573 matches
-
MÎine te duci undeva sau stai acasé? Dacé te duci undeva, sé dai ceva la scroafé, pe urmé sé te duci și vezi cé poimîne ai școalé”. „Dacé pe Lenin nu l-ar fi Împușcat, măi tréia mult oare?”, Întrebé Șasa. „Mai tréia, Încé vreo douézeci de ani”, zise tata. „Totuna nu l-aș fi vézut”, zise Șasa. „Poate nici eu nu l-aș fi vézut”, zise tata. „De ce l-au Împușcat?”, Întrebé Șasa. „Pentru cé erau réi”, zise tata. „Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
urmé sé te duci și vezi cé poimîne ai școalé”. „Dacé pe Lenin nu l-ar fi Împușcat, măi tréia mult oare?”, Întrebé Șasa. „Mai tréia, Încé vreo douézeci de ani”, zise tata. „Totuna nu l-aș fi vézut”, zise Șasa. „Poate nici eu nu l-aș fi vézut”, zise tata. „De ce l-au Împușcat?”, Întrebé Șasa. „Pentru cé erau réi”, zise tata. „Erau capitaliști?” „Erau și capitaliști și culaci, ei l-au Împușcat”. „Eu, dac-aș avea un pistol, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
fi Împușcat, măi tréia mult oare?”, Întrebé Șasa. „Mai tréia, Încé vreo douézeci de ani”, zise tata. „Totuna nu l-aș fi vézut”, zise Șasa. „Poate nici eu nu l-aș fi vézut”, zise tata. „De ce l-au Împușcat?”, Întrebé Șasa. „Pentru cé erau réi”, zise tata. „Erau capitaliști?” „Erau și capitaliști și culaci, ei l-au Împușcat”. „Eu, dac-aș avea un pistol, i-aș Împușca pe toți, zise Șasa, Îi drept cé partizanii nu se tem de nimic?” „Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
aș fi vézut”, zise tata. „De ce l-au Împușcat?”, Întrebé Șasa. „Pentru cé erau réi”, zise tata. „Erau capitaliști?” „Erau și capitaliști și culaci, ei l-au Împușcat”. „Eu, dac-aș avea un pistol, i-aș Împușca pe toți, zise Șasa, Îi drept cé partizanii nu se tem de nimic?” „Cum sé se teamé? Partizanii nu se tem niciodaté”. „Și eu m-aș fi fécut partizan”, zise Șasa. „Tu ai mîncat?” „Am mîncat oué”. „Te mai duci undeva?” „Nu”. Pe urmé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Împușcat”. „Eu, dac-aș avea un pistol, i-aș Împușca pe toți, zise Șasa, Îi drept cé partizanii nu se tem de nimic?” „Cum sé se teamé? Partizanii nu se tem niciodaté”. „Și eu m-aș fi fécut partizan”, zise Șasa. „Tu ai mîncat?” „Am mîncat oué”. „Te mai duci undeva?” „Nu”. Pe urmé Șasa Întrebé: „Ce fel de nume-i Sonia?” „Sonia? de la Sófia”, zise tata. „Nu mé mai duc, mé culc și eu”, zise Șasa. „Ei hai dar, pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Îi drept cé partizanii nu se tem de nimic?” „Cum sé se teamé? Partizanii nu se tem niciodaté”. „Și eu m-aș fi fécut partizan”, zise Șasa. „Tu ai mîncat?” „Am mîncat oué”. „Te mai duci undeva?” „Nu”. Pe urmé Șasa Întrebé: „Ce fel de nume-i Sonia?” „Sonia? de la Sófia”, zise tata. „Nu mé mai duc, mé culc și eu”, zise Șasa. „Ei hai dar, pune-te și dormi” zise tata. Mai era atît de puțin pîné la paradé. Luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
fi fécut partizan”, zise Șasa. „Tu ai mîncat?” „Am mîncat oué”. „Te mai duci undeva?” „Nu”. Pe urmé Șasa Întrebé: „Ce fel de nume-i Sonia?” „Sonia? de la Sófia”, zise tata. „Nu mé mai duc, mé culc și eu”, zise Șasa. „Ei hai dar, pune-te și dormi” zise tata. Mai era atît de puțin pîné la paradé. Luni o sé ducé bani pentru baloane. Trebuie sé se pregéteascé. Sé spargé sticle, sé strîngé pietricele. 38 Dincolo erau pédurile și apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cérare, pentru cé toamnă se péstra cérarea, iar iarnă, dupé ce cédea zépada și totul se fécea alb, nu se vedea nici o cérare, iar primévara, dupé ce ieșea grîul, totul se fécea verde și iaréși nu era nici o cérare. Dar Șasa trebuia sé treacé pe acolo, sé ducé brebenei la porc sau sé culeagé viorele, sé se uite la copaci și sé caute céprioare. Trebuia sé-și facé o cérare, ca sé nu i se Încîlceascé picioarele prin grîu și-atunci cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
