2,841 matches
-
gesturi uneori manieriste, ușor prețios dar fermecător prin atitudinea fals „plebee”, altfel orgolioasă, și prin iscusința prozodică: „Vă las în valea acestei scurte plângeri, -/ Orice sfârșit vestește-un început, -/ Mă duc eu primul - sunt mai priceput,/ Să pun din vreme șeile pe îngeri.// Zvântați cu zâmbet aripile plânse,/ V-aștept la grajdurile de smarald, -/ Nu vă grăbiți, d-abia-i amiază și cald/ Și eu v-aștept și chingile sunt strânse.// Când veți veni-n amurg sub înserare/ Vom călări frumoși prin elizeu
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
ar vrea să braveze Pe căderea în final A cortinei la un bal Peste coruri siameze? Toată lumea din incintă S-ar înscrie la concurs Dac-ar ști că pe parcurs Se bonifică vreo chintă Călărași și călăreți Cântă aburcați în șa Nu-i aude nimenea De atâtea dimineți Și se duc, se duc întruna Ca un vis frumos de mai Tropotele lor de cai Până când răsare luna. Referință Bibliografică: Vine noaptea / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 269, Anul
VINE NOAPTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361369_a_362698]
-
să “dezbrac” o așa operă de artă. În aceste condiții și conversația este artificială, de parcă joci într-o piesă de teatru și nu-ți cunoști bine rolul! Mai senzuale sunt feminele care umblă cu bicicletele pe trotuar, pedalând agale, cu șaua între buci, și activându-ți brusc repertoriul imaginar al pozițiilor visate! În definitiv, poți “pedala” și în dormitor, cu drăguța pe “cadru”, fără să te vadă toată lumea... În documentarea mea am găsit și o imagine cu “acuplarea” a doi humanoizi
GHEIŞELE DIN KYOTO – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “JAPONIA 1999”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362498_a_363827]
-
12), în referenți de recuzită (Iar tu m-ai apărat cu sabia,/ Ca un vrednic cavaler medieval..., p.124), în aspirații și în fantezii nubile (În așteptarea Prințului Albastru/ Pe calu-i cu căpăstrul de argint./ Să mă arunce-n șaua de mătase,/ Să ne-avântăm de-a dreptul către cer,/ Pe căi regești. Apoi să mă oprească/ La scara din castelul efemer, p.74), ca în estetica fabulativului fantastic. De aici, sau în legătură cu asta, bucolicul decorează poezia Domniței Flori Neaga
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
lumina-n descânt/ și apoi din apa cea tare să bea...// Cineva mă pândea ... Mă pândea/ cu otravă spre ierburi răsfrânt.../ N-am știut că-n mine cineva/ are puterea pe sare și vânt/ să-și clădească un frâu pentru șa,/ temei pentru același veșmânt,/ eram prea aproape și, vai, de abia/ se zărea prefăcut în Cuvânt.../ N-am știut că-n mine cineva...” (N-am știut). Încă din această perioadă identificăm temele și motivele creației, dar și complexitatea stărilor existențiale
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
chef. Nicio sămânță nu mai încolțea aici, aerul era fierbinte ca smoala clocotită, iar de izvoare de potolit setea nici pomeneală: „De prăpăd și fierbințeală/ N-aveai loc să pui piciorul:/ Aerul duhnea a smoală,/ Însetat era izvorul ... / - „Făt-Frumos, în șa te ține:/ Scorpiei nu-i știu pereche -/ Gheonoaia, pentru tine,/ A fost floare la ureche!” Deposedată de unul din cele trei capete, Scorpia se predă. Biruitorul se arată mărinimos de fiecare dată și le redă, în chip miraculos, integritatea corporală
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
fost creată de Poincaré în anii 1880-1882. Savantul a arătat că și în cazul când ecuația diferențială nu se rezolvă explicit, se poate de determinat caracterul comportării soluțiilor (curbelor integrale) și a propus o clasificare a punctelor singulare ale soluțiilor: șa, focar, centru, nod. Dar problema deosebirii acestora, fără cunoașterea explicită a soluțiilor s-a dovedit a fi foarte complicată. Amintindu-și de acele vremuri, prof. Mihail Popa a mărturisit: „N-am crezut niciodată că mă voi ocupa cândva de problema
MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE de TATIANA ROTARU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364205_a_365534]
-
ta de mister și de sticlă se dizolvă în apusul care te întâmpină, în apusul care îmbracă drumul tău.. Oră non resta che chiudere gli occhi e respirare piano perché ți voglio assaggiare, primavera, ed addomesticare, bella e gitana che șei e distanțe, e la tua corazza di mistero e vetro și dissolve nel tramonto che t'accoglie, nel tramonto che riveste îl tuo cammino.. Referință Bibliografica: BĂRĂGAN / Luca Cipolla : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 939, Anul III, 27 iulie
BĂRĂGAN de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364281_a_365610]
-
