2,811 matches
-
-i, bă, un picior în cur, dacă nu se mișcă mai repede!" Iordan se detașa de dificultățile cotidiene, de tot ce nu era recital proxim. Ea rămînea în casa pe jumătate ocupată, fără sentimentul chez-soi, de frica mitocanilor beți, cu șepci și-n lodene kaki, păroase. Nu mai ieșea în orașul malodorant, pe străzile cu nume schimbate. Prefera să "efleureze" cărțile cu cotoare aurite. Și ce imagine idilică aveam despre "mersul cu copiii", din diminețile de duminică! Întîi la cofetărie, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cînd foarte rece, cînd foarte fierbinte, mereu la extreme (gheață/foc) n-ar fi fost ce-aș fi vrut? Da, e momentul să plec. Mă întorc spre intrare și descopăr, într-un cuier cît peretele, o colecție de pălărioare, de șepci, de berete. Ce deranjat era că-i cade părul! "O să ajung chel ca un ou. Un fel de Humpty-Dumpty, dar nu rotund. Slăbănog". Trec în revistă pălărioara CIA, cea de pescar, ca a lui Gene Hackman în Ținta, cascheta cadrilată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
putut să văd decât până la vârful mâinii, dar știam durerea zagnaților înconjurați de trei rânduri de garduri din sârmă ghimpată. Îi știam și pe Căpcăunu și pe Mutu, cel cu nimbul de culoarea Lunii, pe care-l ascundea rușinos sub șapcă și pe Niftode, bolnav de boala porumbului, cu spatele știulete uriaș, de la omoplați în jos, pielea îi era acoperită cu boabe mari, cărnoase și galbene, precum și pe toată șleahta de repetenți ai clasei a V-a, de parașutele din batistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
gura ei vâscoasă striga: OOOM, OOOM!, jertfa fiind ceva firesc, unanim acceptată de oamenii portului, fără crâcnire. Se schimbau santinelele. Se auzea gălăgie în baraca soldaților, limba lor seamănă cu răpăitul A.K.M.-urilor zicea Mutu, în timp ce își ascundea sub șapcă nimbul de culoarea Lunii, dar Niftode îl contrazicea, pe când își hârjâia spinarea de stâlpul cortului, pentru că porumbul de pe spate năpârlise și îi creștea altul, nu, zicea el, zornăind boabele de tăciune că pe niște zaruri de os, eu cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
bărbătească de pe vremea lui Pazvante Chioru'. Ultimul în atelierul meu, a fost tot băiatul lui nea Ion, cu ochii veșnic lăcrimoși de dorul după bicicleta promisă de tatăl său din prenaștere își amintește Șepcarul pentru că toți repetenții trebuiau să poarte șapcă. Și după ce îi mână din urmă încolonați câte doi, ca pe niște criminali periculoși pe străzile Brăilei, Căpcăunu își desfăcu poalele de vultur și dispăru în neant. Lumea nu avea timp să se uite la niște pârliți de repetenți, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cu ferestre uriașe, dincolo de ele foșnind, înspăimântător, porumbul. Cât uram această simfonie verde, cu partitura foșnetului moale, sfâșietoare, înfrigurată, uscată, seacă, plasticizată osmotic cu croncănitul ciorilor avide de a distruge această imensitate nestatornică, străbătută de acea sperietoare vie cu o șapcă de elev pe creștetul pleșuv, gonind nu se știe de ce printre cocenii drepți, încărcați cu știuleți galbeni și grei, bolborosind versuri sau rugăciuni sau injurii la adresa cuiva care se înfiripa printre nori ca un crochiu tulbure, nesigur, părând a nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dom’ Regizor? Nu sînteți dumneavoastră cel mai tare, numărul unu, Mircea, Moldovan, Selim? O rafală de vînt ridică în aer cîteva frunze uscate, cîteva pungi de nailon, un norișor de praf. Unitatea nimănui, se gîndește Regizorașul, ducîndu-și mîna la cozorocul șepcii, subțiindu și ochii. Ceva îi spune că Santinelă îi citește gîndurile, simte că îi este tot mai greu să-și păstreze aerul de superioritate, avem o armată ruptă-n fund, își dă cu părerea, un morman de ruginituri, adaugă, privind
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
o întoarce Roja, dacă n-ar fi fost așa, nu ne-am fi aflat cu toții împreună la ora asta, adaugă. încotro o iei? îl întreabă un individ pipernicit, ești din Grup? Nu-ți pot spune, îi răspunde Roja privind peste șepcile, fesurile, și căciulile celor aflați înaintea sa în mulțime. Dacă ești de-ai noștri, înseamnă că știi ce ai de făcut, îi mai spune mărunțelul, nu e treaba noastră să dăm piept cu barajul Armatei, adaugă, după care se face
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
