, dintre aceștia administrația închisorilor își racola informatorii. Tot din rândul celor necredincioși au fost cei care s-au sinucis sau au ieșit din închisoare socotindu-se învinși și dorindu-și răzbunarea. Dar această categorie a victimelor a fost foarte redusă numeric și foarte puțini au supraviețuit detenției, căci lipsa de speranță și sentimentul zădărniciei, la care se adăugau condițiile de gulag, i-a descompus trupește și sufletește
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
1942 și începutul anului 1943 (războiul sfârșindu-se în 1945 cu înfrângerea puterilor Axei). Au pierit și militari și civili. Viețile și morțile dansau împreună și „în orice clipă unul dintre parteneri cădea la picioarele celuilalt”. Fuseseră mulți, foarte mulți învinși de moarte. Iată de ce izbucniseră în plâns mamele! La sfârșitul acelui an școlar părăseam frumoasa noastră Transilvanie, al cărei nume provine din latină, menționat pentru prima oară într-un document din secolul al XI-lea ca Ultra Silvam (deosebit de împădurit
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
indignați că la Zoo Toronto s-au adus schlete de Dinozauri și nu dinozauri vii (Liviu Marcu). • Ne răsucim în Istorie în cerc închis. • Umor facultativ. • Mi-am păstrat sângele rece parțial... Total ar fi fost prea de tot. • Lăsați învinșilor măcar libertatea de a se da victorioși... Nu înțelegerea, neînțelegerea doare. • A fi curajos nu înseamnă a nu-ți fi frică ci a-ți învinge frica (Liviu Antonesei) • Sunt absențe mai onorabile decât prezența. • De ce Mediocritatea e sfântă? • Libertatea mea
LEGENDA & FUNIA DE USTUROI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368370_a_369699]
-
iau aminte La tot ce-i nou. Ba chiar glumesc Și în derâdere iau toate, Timp, bunăstare, viitor. Răspundere, a fi dator, Nu-s pentru azi ori mâine! Poate, Pentru a fi învingător Este destul să dai din coate. „(bacalaureat ...) [învinșii care dau din coate]” Speranța poetului - (3) „Mai am să-ți spun ceva, așa cum scris-a De-nțelepciunea muzelor ne leagă Menindu-ne să-nsămânțăm obleagă Cu har de suflet peste veche clisa Ce maculează inima beteagă: Nu i-am
CRISTALUL OGLINZII ÎN MOIRATE APE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368556_a_369885]
-
O păreche de mănuși...” — Străinule, nu te înțeleg, nu caut vorbe pe ales. Te-aș întreba însă altceva: ”Cele mai cumpllite înfrângeri nu-s renunțările la vis?” (Radu Gyr) — Mă lași mut. Totuși ești tu un învingător? — Știu doar atât: învins nu-s! Spui tu asta, dar lumea toată spune altceva... — Da... Da! Trăim printre ce vedem, dar vedem doar ce ne închipuim. Valabil la toți. Doar moartea și prejudecățile sunt veșnice. Din atâtea miliarde, doar un singur om, la un
ÎNTÂLNIRE CU DON QUIJOTE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367839_a_369168]
-
tatăl, transmițându-i acesteia cu zâmbetul pe buze, că: “Nu, nu este adevărat...! Tatăl meu va trăi prin mine, mai mult decât și-ar fi trăit propria viață!” După încă douăzeci de minute de resuscitare, epuizați, medicii s-au declarat învinși și au consemnat decesul bărbatului. Între timp, eforturile celor de la descarcerare s-au concentrat pe a doua mașină, îndepărtând crengile și trunchiul ce căzuse pe mijlocul acesteia, bucată cu bucată. Era o muncă dificilă și care s-a desfășurat cu
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
Prin taigale grizonate Înzăpezite și mizere, Printre lacuri glaciare Ce emană frig, durere, Se prelinge-o umbră ștearsă Pogorâtă dintre ghețuri, Un bărbat cu barba deasă Se preumblă printre cețuri. Plânge sufletul într-însul, Plânge lăcrimând amarnic, El bufonul, el învinsul - Cu destin fatal slugarnic. Părăsit de lumea toată Și uitat de-a lui iubită, Bântuie din poartă-n poartă - Blestemând o grea ursită. Nu-l iubește Catalinca - Fata lui Ivan pescarul Și cu votca rus-palinca Își îneacă lent amarul. Ar
AMOR SIBERIAN de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368035_a_369364]
-
ca astăzi să dârdâi în obidă când mă lovește biciul vieții crunt. Fedra Din mare ieși monstrul. Grăbit înainta și se sperie de moarte armăsarul care porni în iureș, zdrobind de pietre carul cu care Hippolytus se plimba. Așa a-nvins minciuna și Fedra l-a învins pe cel ce i-a respins trufaș iubirea. Cu ochii plini de groază privea nenorocirea ce focul vieții-n tânăr trup l-a stins. Theseus, lângă dânsa, o mângâia ușor, dar ea respinse orice
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367462_a_368791]
-
ei, ea a împlinit aceasta cu atâta tărie încât cei ce o chinuiau s-au descurajat și schimbându-se unii pe alții o chinuiau în tot felul și modul, de dimineața și până seara; dar ei înșiși s-au declarat învinși, ne mai având ce sa-i mai faca și se mirau că mai poate să respire, întreg trupul ei fiind de jur împrejur sfâșiat și deschis de lovituri, ei, mărturisind că un singur chin de felul acesta era suficient ca să
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
pământ cine-o are”; „Aici ai vană, ai chiuvetă, ai prosoape... e rai, Maria”; „acum înțeleg de ce îți plăcea să fii bolnav când erai mic”. Descurajarea atinge paroxismul, însă acest stadiu maximal va secunda performanța. Din punga cu aurolac - punga învinșilor - se inhalează, totuși, vise. „Din multe pe care le visăm, multe vor deveni realitate... Dar dacă nu visăm, ce ar putea deveni realitate?”. Realitatea-realitate e prezentă, e cotidiană, e banală. Dar «devenirea», realitatea devenită realitate, comportă realizare - este o reușită
PIETRICELELE SE FAC STELE de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366991_a_368320]
-
avea tot ce-și putea dori. Cu un singur cuvânt putea obține orice. Cât despre pocăință, tetrarhul îi spuse profetului că aceasta era pentru cei care doreau sau aveau nevoie de iertare, pentru sclavi, pentru proscriși pentru condamnați și pentru învinși. Răspunsul lui Ioan îl bulversase și enervase în același timp. ,,Bine ai grăit Irod despre pocăință, căci suntem sclavi ai păcatului, pururea fiind învinși de cel rău”, îi spuse Ioan pe un ton consolator. ,,Iar altă cale decât cea a
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]