fantazării, a perseverării, a deziluziei și frustrării, a mâniei și iertării dar, invariabil a victoriei speranței; o poezie concepută din perspectiva și “substanța” unui optimism congenital; o poezie a retrăirii frământărilor specific-adolescentine - de la înmugurire (“Himeră”; “Muzei mele”, “Ochii-ți spun” șa.) la paroxism (“Îți scriu iubito”, “Te aștept” șa) și neresemnare (“Buze înghețate”, “Hai vorbă,-napoi !”, “Poemul vieții”, “Ultima scrisoare” șcl.). * Prin lumea noastră încă mai circulă câteva ziceri nemuritoare. Una, cultă, afirmă că “Veșnicia s-a născut la sat.” Alta
IMPRESII PERSONALE DESPRE CARTEA „FĂRĂ VOIA MEA” DE MIRCEA GORDAN de CORNELIA COCIŞ în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368390_a_369719]
-
mâniei și iertării dar, invariabil a victoriei speranței; o poezie concepută din perspectiva și “substanța” unui optimism congenital; o poezie a retrăirii frământărilor specific-adolescentine - de la înmugurire (“Himeră”; “Muzei mele”, “Ochii-ți spun” șa.) la paroxism (“Îți scriu iubito”, “Te aștept” șa) și neresemnare (“Buze înghețate”, “Hai vorbă,-napoi !”, “Poemul vieții”, “Ultima scrisoare” șcl.). * Prin lumea noastră încă mai circulă câteva ziceri nemuritoare. Una, cultă, afirmă că “Veșnicia s-a născut la sat.” Alta, folclorică, sfătuiește : “Cine n-are bătrâni, să-și
IMPRESII PERSONALE DESPRE CARTEA „FĂRĂ VOIA MEA” DE MIRCEA GORDAN de CORNELIA COCIŞ în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368390_a_369719]
-
dalerui Pe la dalbii cârciumari Hoiler hai dalerui Frumos dar că-și adăflară Hoiler hai dalerui Un cal galben ca și-un graur Hoiler hai dalerui Frâul galben de mătase Hoiler hai dalerui Cum nu se mai adăflase Hoiler hai dalerui Șaua-i galben poleită Hoiler hai dalerui Cum nu s-a mai pomenit Hoiler hai dalerui Cu scărele în turnurele Hoiler hai dalerui Cum nu mai sunt ca ele Hoiler hai dalerui Unde-i (Nume vânător) cel frumos Hoiler hai dalerui
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
stăm di vorbi așa că oaminii! Se așează pe un scaun care rezistă doar pentru că e chinezesc și ăștia nu glumesc când e vorba de calitate, apoi da o comandă: - Jenicî, ada fă sticlă di cocârț, măi lași și tu matură șeii și hai și vorghim și nu zaci oaminii iștia ci suntiem muți! Numită Jenica, aruncă matură și se mișcă, de data aceasta, neverosimil de iute pentru gabaritul afișat, spre a îndeplini comandă primită. Oricum, mult mai iute decât în secvențele
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
noi, ci noi stim mai bini cum stă treaba pi-aiși! Și ni-o lăsat ci niși el nu pre mai pute, cî-l cam ajunsăsî băutură, ci pini la urmi s-o molipsât și el, numa ci nu pute duși că șei di la noi, câri fași asta din moș-strămoș’ și l-o prăvălit aracan di capu lui. Acu’, nu-i vorba, ci și munca l-o ninoroșit, ci iel munșe că prostu’ tați zâulica, ș-acu stă pi cuptor și traji
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
ortodox al Transilvaniei, Andrei baron de Șaguna (1808-18739). Andrei Șaguna s-a născut la Miskolț, în Ungaria, într-o familie de macedoromâni din Balcani, a urmat școala gimnazială la Mișcolț, apoi studii de drept și filozofie la Pesta și teologice șa Vârșeț. La vârsta de 25 de ani îmbracă haina monahală la mănăstirea de la Hopovo. În anul 1846 a fost numit vicar al Episcopiei Ardealului iar, în 18 aprilie 1848, în plină revoluție, era numit Mitropolit al Transilvaniei. Cum afirma Academicianul
DESPRE MITROPOLITUL ANDREI SAGUNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366925_a_368254]
-
puteau sprijini picioarele. Pe furca din față era ansamblată o roată de bicicletă iar pe coarnele propiu-zise ale bicicletei fusese așezat un scăunel metalic. În această formă, pe arătarea respectivă puteau să stea trei persoane, una pe scăunel, una pe șaua cadrului și alta pe portbagaj. —Măi, ce dracului arătare e asta? i-am întrebat eu. —E o... zdrâng-cicletă, șefu’! mi-a răspuns, învăluindu-mă în albastrul limpede al ochilor lui, Corcodușe. Sau...cel puțin așa am botezat-o noi. —Bă
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
îi foloseau spre a le vinde produsele, patronii ocupându-se personal de procurarea mărfurilor. La unul din magazine văzu oprită o căruță cu coviltir din care se descărcau baloți cu fel de fel de mărfuri. La altul, un negustor de șei își tot întorcea și răsucea mărfurile către cineva care le privea și le măsura suspicios, parcă neîncrezător în rezistența lor și în asigurările vânzătorului. Undeva, pe o moviliță de pământ, câteva fete ale mahalalei boceau un mic sicriu ce aveau
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