În jurul nucului cînd trage el și-i smulge rédécinile. Soarele Îl bétea În cap și simțea cum Îi dé putere. Coaja verzuie a copacului era crépaté În cîteva locuri și asta Îl fécea sé paré și mai usor de smuls. Șasa știa cé nu este bine sé rupi copacii și cé un pionier adevérat nu rupe niciodaté copacii, dar prea Își dorea el sé smulgé un copac, acuma, cînd e atît de puternic. Vroia sé vadé cît e de puternic, sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
o pédure. Puterea i se zbétea În mîini și În cap, și-și duse mîna sub braț, si se pipéi. VÎntul suflé ușor și crengile nucului se mișcaré, si asta Îl fécu sé paré și mai usor de smuls. Lui Șasa i se péru prea mic nucul acela, nici n-avea rost sé strice un nuc, mai bine se duce În pédure și smulge un copac mai gros. Își lué sacul și se opri În marginea pédurii, lîngé un carpen mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
În sus la marginea pédurii. Un stol de péséri se sperie și zboaré, pe urmé vin și se așazé pe copacul résturnat. Se gîndi cé poate ar fi mai bine sé cheme pe cineva, ca sé-l vadé, sé creadé cé Șasa smulge copaci. Dacé-l smulgea și nu chema pe nimeni, poate cé ar fi zis: „du-te, méi, de-aici! n-ai smuls tu nici un copac, copacul era smuls, l-a smuls cineva cu tractorul”. Nimeni nu l-ar fi crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
se mișcé deloc. Poate cé numai undeva sus de tot, pe unde bate vîntul. Se sprijini cu picioarele În pémînt și trase și mai tare. Trase din toate puterile lui. Copacul nu se mișcé deloc. Rémase țeapén În mîinile lui Șasa. Unde Îi este puterea? Era atît de neputincios! Nu avea nici o putere. N-ar fi putut sé smulgé nimic. Se scurse și rémase pe sac. Nu este un pionier adevérat. - Lasé cé ai tu putere. - N-am nici o putere, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
mai importanté se pare cé era un fel de zi verde În care se sédesc copécei și flori. În ziua aceea de primévaré, cînd toaté lumea ieșea cu hîrlețele din casé, iar care nu aveau hîrlețe cu méturile, autobuzul lui Șasa se umplea de greble, hîrlețe și méturi, pentru cé cei din oraș n-aveau nimic și-atunci autobuzul, adicé cei din sat, aducea pentru toți. Tot ei aduceau și copéceii cu rédécina Învelité În gazete, semințele de flori și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cineva semințe de flori acasé? Întrebați de mamele voastre. Trebuie sé facem curat, sé strîngem hîrtiuțele, niște méturi de crengi... sé punem niște copécei! Trebuie sé avem grijé de naturé, fiecare trebuie sé sape și sé aibé grijé de naturé! Șasa Își aminti toate crengile pe care le-a rupt, florile pe care le-a célcat, cérarea din lanul de grîu pe care a bététorit-o. Nu-și va mai face fluiere de tei și nu va rupe florile. Își va cumpéra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Petrovna. - E-e, la rézboi o fost greu, spunea moș Costea. Pi noi ne-o dus, vtoroi Ucrainskii front, si merjim În atac din urmă țancurilor. Ș-atunși nemții s-o spériet și o fujit. ȚIn minți ci era unu’ Alexandr, Șasa Îi spunem noi, din Belorusia. E-he, apu’ aista cînd It puné mîna pe-o granaté și cînd ț-o azvîrle! Tare mai azvîrle bine cu granata Șasa aista... Da’ o murit. N-o ajuns sé vadé Berlinu’. - Da, iaca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
s-o spériet și o fujit. ȚIn minți ci era unu’ Alexandr, Șasa Îi spunem noi, din Belorusia. E-he, apu’ aista cînd It puné mîna pe-o granaté și cînd ț-o azvîrle! Tare mai azvîrle bine cu granata Șasa aista... Da’ o murit. N-o ajuns sé vadé Berlinu’. - Da, iaca, spune, Constantin Demianovici, cum Îi ardeau nemții pe oameni și pe copii, și Îi udau cu apé Înghețaté iarnă prin omét? - Ehe, dragi copii, ăsta tare strașnic o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
noi cine pe cine! 41tc "41" Dupé ce ieșeau din clase, toaté lumea se Împréștia prin curte și prin grédinițe. Li se dédea fiecéruia de lucru. Și pentru cé toaté lumea știa sé strîngé hîrtiuțe și numai Bohanțov și cu Șasa știau sé sape, toaté lumea strîngea hîrtiuțe și numai Bohanțov și cu Șasa sépau. Ceilalți strîngeau hîrtiuțe, mișcau din méturi, se Înghesuiau, primeau și dédeau șuturi În fund. În ziua aceea ieșeau În grédinițe Vera Ivanovna, Nadejda Petrovna, Prascovia Fomovna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