o mînă și un picior, toate rupte și greu de pus la loc. Șișu avea o mulțime de dușmani, care erau de aceeași teapă cu el și cercul bănuiților era destul de mare. Polițistul cel bătrîn a mirosit ceva, a tras șapca peste ochi și a continuat cu sîrg ancheta. Cu Satana aceea care l-a scos pe Șișu basma curată a fost puțin mai greu. Zilnic Liana plătea acatiste, se ruga cu ochii în lacrimi la sfînta icoană și o implora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de cămilă, peste pătură un cearșaf de atlas. Domnișoara avea obiceiul să se reculeagă în fiecare weekend de pe la 16 până la asfințitul soarelui. Trabucuri havana, whisky scoțian, pișcoturi franțuzești, ciocolată elvețiană, muzică jazz, reviste de modă. Domnișoara, în costum de plajă, șapcă Che Guevara, prosopul împăturit în 6 sub cap. Bronzul de munte face bine la circulație domnișoara, mereu pe drumuri. În week-end nimeni nu avea voie să tulbure liniștea copacilor. Așa spunea jupânul: Bă, dacă vă holbați peste gard, vă scot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
păși dincolo). Liceul cu chiu, cu vai i-au pus în buzunar o repartiție pe Motru la hidrocentrală, dar tată-su, fost sergent cu diagonală, și-a trimis odrasla la școala de majuri (îi plăcea haina militară, purta cămăși kaki, șapcă și pantaloni pană). La Fântânele se pare că i-a priit atmosfera. Rasofor, călugăr, diacon, toate la apelul bocancilor. Ceva nu este lucru curat. Boșorogul a murit și nu am avut pe cine trage de limbă, călugării bârfeau că mucosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ulei. S-a răstit la noi: — Mă! CÎnd vă văd și pă voi aci, Îmi vine să mă omor mai iute! Împrăștiați vă, dracului, odată! Glasul lui a fost urmat de altele mai lătrătoare și de cîteva mutre necunoscute, cu șepci de oraș, ieșite din dosul morii. Înainte de a strînge din dinți de indignare, ne-am risipit și ne-am ascuns pe unde-am nimerit ca să nu ni se audă suspinul. Ne-am pierdut pe rîturi, pe sub răchițile Văii Măriei. Așa
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mărturisea altceva. De impresia asta te convingea mica bucătărie de vară, improvizată În aripa din dreapta după cum te uitai la clădire și, În continuarea bucătărioarei, atelierul de croitorie al lui Sandu, locul din care au ieșit multe dintre fustele, pantalonii și șepcile noastre tricotate. Mama Maria s-a simțit la largul ei aici. Ale ei erau grădina și curtea, deosebit de generoase pentru oraș. Dădea o mînă de ajutor la bucătărie, iar uneori, și la atelier. A descoperit, Înainte de șaptezeci de ani, bucuria
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
bombăni prudent. A murit Stalin... Marele conducător... Da, a murit... Bine că s-a dus dracului!... Bine c-am scăpat de tartor!... vorbi fără grijă și fără nici o teamă poștașul și, trăgându-i o înjurătură de mamă răposatului, își tufli șapca înapoi pe cap și plecă grăbit. Afară, în uliță, oamenii aflaseră și ei de ce vuia tot satul și toată țara de dangăte de clopot. Cu toții ieșiseră pe la porți și vorbeau cu însuflețire, de parcă era ajunul unei sărbători. Stelian se retrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
dar totuși înzestrat cu o anumită carismă pentru ochii și inimile mulțimii. În locul salopetei de electrician, pe care o agățase de mult în cui, purta un costum de lucru, de culoare deschisă, care se încheia până la gât, ca un mondir. Șapca proletară de rigoare îi acoperea capul cu păr încărunțit și-i proiecta o umbră conspirativă peste ochii expresivi. Cu un gest de om pentru care nu cititul era ocupația de căpetenie își scoase ochelarii și îi așeză pe birou, peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
prea multe amănunte, Nando îi evocă liderului comunist anii copilăriei și ai primei sale tinereți bucureștene și conchise: ...Așa că eu sunt, cum vedeți, pe jumătate român și cu sufletul mă simt mai departe legat de țara asta. Gheorghiu-Dej își scoase șapca de pe cap și își netezi cu mâna parul zbârlit din creștet. Acum el căpătase un aer de om blajin și cumsecade, care ajunsese acolo unde ajunsese datorită unui joc al destinului, căruia trebuise să i se supună. Ei, asta-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