fost tratat în sat ca strigoi...). Odată intrat în perimetrul cătăniei, legătura cu satul se va păstra, pentru scriitor, mai ales „după ora de stingere” sau, aproape în real, suit cu plutonul (pe care, ca ofițer, îl va comanda) în șaua dealului Măgura, încheindu-și instrucția în „plăcerea [repetat oferită soldaților] de a se simți «cai în spume»” - pagină în relație cu alta, cu un cal înhămat „la căruța cuvântului”... (De altfel, cu un căluț călătorise autorul încă înainte de a se
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
orice crimă, pentru o pungă de bani în plus. Împlătoșați, pe cap cu cucile ienicerești, cu lingura de lemn în loc de panaș, cu archebuzele la umăr și furcheții la mâna stângă, se clătinau la fiecare mișcare a cailor. Când săltau după șei pungile cu praf de pușcă de la cingătoare le loveau mânerele iataganelor de la șold. Schender Pașa ordonase căpeteniei ienicerilor să aleagă un grup de astfel de păzitori pentru ca drumul lui să se desfășoare în liniște. În careta-i cu perdele din
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
de busuioc uscat și o sticluță cu aghiasmă de la nouă biserici, după care porni ca o vijelie, șchiopătând amarnic din cauza piciorului ei beteag către casa noastră, făcându-mi inutil semn să o urmez. Spun ,, inutil” căci eu eram deja în șa și pedalam cu disperare ca să o liniștesc pe mama, despre care bănuiam că se întorsese în infernul populat cu demonii înaripați ce ne infestaseră casa. Bănuiala mi se confirmă de cum am intrat pe poartă, urmată la scurt timp de războinica
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
stelele-n cer streine, / Gîndurile tot suspine; Lin te, codrule, clatínă... Și sufletul mi-l alină, / Limpeziți-mi-l, izvoare). Într-o suită de rime catalectice, se accentuează mai mult lumescul decât finalul de vers: Și, lîngă el, mîndră,-n șa, / Ședea dragă Dragosteá, / Văi și munți se luminá / Și se-nroura lumeá). În versurile acestui Poet, iubirile sunt umane, reflexe, desprinse (parcă sau aievea) din realitate (Cînd amăgiri în mine-s toate / Și-aievea toate cîte-mi par...), din care cauză
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
-au fermi în cursă, pentru miza pusă-n joc. În aplauze primit-a, premiul ce l-a câștigat, un ștergar, Agheasma Mare, calul ș-un chimir ornamentat. Se-ncinsese chiar o horă, când o fată a dispărut... o săltase-n șa iubitul făcându-se nevăzut. Referință Bibliografică: VISURI PLACUTE / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 165, Anul I, 14 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cârdei Mariana : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
VISURI PLACUTE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367137_a_368466]
-
Da, el nu poate să și-i moaie? - Auzi, măi leneșule: te prinzi să moi posmagii singur, ori ba? - Ba, răspunse leneșul. Trageți mai bine tot înainte!” Pe 11 decembrie va fi Ziua cetățeanului turmentat? Ș-am încălecat pe-o șa și v-am scris tableta așa...! * Toate bune!?! P.S. Vrei tabelete? Ia de aici http://blogulluigabu.blogspot.ro/ Ai nevoie de o informație? Mică, mică? O rezolvăm împreună. Trimite mai departe! Să se vadă! Ne-am eliberat de frică! ------------------------------------------------- Sergiu
TABLETA DE WEEKEND (176): VOCAŢIA RATĂRII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368695_a_370024]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ȘI CĂLARE ȘI PE JOS Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 900 din 18 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Mândra mea cea mai călare, Șa ți-aș fi pe-un cal vânjos Și șa moale-ntre picioare Bicicletei de sub dos Când te bate și te doare, Mândra mea cea mai pe jos. Sau pe cârca mea bucită Să te duc la pas la dus Și
ŞI CĂLARE ŞI PE JOS de ROMEO TARHON în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363672_a_365001]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ȘI CĂLARE ȘI PE JOS Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 900 din 18 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Mândra mea cea mai călare, Șa ți-aș fi pe-un cal vânjos Și șa moale-ntre picioare Bicicletei de sub dos Când te bate și te doare, Mândra mea cea mai pe jos. Sau pe cârca mea bucită Să te duc la pas la dus Și-napoi încolăcită Cu picioarele de fus Peste șalele-mi
ŞI CĂLARE ŞI PE JOS de ROMEO TARHON în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363672_a_365001]
-
lui Basarabă” și de ce au numit un deal din vestul satului „Dealul Tihomirului”. Și mai înțelegem, de ce oștenii sohodoleni care păzeau Pasul Cerna-Jiu aflat în Scocul Jiului și care făceau ca și acum transhumanță - trecând din Oltenia în Ardeal prin Șaua Suliți - îl scoasera pe Matei din Mânăstirea Tismana scăpându-l pe acest plai de oștile lui Leon. Oltenia a fost și este un areal de mare patriotism a cărui sămânță s-a plantat de-a lungul istoriei! Aceasta este chintesența
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]