se Împréștia prin curte și prin grédinițe. Li se dédea fiecéruia de lucru. Și pentru cé toaté lumea știa sé strîngé hîrtiuțe și numai Bohanțov și cu Șasa știau sé sape, toaté lumea strîngea hîrtiuțe și numai Bohanțov și cu Șasa sépau. Ceilalți strîngeau hîrtiuțe, mișcau din méturi, se Înghesuiau, primeau și dédeau șuturi În fund. În ziua aceea ieșeau În grédinițe Vera Ivanovna, Nadejda Petrovna, Prascovia Fomovna, Învéțétorul de educație fizicé, Vasilii Vasilievici și chiar directorul. Mai Întîi coborau scérile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
tras doué palme lui Gurskii și i-a zis sé nu mai caste gură. Într-un costum albastru cu linii albe, Învéțétorul de educație fizicé umblă prin grédinițé și aréta cu degetul, și-i trégea pe béieți de pér. Și Șasa, si Bohanțov sépau prea repede. Pémîntul era moale și nici sépatul nu era un sépat adevérat, ci era numai pe jumétate, cu vîrful hîrlețului, așa cum trebuie sé săpi cînd vrei sé fugi la joacé. Trebuiau sé sape mai Incet, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
fi pus sé strîngé hîrtii. Și-ar fi reieșit cé ei și sapé, si strîng și hîrtii. Dar ce nevoie aveau ei de asta? Mai bine sapé mai Incet și nu mai strîng hîrtii. De fiecare daté cînd réscolea pémîntul, Șasa Își auzea numele și vedea dedesubtul foii În zilnic cé scria la sfîrșitul séptémînii cu roșu „purtarea exemplaré” și semnétura greu de fécut a Nadejdei Petrovna. Bohanțov nu vedea nimic și de aceea se grébea foarte tare. - Mai Încet. - De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ia stai mai Incet, méi béiete! Bohanțov nu numai cé se opri din sépat, dar și bététori cu télpile atît cît Îi péru cé a sépat În plus. Au Început sé sape amîndoi foarte Încet. Bohanțov jumétate de grédinițé și Șasa cealalté jumétate. Dar nimeni În afara lor nu stia cé ei sapé Încet. Pentru ceilalți, Șasa și Bohanțov sépau pur și simplu În grédinițé. Erau cuminți și sîrguincioși, si dedesubtul foii le lumină o semnéturé roșie, și-acolo unde scria „purtarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și bététori cu télpile atît cît Îi péru cé a sépat În plus. Au Început sé sape amîndoi foarte Încet. Bohanțov jumétate de grédinițé și Șasa cealalté jumétate. Dar nimeni În afara lor nu stia cé ei sapé Încet. Pentru ceilalți, Șasa și Bohanțov sépau pur și simplu În grédinițé. Erau cuminți și sîrguincioși, si dedesubtul foii le lumină o semnéturé roșie, și-acolo unde scria „purtarea” cu litere mici și Înclinate „exemplaré”, ceea ce li se Întîmplă numai primévara. Céci numai Stela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
foii le lumină o semnéturé roșie, și-acolo unde scria „purtarea” cu litere mici și Înclinate „exemplaré”, ceea ce li se Întîmplă numai primévara. Céci numai Stela era tot timpul exemplaré. Era de Înțeles de ce ar fi vrut sé se grébeascé Șasa, dacé s-ar fi grébit, dar de ce a vrut sé se grébeascé Bohanțov, ăsta nu Înțelegea Șasa. Dacé s-ar fi grébit Șasa sé termine cît mai repede de sépat ar fi fécut-o că sé se furișeze pe urmé dupé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ceea ce li se Întîmplă numai primévara. Céci numai Stela era tot timpul exemplaré. Era de Înțeles de ce ar fi vrut sé se grébeascé Șasa, dacé s-ar fi grébit, dar de ce a vrut sé se grébeascé Bohanțov, ăsta nu Înțelegea Șasa. Dacé s-ar fi grébit Șasa sé termine cît mai repede de sépat ar fi fécut-o că sé se furișeze pe urmé dupé școalé, acolo unde probabil aveau grédinița lor clasa lui Sonia. S-ar fi fécut cé nu are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Céci numai Stela era tot timpul exemplaré. Era de Înțeles de ce ar fi vrut sé se grébeascé Șasa, dacé s-ar fi grébit, dar de ce a vrut sé se grébeascé Bohanțov, ăsta nu Înțelegea Șasa. Dacé s-ar fi grébit Șasa sé termine cît mai repede de sépat ar fi fécut-o că sé se furișeze pe urmé dupé școalé, acolo unde probabil aveau grédinița lor clasa lui Sonia. S-ar fi fécut cé nu are ce face pe-acolo pe urmé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]