763 matches
-
mostră de etimologie populară, și apropierea de substantivul tron, scaunul pe care stă regele, învingătorul în jocul ce-i poartă numele (șah „rege“). 3. S-ar putea invocă și încer¬carea de evitare a legăturii fonetice a lui șatran cu șatra nomazilor prin a > a > o, favorizată pentru primul a de lipsă accentului. Desigur, nu avem pretenția de a fi epuizat toate posibilitățile de explicare etimologica a cuvântului șotron dar, dacă lucrurile stau aproximativ cum au fost prezen¬țațe, rezultă că
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
va plăti tăinuirea cu prețul lepădării de neamul moșilor și strămoșilor săi. Corturarii aceștia vor fi zăbovit o vreme prin părțile Buceacului, până ce au au trecut Prutul cel blestemat să despartă un neam. Poate mânați de dorul ascuns al românului, șatra s-a aciuat de la un timp prin părțile Neamțului, nu prea departe de meleagurile ce zgândăreau dorurile ascunse ale lui Gheorghe Dinvale. În sat, după încheierea războiului și întoarcerea din refugiu, oamenii așteptau cu sufletul la gură supraviețuitorii ori scrisorile
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
Acasă > Redacția > Autori > IOAN CIORCA Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1621 din 09 iunie 2015 Toate Articolele Autorului IOAN CIORCA Data nașterii: 16.01.1958 Șatre civilă: căsătorit Contact: mobil 0745-583224 email: nelu ciorca@yahoo.com Studii: - Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-N, Facultatea de științe politice, Masterat în Științe administrative: “Managementul afacerilor publice europene” - Modul pedagogic postuniversitar - profesor științe socio-umane - Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-N, Facultatea de Filosofie - Liceul
IOAN CIORCA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340265_a_341594]
-
Unchiu a mai rămas la oi o săptămână. Schimbul se făcea duminica. Luni dimineața, Dani i-a lăsat Unchiului în curte o mârțoagă deșelată, toată oase, în genul celor pe care le-ați văzut probabil înhămate la căruțele țiganilor din șatra „Caalooriifereee cumpăărăăăm!” Dar nu era doar urâtă: trântea și zvârlea. În aceeași toamnă, mi-am luat și eu o iapă. Nu era ea de expoziție, dar față de-a lu Unchiu era parfum. Era cuminte, ocoșă, trăgea bine; eu mai
„- Asta-i iapă calumea! A metale... vai ș-amar...” Lecția pe care mi-a administrat-o Unchiu Niculaie () [Corola-blog/BlogPost/338928_a_340257]
-
prima piesă românească de pe YouTube care a fost vizionata de nu mai puțin de 1 milion de ori! Una dintre cele mai importante colaborări ale lui Connect-R a fost cea cu Loredana, pentru piesele celor 2 seriale de la Acasă TV: Șatra În Asfințit și Regina. Colaborarea celor 2 nu s-a oprit aici, cei 2 susținând și câteva zeci de concerte împreună. A urmat prima colaborare cu Dj Sava fiind și prima colaborare pentru o piesă house, în formula Dj + Mc
VARA NU DORM !. CONNECT-R VA CONCERTA LA BARLETTO SUMMER CLUB BUCURESTI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340879_a_342208]
-
de televiziune german ZDF. Un alt memorabil exemplu de grosolană manipulare îl constituie enciclopedia franceză „Le petit Robert - Limbile Europei” (apărută în 2002) unde sunt două pagini despre România și limba românească însoțite de o mare poză color înfățișând o șatră zdrențăroasă de țigani nomazi. (2) Demnă de semnalat ne pare și țigănirea post-decembristă a muzeelor reprezentative pentru multimilenara cultură românească: Muzeul țăranului român și Muzeul satului românesc. Cum aflăm din Amintirile lui H.H. Stahl (Editura Minerva, București, 1981), Muzeul satului
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
urgia pornită de minți bolnave s-a abătut peste popoare și etnii încercând să le răpună? Nici măcar copertele celor două volume nu te îndreaptă într-acolo. Poți gândi doar că vei face cunoștință cu cea mai frumoasă țigancă dintr-o șatră de nomazi (vezi coperta primului volum) care în timp ajunge o mare doamnă a cărei fiică va fi o pianistă cu talent, așa cum ne face să credem imaginea coperții celui de-al doilea volum. Domnul Ion C. Gociu se dovedește
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
vrut să arate că știe să fie bărbat și nu i-a curs nicio lacrimă, în timp ce toate fetele, colegele lui, plângeau cu lacrimile înnodate sub bărbițe.” Unele lucruri nu se schimbaseră de atunci și cu surprindere a descoperit până și șatra de nomazi ce își avea locul ei de când lumea, și-l respectau în fiecare an. Maică-sa Mărgăreta, îi ieși în întâmpinare la poartă și nu putu „să se bucure de plânsul care o podidi, udându-i obrazul cu pielea
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