atinsese încă de mâncare. Doar o sticlă de Borsec fusese desfăcută și golită pe jumătate, în absența sa. Bună dimineața, dragi tovarăși! Ce mai faci, Sandule?... Dar tu, Miroane?... Noroc, Ceaușescule! Adică, Niculae... își salută Dej colaboratorii și, lăsându-și șapca în cuier, se îndreptă spre locul său din celălalt capăt al mesei. Cei trei ostași de seamă ai partidului puseră capăt discuției și se grăbiră să răspundă la salut, dând să se ridice în picioare. Dej le făcu semn să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
noi. Asta-i viața! Aveți dreptate, dar mie să știți că nu-mi pasă de ei, declară Victor. Nu mi-e frică mie de milițieni sau de... Involuntar, ridicase glasul cam mult și un bărbat cu haină de piele și șapcă de proletar, cu care se încrucișară pe drum, îi privi pe amândoi circumspect. Fata îl trase discret de mânecă. Această atingere îl făcu să tresară, dându-i o senzație pe care n-o mai încercase până atunci. Șase! îl avertiză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de tare, că s-ar putea să aveți probleme. Traversară Calea Victoriei și o apucară înainte, pe bulevardul cu multe cinematografe. Grija fetei pentru el îl surprinse și-l făcu să se simtă foarte măgulit. Eu, reluă fata, după ce tipul cu șapcă de proletar nu se mai văzu în urma lor, rostindu-și cuvintele pe același ton precaut și conspirativ, n-aș putea să spun că sunt o persoană atât de curajoasă... Mie mi-e frică de ei. Pe cuvânt... N-aș vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și să ciulească atent urechile, ca să nu le scape nimic din ce se petrecea în acel loc din universitate. Ei, fraților, ați văzut că gulașul unguresc frige al dracului? întrebă retoric un student bondoc și mustăcios, purtând pe scăfârlie o șapcă de elev cu cozorocul întors la spate. Și mămăliga frige, mă! îi replică un alt student, deșirat și glumeț, care se apucă apoi să-i zică din fundul bojocilor o veche doină de haiducie din colecția lui G. Dem Teodorescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ne înjure când întrebam dacă ne dau și ceva de mâncare și să țipe cu o voce batjocoritoare : "Iot foi mati ! Hleba ? Vâ imeite cito kușati, kulaki". Vasili, tatăl, reușea să păstreze puțină apă pentru Vasili cel mic, într-o șapcă roșie țeapănă, cauciucată. În a doua dimineață o a doua șapcă, cea a bătrânului Artenie, de culoare cenușie, a fost sacrificată pentru rezerva de apă a Minodorei. Într-adevăr, familia Cozmei mai avea ceva provizii. Dintr-un cotlon greu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și să țipe cu o voce batjocoritoare : "Iot foi mati ! Hleba ? Vâ imeite cito kușati, kulaki". Vasili, tatăl, reușea să păstreze puțină apă pentru Vasili cel mic, într-o șapcă roșie țeapănă, cauciucată. În a doua dimineață o a doua șapcă, cea a bătrânului Artenie, de culoare cenușie, a fost sacrificată pentru rezerva de apă a Minodorei. Într-adevăr, familia Cozmei mai avea ceva provizii. Dintr-un cotlon greu de bănuit în plasa înțesată cu boccele, bătrânul Artenie a scos în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
aproape să mă mut de el și pentru câte nopți, replică la care am crezut că nu va avea răspuns. În Little Cayman m-a căutat șeiciorul și mi-a mărturisit, ca un adolescent întârziat, că s-a îndrăgostit de șapca mea nonconformistă, de modul meu de viață diferit, căci, m-am întrebat, cărui locuitor de lux din Insulele Cayman i-ar trece prin cap să se ocupe de cocotieri, cot la cot cu băștinașii? M-am arătat dispusă să-i vând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mea nonconformistă, de modul meu de viață diferit, căci, m-am întrebat, cărui locuitor de lux din Insulele Cayman i-ar trece prin cap să se ocupe de cocotieri, cot la cot cu băștinașii? M-am arătat dispusă să-i vând șapca, la preț de tablou, eram pregătită să-i ofer chiar și un autograf, ca bonus, pe jerpelitura aceea cumpărată de pe o tarabă de doi bani, dar n-a ținut figura. A insistat să-mi facă o "vizită oficială" la "Frații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
s-a învrednicit să aibă vreo nouă mii de soții. Ăsta da bărbat! Dar tu, cu numai trei soții, nu văd cum mi-ai putea garanta libertatea. Hai, Ahmad, dacă tot ți-a căzut cu așa tronc jerpelita asta de șapcă, uite, fac un act de caritate și ți-o ofer cadou. Cunosc un rapper neamț care era îndrăgostit lulea de plante. În cele din urmă i-a căzut cu mare tronc un ananas, motiv pentru care l-a cumpărat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]