3,075 matches
-
și noi la televizor, mai citim ziarele, mai vorbim cu clienții. — Parcă te cunosc de undeva. — De la moartea lui Roman, instalatorul polonez. În fața taxiului apar Jean, cu trena de la rochia lui Liliane și foarfeca Solingen, și Gustave, cu lada de șampanie. — Domnule Lionel, ați uitat trena și foarfeca, îi spune chelnerul. Păstrează trena bacșiș. Împarte-o cu Gustave, deși nu merită. M-a făcut de râs cu Château Piérrot-ul lui. Foarfeca o luăm. Era pe notă. Gustave, de rușine, e gata
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
a echipei din Angers. Stagiarul Patrick - căci despre el e vorba - îi dă animalul și se retrage în beznă. Lionel și indianul se opresc din strigăte. Lionel îi dă șoferului un bacșiș generos de zece euro. Șoferul descarcă lada de șampanie și demarează fericit. Lionel încarcă în brațe lada și-i spune lui Agnès: — Ce seară animată. — Nu e grav. Important e c-am promovat. Lionel și Liliane urcă la etajul patru cu liftul. Liliane îl așteaptă în fața liftului până se
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
lada și-i spune lui Agnès: — Ce seară animată. — Nu e grav. Important e c-am promovat. Lionel și Liliane urcă la etajul patru cu liftul. Liliane îl așteaptă în fața liftului până se întoarce din garsoniera în care a depozitat șampania. Cavaler, vine cu o sticlă și o ajută să se deplaseze până la apartament. Intră și el cu ea. Robespierre, răpus de oboseală și sătul de șampanie și carne crudă, se bagă direct sub pat. Lionel dă cep șampaniei și toarnă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Liliane îl așteaptă în fața liftului până se întoarce din garsoniera în care a depozitat șampania. Cavaler, vine cu o sticlă și o ajută să se deplaseze până la apartament. Intră și el cu ea. Robespierre, răpus de oboseală și sătul de șampanie și carne crudă, se bagă direct sub pat. Lionel dă cep șampaniei și toarnă în două pahare de cristal - unul de culoare verde și unul de culoare roșie - achiziționate la falimentul fabricii de sticlărie Blanchard și Fiii. Dau amândoi peste
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
a depozitat șampania. Cavaler, vine cu o sticlă și o ajută să se deplaseze până la apartament. Intră și el cu ea. Robespierre, răpus de oboseală și sătul de șampanie și carne crudă, se bagă direct sub pat. Lionel dă cep șampaniei și toarnă în două pahare de cristal - unul de culoare verde și unul de culoare roșie - achiziționate la falimentul fabricii de sticlărie Blanchard și Fiii. Dau amândoi peste cap șampania. Liliane face un număr din Patricia Kaas cu Ce soir
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
carne crudă, se bagă direct sub pat. Lionel dă cep șampaniei și toarnă în două pahare de cristal - unul de culoare verde și unul de culoare roșie - achiziționate la falimentul fabricii de sticlărie Blanchard și Fiii. Dau amândoi peste cap șampania. Liliane face un număr din Patricia Kaas cu Ce soir je ne vous plais pas? Lionel e aproape gata să intervină cu un citat din Gabi Luncă: Și-am să te bat, cu scândura de la pat, pân’ la ziuă praf
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
gata să intervină cu un citat din Gabi Luncă: Și-am să te bat, cu scândura de la pat, pân’ la ziuă praf te fac, dar se abține. Începe să plângă; în ultimul timp, plânge cam ușor. Bea o gură de șampanie direct din sticlă și spune: — Mi-e clar: pot să fac tot ce vreau, dar duminică tot o să mor. Degeaba mă împotrivesc, o să se ntâmple cum a zis Esmé. Până la urmă, o să trebuiască să ți-o și trag. Ce mai
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
zis Esmé. Până la urmă, o să trebuiască să ți-o și trag. Ce mai aștepți? îi pune Liliane o întrebare plină de bun-simț. — Nu pot să profit, ești beată. — Ești manierat, îi întoarce ea complimentul. Lionel se uită la sticla de șampanie în lumina lămpii. Constată c-a mai rămas de-o înghițitură. O înghite. — Plec, am de lucru. — La ora asta? Ce? — O să vezi. De fapt, o să citești. Noapte bună, Liliane. — Noapte bună, Lionel. Pleacă. Intră în garsonieră. Se așază la
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