părinților și probabil își aștepta propriu sfârșit când soarta intervine și o îndepărtează în condiții inexplicabile de trenul morții, într-un moment în care acesta este oprit pentru a abandona trupurile fără viață. Maia începe o nouă viață, într-o șatră de lăieți care o adoptă, dându-i o nouă identitate și un nou nume. În vremurile tulburi care se așternuseră însă peste Pământ, noua identitate nu o scapă de ceea ce îi fusese hărăzit prin naștere. Începe deportarea țiganilor în Transnistria
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
moarte. Scriitorul Ion C. Gociu aduce astfel în romanul său un moment zbuciumat din istoria poporului nostru, un moment despre care se știe destul de puțin și se vorbește și mai puțin. Dincolo de Nistru, în lunca Bugului, punctul terminus al călătoriei șatrelor de țigani, Marița îl va cunoaște pe Trifu din „șatra lui Mihai” cu care se va căsători în ciuda faptului că este mult mai în vârstă decât ea. Trifu nu este altul decât Trifon Mogoș, țăranul român înrolat în armată și
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
un moment zbuciumat din istoria poporului nostru, un moment despre care se știe destul de puțin și se vorbește și mai puțin. Dincolo de Nistru, în lunca Bugului, punctul terminus al călătoriei șatrelor de țigani, Marița îl va cunoaște pe Trifu din „șatra lui Mihai” cu care se va căsători în ciuda faptului că este mult mai în vârstă decât ea. Trifu nu este altul decât Trifon Mogoș, țăranul român înrolat în armată și dus pe frontul de est pentru recuperarea pământului strămoșesc. Doar
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
este dispus să moară pentru o cauză ce nu îi aparține. În timpul unui atac își înscenează moartea și dezertează, conștient că va trebui să trăiască uitându-și obârșia și stând departe de familia avută. Este primit de bulibașa Mihai în șatră, care îl ocrotește în fața autorităților ca pe unul de-al lor. Alături de Trifon, Maia trece prin întâmplări cumplite, care, îi călesc și îi apropie, dezvăluindu-și unul altuia adevăratele identități și jurându-și credință până când moartea îi va despărți. Trifon
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
de-al lor. Alături de Trifon, Maia trece prin întâmplări cumplite, care, îi călesc și îi apropie, dezvăluindu-și unul altuia adevăratele identități și jurându-și credință până când moartea îi va despărți. Trifon ajunge să se identifice perfect cu țiganii din șatră, deosebindu-se însă prin inteligența și înțelepciunea țăranului purtat la școli, ceea ce îl ajută să devină bulibașa șatrei și să își asume astfel toate responsabilitățile care îi revin față de membrii ei. Dar dacă țiganii au noroc cu Trifon aducându-i
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
unul altuia adevăratele identități și jurându-și credință până când moartea îi va despărți. Trifon ajunge să se identifice perfect cu țiganii din șatră, deosebindu-se însă prin inteligența și înțelepciunea țăranului purtat la școli, ceea ce îl ajută să devină bulibașa șatrei și să își asume astfel toate responsabilitățile care îi revin față de membrii ei. Dar dacă țiganii au noroc cu Trifon aducându-i pe mulți dintre ei din nou pe meleag românesc,Trifon are noroc cu șatra, reușind să își asigure
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
ajută să devină bulibașa șatrei și să își asume astfel toate responsabilitățile care îi revin față de membrii ei. Dar dacă țiganii au noroc cu Trifon aducându-i pe mulți dintre ei din nou pe meleag românesc,Trifon are noroc cu șatra, reușind să își asigure traiul îndestulat pentru el și familia lui și chiar să se gândească la vechea lui familie, care în toți acești ani l-a plâns și i-au purtat pomenile așa cum se cade unui mort. Acțiunea este
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
lui familie, care în toți acești ani l-a plâns și i-au purtat pomenile așa cum se cade unui mort. Acțiunea este adusă din nou în anii ‘70 când Petrică al Mărgăretii o cunoaște pe Brândușa, o țigancă tânără din șatra ce era așezată la marginea satului, ce intra des în bătătura mamei sale aducându-i tot felul de daruri neobișnuite oferite de tatăl ei, Trifon. Petrică, bărbat singur în căutarea perechii alături de care să își împartă agoniseala de la oraș, este
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
sensibil și timid. Dar tocmai când își propusese să treacă peste timiditatea lui, intervine surpriza și află că aceasta îi este soră, că tatăl mort pe frontul din răsărit nu este altul decât Trifon, acum Trifu, bulibașa țiganilor a căror șatră a întâlnit-o în satul natal. Se ajunge așa, din poveste în poveste, spusă cu talent deosebit, în spatele căruia se află și o exigentă documentare, la un punct al romanului în care aștepți ca fiul și tatăl să se reîntâlnească
