1,342 matches
-
C. Ștefănescu, reprezentând pe dl D. Hârlescu, G. Tutoveanu și V. Ghețiu și două ale domnului D. Hârlescu și D. V asiliu - Bacău.” Era și pe atunci, neîndoios, legea cu calomnia, dar în lumea intelectuală se știa și ce e șarja, gluma, umorul, împunsătura provocatoare producerii altor momen te de veselie. Populată era „Tribuna literară” înființată de ziar din primele zile ale existenței sale. Aici a publicat G. Tutoveanu foarte multe poezii: „Iubire”, „Decemvre”, „Spune‐mi”, „Dor”, „Iisus”, „Fii gata”, „Sutașul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru „a contrabalansa concurența" făcută de Cațafany cu librăria și tipografia sa. „Apare la zile mari, ori de câte ori Costache Rahmil își ia nasul la purtare.” (55x35 cm.), la tipografia G.V. Munteanu Bârlad, sunt de părere Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu. * Șarja Șarja, redactor al ziarului A.Z. Volbură, strada Regală, apare în 1932, perioadă când la Bârlad se edita ziarul „Ogorul”, „Veacul nostru” și revista „Documente răzășești ”. Evocând ce se scria la ziarul „Păreri” Gheorghe Clapa, în Păreri tutovene din 29
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ziarul „Ogorul”, „Veacul nostru” și revista „Documente răzășești ”. Evocând ce se scria la ziarul „Păreri” Gheorghe Clapa, în Păreri tutovene din 29 septembrie 2003 scrie: „În acee ași gazetă (Păreri n.n.) cititorii sunt înștiințați că în orașul lor va apare „Șarja” și „Veacul nostru”, fapt care, de altfe l, s‐a și întâmplat” „Confirmându‐i spusele, un alt membru al „Academiei Bârlădene” - Romulus Boteanu, sub redacția căruia au apărut volumele „Bârladul odinioară și astăzi”, în articolul „Profesorul Gheorghe Ioniță” spune: „Mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
25 ani de la făurirea.......................149 Rulmentul ............................................... ..........150 Răsăritul ............................................... ............151 România Mare ............................................... ....157 Secerea........................................ ......................159 Semănătorul.................................... ..................160 466 Semănătorul.................................... ..................165 Sentinela ............................................... ............169 Spiritismul ............................................... .........169 Steaua......................................... ......................172 Statutele societăților... .......................................173 Steaua Tutovei........................................ ...........174 Steagul Roșu ............................................... ......175 Straja neamului....................................... ..........194 Suveica Tecuciului..................................... ........194 Șarja ............................................... ..................194 Școala Bârlădeană .............................................19 5 Școlarii tutoveni....................................... .........195 Tinerețea ............................................... ............198 Tribuna Avântului (1907)...................................198 Tribuna Tutovei ............................................... ..198 Tutova ............................................... ................200 Țărănimea ............................................... ..........201 Uniunea ............................................... .............202 Uniunea Națională .............................................20 4 Vasluiul....................................... ......................206 Veacul nostru ............................................... .....207 Vechea Tutovă ............................................... ....211 Vestea ............................................... ................213 Veteranul ............................................... ...........214 Viitorul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Își poartă și cum Își acceptă celelalte caracteristici fizice. Moartea, vidul, neființa Îi dau târcoale, mereu prezente, mereu la pândă - trinitate amenințătoare și zeități necontrolabile. Între gândire și act Dorința de a dispărea, irepresibilă, impetuoasă, incandescentă și incontrolabilă ca o șarjă, nu funcționează, Însă, În gol. Ea este mereu contrabalansată de Încercarea inconștientă de a pune ceva În loc: un text, un semn, o urmă. La scriitorul sinucigaș, jurnalul e substitutul trăirii, al existenței, al timpului scurs În mici experiențe banale și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
luptelor, rememorări publice ale unor secvențe din acest război, dar ele nu au avut niciodată un caracter atât de cuprinzător și de regulat precum "Ziua Eroilor". Locațiile (Mărășești, Oituz) sau momentele memorabile (noiembrie 1916, iulie-august 1917), acțiunile cele mai eroice (șarja de la Robănești) sau nevoia fiecărei comunități (sat, regiment, școală) de a-și marca pierderile proprii au prilejuit nenumărate gesturi de reverență. Toate acestea pot face obiectul unei investigații laborioase, pledând "pentru o istorie culturală a primului război mondial" și a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
imită o școală (trăsături ale unei școli), un gen literar sau coordonate ale unei perioade literare aflată într-un proces decadent. Am văzut cum parodia este încadrată la "transformare ludică", pastișa la "imitație ludică", travestiul burlesc la "transformare satirică", iar șarja la "imitație satirică". Iar dacă pastișa este imitație de stil, parodia strictă procedează la transformarea textului, deci va fi definită ca transformare semantică, "deturnare a textului cu modificare minimală" (în timp ce travestiul presupune "transformarea stilistică cu funcție degradantă", iar șarja se