fața locului, iar consulatul începe să se implice. E vineri, 11 mai. De când nu mai are ceas deșteptător, Lionel a pierdut noțiunea timpului. În gură are un gust de plumb, deși n-a băut niciodată plumb. A băut însă atâta șampanie câtă se bea la Traviata într-o stagiune. Numai că ăia nu beau Moet, ăia beau vin spumant. În cel mai bun caz. La Opera din București se bea apă carbogazoasă cu lămâie. Când s-au prevăzut lămâi în deviz
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
existența - atât cât a rămas din ea: cui să lase toate astea? Privirea lui Lionel este atrasă de lămâiul de pe terasă: arată mai jigărit ca niciodată, deși l-a tratat cu cenușă. Ba ieri seară i-a dat și puțină șampanie, de pe fundul sticlei. Ia o hotărâre gravă: dacă un lămâi prăpădit e în stare să moară demn, închis pe un balcon, se va închide și el în casă și va încerca să moară cu demnitate. E genul de hotărâre pe
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
soneria continuă să sune. Se aud și niște pumni zdraveni în ușă. Chiar și niște înjurături în mai multe limbi străine, necunoscute lui Lionel. Ignoră totul. Se întinde pe salteaua care e pusă direct pe podea. Desface o sticlă de șampanie și se bucură că a făcut câțiva oameni fericiți. E ora 16.30. Lucrurile s-au liniștit de tot, iar sticla de șampanie s-a golit de tot. Se aude un țârâit timid de sonerie. Lionel se duce la ușă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Lionel. Ignoră totul. Se întinde pe salteaua care e pusă direct pe podea. Desface o sticlă de șampanie și se bucură că a făcut câțiva oameni fericiți. E ora 16.30. Lucrurile s-au liniștit de tot, iar sticla de șampanie s-a golit de tot. Se aude un țârâit timid de sonerie. Lionel se duce la ușă în vârful picioarelor. Se uită pe vizor și vede o văduvă. I se pare cunoscută. Da, e moștenitoarea din anticamera notarului. Cea care
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
n-are nici un haz. — Dacă toată lumea ar gândi ca tine, am fi o lume de sinucigași. Suntem o lume de sinucigași, dar puțini au curaj s-o facă. — Noapte bună. Luni o să râdem de toate astea. Nu stai la o șampanie? — Când o să avem ce sărbători. — Duminică e ziua mea. — Vorbim duminică. Lionel o conduce până la ușă. Închide ușa în urma ei. Observă că n-a bifat ziua de joi în calendar. O bifează. Desface o sticlă de șampanie. Capitolul 6 în
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
stai la o șampanie? — Când o să avem ce sărbători. — Duminică e ziua mea. — Vorbim duminică. Lionel o conduce până la ușă. Închide ușa în urma ei. Observă că n-a bifat ziua de joi în calendar. O bifează. Desface o sticlă de șampanie. Capitolul 6 în care apar oameni care l-au cunoscut pe Lionel, populația din Angers sare în apărarea lui, Sandu Mutălăul devine erou necunoscut, iar prezicerea lui Esmé privind-o pe oloagă se adeverește. Lionel are o revelație. E sâmbătă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
tristețe la lămâi: e clar c-o să-și dea duhul odată cu el. Face o ultimă tentativă: varsă în ghiveci toată cenușa care i a mai rămas și-l inundă cu Evian de la frigider. Reintră în cameră. Se dezmeticește cu greu: șampania Moet lasă urme adânci asupra memoriei recente, fapt constatat clinic. Își amintește ce s-a întâmplat cu o zi înainte, cum a dat totul de pomană și cum s-a hotărât să-și aștepte moartea în liniște. Liniștea e tulburată
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
din istoria televiziunii. I-au adus și un televizor cu plasmă, să se vadă în condiții optime. Merge treaba, domnule Frunza? se interesează Gérard, în timp ce tehnicienii încep să întindă cablurile. — Unsă. Mai exact, stropită, îi arată Lionel două sticle de șampanie căzute la datorie. — Nu e grav. Văd că v-ați hotărât să evoluați într-un decor minimal, îi arată Gérard scenografia îndrăzneață, constând într-o saltea, un scaun și un birou. — Vreau să evoluez în voie. Ai adus banii? Producătorul
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
bucură: în fond, optzeci și doi de ani e o vârstă frumoasă, iar Coasta de Azur e un loc unde să tot mori. Chiar și de plictiseală. Lionel vede începutul calupului de publicitate și stinge televizorul. Deschide o sticlă de șampanie. E ora 21.45. Lionel e băut bine. A dormit puțin după masă, dar când s-a trezit, a început să bea și mai tare. Vrea să plece vesel de pe lumea asta. Sună soneria. Se duce la ușă în pași