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
urlă minciuna și viața ne-o vrea! Și cât să înduri și cât să mai taci Când ploaia se varsă peste lume cu draci Și masa e goală și foc nu e-n vatră Mai încă puțin și-ajungem o șatră! Și plouă și plouă și-n jur doar noroi O! Doamne, te rog, ai milă de noi.... de Gabriela Mimi Boroianu 25.10.2014 Referință Bibliografică: Și plouă / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1394, Anul IV
ŞI PLOUĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341615_a_342944]
-
Articolele Autorului Amintiri din Zalău Există o urbe la poalele Mezeșului, În centru e contele Vesselenyi, Miluiește un iobag român, ți-am dat un oraș, zice contele, țăranul se miră, astăzi orașul e nou născut. Cândva, la margine era o șatră, m-au alergat câinii, de mi-am julit coatele, la piață se vindea lapte de bivoliță, de n-aveai mațul mai vârtos, te apucau durerile facerii, acolo românii și ungurii mi-au fost prieteni, orașul era condus de un pitic
ZALĂU de BORIS MEHR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340719_a_342048]
-
tot spunea doctorița. “Dar nu vrea să ia tratamentul, doamna doctor!”, se plângea piranda. “Adu-l la mine pe încăpățânat!” insista doctorița....și l-a adus piranda. Bărbatul, un blond înalt, cu ochii ca cerul, nu era țigan. Fugise cu șatra de la 16 ani, deși piranda lui era cu 12 ani mai mare ca el. S-a îndrăgostit d-na doctor așa de tare de el, că s-a dus în șatră să-l negocieze. Cu 10 mii de euro, l-
IUBIRILE NOPŢII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 131 din 11 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344280_a_345609]
-
cu ochii ca cerul, nu era țigan. Fugise cu șatra de la 16 ani, deși piranda lui era cu 12 ani mai mare ca el. S-a îndrăgostit d-na doctor așa de tare de el, că s-a dus în șatră să-l negocieze. Cu 10 mii de euro, l-a luat. Acum el e administratorul policlinicii și au o fetiță de câteva luni. D-na doctor mergea la o prezentare de aparatură medicală. Dacă mi s-a părut tristă, la
IUBIRILE NOPŢII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 131 din 11 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344280_a_345609]
-
Ivănescu cu prilejul amintit avea să fie în bună măsură reconfirmat, dacă putem zice așa și de cartea de debut a doamnei Iuliana Paloda-Popescu, unde, nu întâmplător, figura și o poezie închinată celui care ne-a dat "Pădurea nebună" și "Șatra". Vagi notații și termeni (sau, mai degrabă, oarecari aluzii) ce puteau trimite atunci și la o lirică sacră însemnau - totuși! - în economia cărții mult prea puțin pentru ca poeta să fie arondată poeziei religioase și să se poată afirma că vine
EVENIMENT EDITORIAL de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344003_a_345332]
-
lor imemorial. Ca să descopăr la întoacere sculptați pe o alta Craii de la Răsărit, ca niște ciobani mioritici, rostind moroșenește, cu mândrie: "Am fo și o si". La cumpăna serii am ascultat colindele copilelor din sat în pragul bisericii și în șatra unei case de peste o sută de ani, pentru ca seara, înainte de plecare spre orașul meu din sud, să port o lungă discuție cu familia Părintelui Isidor Berbecar despre covoare, viață, culoare, lume, firesc și sacru. Noi suntem din ținutul Bistriței, de la
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]
-
încredere în societatea modernă în care vedem că există romi blonzi cu ochi albaștri. Și romii atentici au devenit Harapi Albi prin amestec cu românii sau germanii. Și atunci singurul element valabil de identificare este limba români învățată acasă, în șatra. Romii care vorbesc limba au o cutumă exprimată printr-o zicală, universal valabilă pentru toți romii din lume: Kon na jeanel Români shib, nai rom- cine nu stie limba români, nu este rom. Ronald Lee (9), rom din Canada, a
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
pune-mă/ De mă-i pune pe-un cărbune,/Ibovnicul nu ți-oi spune." Cântecul tradițional țigănesc a fost prezentat și de Vasile Alecsandri sub numele de "Hora țigăneasca". Țiganii de Alexandr Pușkin Traducere în românește de Alecu Donici Cu șatrele din loc în loc Le tsărentsa thanestar thaneste Țiganii prin Bugeac se poartă, Le Rom Bugeacoste phiravdion Neprihănind al lor noroc Bi-meliarindoi pengi baht Sau nestatornica lor soarta. Vai lengo bi-beshivalo shinaimo. Ei astăzi, iată, au rămas Von aghes, dikhta, ashiline
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]