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
iar șarja la "imitație satirică". Iar dacă pastișa este imitație de stil, parodia strictă procedează la transformarea textului, deci va fi definită ca transformare semantică, "deturnare a textului cu modificare minimală" (în timp ce travestiul presupune "transformarea stilistică cu funcție degradantă", iar șarja se suprapune peste ideea de pastișă satirică, în genul À la manierè de..., spre deosebire de pastișă, care este o simplă imitație de stil fără funcție satirică). Clarificarea vine la pagina 111, unde aflăm că "pastișa este imitația în regim ludic, a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
satirică, în genul À la manierè de..., spre deosebire de pastișă, care este o simplă imitație de stil fără funcție satirică). Clarificarea vine la pagina 111, unde aflăm că "pastișa este imitația în regim ludic, a cărei funcție dominantă este purul divertisment; șarja este regimul satiric, a cărui funcție dominantă este deriziunea; la forgerie 59 este imitația în regim serios, a cărei funcție dominantă este continuarea sau extensia unei realizări literare preexistente"60. Enumerarea de mai sus ne apare necesară întrucât ea scoate
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
caracteristică majorității maselor ceramice dentare. 2. Matrice cristalină cu fază sticloasă dispersată à numai sistemul InCeram aparține acestei categorii. Alegerea culorii pentru coroane fizionomice Este un moment foarte important. Se utilizează un eșantion (“cheia de culori”), de dorit din cutia (șarja) respectivă de material (pot exista diferențe între șarje). Culoarea nu este uniformă pe toată suprafața vestibulară, ci mai închisă (gălbuie) la colet și mai deschisă (alb transparent) spre incizal. Se împarte fața vestibulară în trei sectoare: cervical, mijlociu și incizal
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cu fază sticloasă dispersată à numai sistemul InCeram aparține acestei categorii. Alegerea culorii pentru coroane fizionomice Este un moment foarte important. Se utilizează un eșantion (“cheia de culori”), de dorit din cutia (șarja) respectivă de material (pot exista diferențe între șarje). Culoarea nu este uniformă pe toată suprafața vestibulară, ci mai închisă (gălbuie) la colet și mai deschisă (alb transparent) spre incizal. Se împarte fața vestibulară în trei sectoare: cervical, mijlociu și incizal, și se desenează pe fișă lățimea fiecărui sector
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
alandala, confuz din toate punctele de vedere, încât cei care îl ascultă nu au decât să aleagă secvența care le convine, ori îl ignoră gândind că președintele „vorbește adânc", ori pentru cei care doresc să dea drumul la o nouă șarjă de înjurături și blesteme, care îl analizează, până își dau seama că iar nu are nici un sens logic. Dacă ar fi, să ne luăm după spusele locatarului cu viză flotantă de Cotroceni, noi am ieșit, intrat și reieșit din criză
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
colocvial și distant, liniar și copleșit de bucle, transparent și ocult, balcanic (matein și barbian) și deschis modernității; autohtonismul său coabitează cu universalul. Vizual prin structură, mai puțin ispitit de sonorități (acestea, la Barbu, cu finalități melodice), privitorul tentat de șarjă și parodie frizează delirul imagistic; linii frânte, volume insolite, reprezentări piezișe (între pseudo-figurativ și decompoziție) intră în relații turbionare mozaicale, departe de intenția vreunei sinteze. Ochiul perseverează în suprafețe. O întâlnire în pod e pretext de inventariere a vechiturilor stocate
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
văzute de Goya, sinuciderea lui Saul În viziunea lui Brueghel cel Bătrân, jafurile și incendiile istorisite de Brueghel cel Tânăr ori Falcone, bătăliile lui Juan de Borgoña, Tetuanul lui Mariano Fortuny, grenadierii și călăreții napoleonieni ai lui Meissonier și Detaille, șarjele de cavalerie ale lui Lin, Meulen ori Roda, asaltul mănăstirii de Pandolfo Reschi, o luptă de noapte de Matteo Stom, ciocnirile medievale ale lui Paolo Uccello și atâtea alte opere, studiate ore și luni la rând În căutarea unei chei
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu gura căscată, privindu-l atent. Apoi a mai aruncat o privire lungă În jur, parcurgând pictura și schițele trasate pe peretele văruit: ambarcațiunile care ridicau ancora sub ploaie, fugarii, soldații și orașul În flăcări, vulcanul În erupție din depărtare, șarja de cavalerie, călăreții medievali așteptând să intre În luptă, bărbații cu haine anacronice și arme de peste treizeci de veacuri, Înjunghindu-se În prim-plan. - Familia ostașului era În sigranță, a continuat, pe când el lupta pentru patria sa; deși de familia patriei
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Seamănă cu cele pictate pe pereți În unele cartiere. In Italian, spune jos. De cine este? - De Jean-Michel Basquiat, un negru hispano-haitian. L-a pictat În anii ’80. - Nu pare să aibă vreo legătură cu războiul. - Dar are. Nu cu șarjele de cavalerie, nici cu soldații beți, firește. Vorbește despre alt război, diferit de cel la care ne gândim dumneata și cu mine auzind acest cuvânt. Deși poate că nu-i chiar atât de diferit, În realitate. Vezi inscripțiile și cerul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