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cablu scoaterea postului L’Anjou Libre din ofertă. Calupul de publicitate ține doar douăsprezece minute și asta nu pentru că așa cer normele, ci pentru că nici Lionel nu mai e ce-a fost. Mai e și beat pe deasupra: se știe că șampania moleșește. Când se revine în direct, telespectatorii mai apucă să vadă o jumătate de sân, în timp ce Liliane își pune sutienul. Stau amândoi pe marginea saltelei. Văd viața în roz - încă nu și-au pus ochelarii. — Acum pot să mor ferice
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
instantaneu. După o scurtă repetiție de sincronizare, încep să strige sacadat: — Li-o-nel, te iu-bim, Li-o-nel, te iu-bim! Atunci, dați-mi mobila înapoi! Se lasă o tăcere bruscă. Lionel reintră în cameră. Agnès iese din cameră. Lionel desface o sticlă de șampanie. Când ajunge la jumătate, sună soneria. Lionel deschide. Un individ pe care nu l-a văzut în viața lui îi aduce un cuier de care voia să scape mai demult. În mai puțin de două ore, garsoniera lui Lionel seamănă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
pentru românul condamnat, în timp ce și-au băut cafeaua și și-au uns bagheta cu unt și miere. Trebuie spus că Lionel a dormit neîntors, ca un mort. L-a ajutat la această scurtă nirvana și conținutul celor două sticle de șampanie băute cu o seară înainte. Primul lucru pe care-l face după ce se dă jos din patul primit ieri cadou de la hotelul de lângă gara din Nantes - pat căruia îi cunoaște toate arcurile pe dinafară - este să deschidă ușa de la balcon
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
așază lângă tort. Pune calele în vază, cu frumosul carton de întâmpinare spre Musafiră. În dreptul fiecărui scaun pune câte-o farfurioară de prăjituri, cu câte-o linguriță alături. Lângă farfuria cu tort, plasează un cuțit adecvat. Pune ultima sticlă de șampanie la frigider. Scoate discul cu Valurile Dunării și-l așază pe platanul patefonului. Mulțumit de aranjament, începe să se îmbrace în costumul negru cumpărat special pentru această ocazie. E ora 12.20. Lionel e îmbrăcat impecabil, așa cum trebuie când ai
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
televiziune. Lionel ia lumânarea de pe tort, o aprinde și o pune în fereastră. Din stradă se aude un oftat. Se duce în fața oglinzii. Din oglindă îl privește un om terminat. E neras de două zile, are cearcăne sub ochi, iar șampania i-a lăsat urme adânci pe obraji. Își aranjează cravata. Își dezleagă și releagă mai strâns șireturile de la pantofi. Stinge lumina. Toți telespectatorii umblă la contrast. Se duce, pe bâjbâite, spre pat. Se întinde. Își încrucișează mâinile pe piept. Începe
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
o cultură decentă, fiindcă toată viața am dus o viață de câine. M-am atașat mult de Lionel - nu trebuie uitat totuși că omul e cel mai bun prieten al câinelui. Puțini oameni sunt dispuși să-mpartă bucata lor de șampanie cu un câine. De-aia joi seară, la restaurant, m-am simțit și eu om. Dacă îmi dați voie să am și eu o părere critică, de animal, pot afirma cu laba pe inimă că secvența de la Duc d’Anjou
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
fermoar (adică, mucles!), dă cu var (măgulește), je pronunțat fonic (eu); G.M.: ciorbeanu, fomeanu (vrea papa); macioalfe (fete); ieși cu marinarii pe covertă!(scoate bani); mă iertați, mă duc să micționez (nu mai e nevoie de traducere); P.F.: parfum! (bun); șampanie! (minunat); bagaboante (colege). L-am cunoscut bine pe marele sonetist Tudor George, emițătorul acelui inubliabil Ahoe! Marin Preda era cu monșer! Regizorul Alecu Croitoru are o expresie bizară Care-i Keystonul? Valentin Silvestru zicea dumneta; Miluță Gheorghiu striga Bimba, măi
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
o oră, la hotelul unde locuiau, vine un orb. Cere, În limba franceză, cu domnul Eftimiu. Îi dă 10.000 de leva sumă care, În deceniul șapte, Însemna vreo 20 de salarii! Au continuat petrecerile Încă vreo două nopți, cu șampanie, caviar și roquefort. Frumoase vremuri! Azi, numai parlamentarii și guvernanții Îsi mai permit așa ceva și nici ei, zi de zi... Dar pe vremea aceea marii scriitori erau bine plătiți; nu-și consumau neuronii cu ce vor face mâine, ca să nu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]