calculată pentru gama întreagă de sortimente, necesarul de planificat calculându-se cu ajutorul relației: în care: Qpi - volumul total de activitate; ncti - consumul standard al sortimentului tip. în care: p(nci) - probabilitatea de a avea consumul standard „nci”. 4) Metoda pe șarje - se utilizează în industria siderurgică, cea chimică, a materialelor de construcții etc., deci în procesele de producție în care mai multe materiale participă „simultan” și în proporții diferite la fabricarea unui produs corespunzător, iar necesarul de materiale se determină în
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
material bun turnat” (volumul de produs finit bun turnat, Mbt), folosind relația. în care: Qi - volumul de producție pentru produsul prevăzut pentru realizare, exprimat în unități fizice; gbi - greutatea brută a unei piese, produs i; − se determină „necesarul global pe șarjă” (Ngș), cu ajutorul următoarei formule de calcul. MbtșNg = în care K reprezintă proporția în care se obține „produsul finit bun” din volumul șarjei; acest necesar mai cuprinde, alături de produsul finit bun, materialele refolosibile și pierderile (cum sunt cele prin ardere), care
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
realizare, exprimat în unități fizice; gbi - greutatea brută a unei piese, produs i; − se determină „necesarul global pe șarjă” (Ngș), cu ajutorul următoarei formule de calcul. MbtșNg = în care K reprezintă proporția în care se obține „produsul finit bun” din volumul șarjei; acest necesar mai cuprinde, alături de produsul finit bun, materialele refolosibile și pierderile (cum sunt cele prin ardere), care se înregistrează în fabricație; − se calculează „necesarul” pentru fiecare materie primă ce intră, conform rețetei de fabricație, în volumul global al șarjei
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
șarjei; acest necesar mai cuprinde, alături de produsul finit bun, materialele refolosibile și pierderile (cum sunt cele prin ardere), care se înregistrează în fabricație; − se calculează „necesarul” pentru fiecare materie primă ce intră, conform rețetei de fabricație, în volumul global al șarjei, folosind relația: în care K’ reprezintă proporția în care participă fiecare material la formarea volumului global al șarjei; acest calcul se poate face, după caz, fie la nivelul fiecărei „șarje” și apoi pe numărul total al acestora, fie direct pe
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
care se înregistrează în fabricație; − se calculează „necesarul” pentru fiecare materie primă ce intră, conform rețetei de fabricație, în volumul global al șarjei, folosind relația: în care K’ reprezintă proporția în care participă fiecare material la formarea volumului global al șarjei; acest calcul se poate face, după caz, fie la nivelul fiecărei „șarje” și apoi pe numărul total al acestora, fie direct pe ansamblul „producției de șarje” estimate pentru obținere pe întreaga perioadă de gestiune. 5) Metoda prin analogie - se folosește
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
ce intră, conform rețetei de fabricație, în volumul global al șarjei, folosind relația: în care K’ reprezintă proporția în care participă fiecare material la formarea volumului global al șarjei; acest calcul se poate face, după caz, fie la nivelul fiecărei „șarje” și apoi pe numărul total al acestora, fie direct pe ansamblul „producției de șarje” estimate pentru obținere pe întreaga perioadă de gestiune. 5) Metoda prin analogie - se folosește atunci când nu se cunosc normele de consum specific ale materialelor și produselor
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
care K’ reprezintă proporția în care participă fiecare material la formarea volumului global al șarjei; acest calcul se poate face, după caz, fie la nivelul fiecărei „șarje” și apoi pe numărul total al acestora, fie direct pe ansamblul „producției de șarje” estimate pentru obținere pe întreaga perioadă de gestiune. 5) Metoda prin analogie - se folosește atunci când nu se cunosc normele de consum specific ale materialelor și produselor respective și din acest motiv se utilizează pentru determinarea necesarului de aprovizionat normele de
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
lunecoasă, între tentație și teamă, ingenuitate și păcat; Ion Caramitru preotul-bandit, fixând în privirile-i avide și în zâmbetul tăios o lipsă de scrupul demențială. De fapt, teritoriul pe care regizorul se simte cel mai în largul său este tocmai șarja enormă, compusă migălos și insinuant, precum veselia lăbărțată a soldaților și sătenilor la întoarcerea de pe front hora chinuită pe pământ sterp, cu gândul la pământul pe care nu l-au dobândit și la viața nouă care nu începe, caruselul vertical
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
decît supraconștient), mitul apelează la o stratagemă. El îi atribuie șarpelui trăsături care îl transformă într-o făptură fabuloasă: o ființa jumătate șarpe, jumătate om, o ființă umană (sau divină) susceptibilă să ia forma unui șarpe sau pur și simplu șarjele îmblînzit, șarpele mort, simbol al victoriei asupra vanitătii (Stratagema aceasta nu constituie un artificiu, ci este o "comprimare" imaginativă caracteristică și simbolismului viselor nocturne). Șarpele poate astfel deveni simbolul spiritualizirii-sublimării. De exemplu: șarpele îmblînzit devine atributul lui Esculap, zeul tămăduirii
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]