198,887 matches
-
să-i schimbe pe unii. Dumnezeu știe! Nu e treaba mea, că sunt copil. Tu ce crezi? - Eu știu?! Cert este că ceva se-ntâmplă! Simt eu! Numai că... barbarii au stăpânit tot timpul lumea. Am Învățat din istorie, de la școală. - Bă tată, mânca-i-ar moșu pe ei! Așa e! Se schimbă unii pe alții ca santinelele În post! Să-și păzească starea. Tot pe-a lor! Că poporul, oricare ar fi el, așteaptă ca evreii din Vechiul Testament. Așteaptă un
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
1951. Evident, la "indice"degeaba căutăm numele cunoscutului lingvist italian! Uneori se întîmplă însă ca unele nume să apară în articole, de ex. la glosematică este citat V. Brøndal, dar la Bibliografie - nici urmă de acest reprezentant de frunte al Școlii lingvistice de la Copenhaga. La fel, dintre lingviștii autohtoni, J. Byck, amintit la fond, nu figurează în Bibliografie. Un caz ceva mai curios apare la semantică: L. Șăineanu, despre Semasiologia (1887) căruia C. Tagliavini afirma că este "la prima monografia generale
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
nevoie să-și pună capul la contribuție ca s-o înțeleagă - și îi măgulește grosolan - ce popor frumos și voios suntem, toată ziua cântăm ca greierii în haine cu sclipici. Autorii producțiilor folclorice sunt fără îndoială culturnicii formați la marea școală național-comunistă, incapabili să se recalifice sau să se schimbe radical, avizi de ciubucuri suplinind marea afacere care a fost "Cântarea României", în căutare de gesturi care să dea un sens trecutei lor vieți de activiști de partid pe tărâmul culturii
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
facă dreptate și aici e marele său atu: impresia de gratuitate. Iar în urma acestor expuneri de argumente cititorul se simte bine, ca într-o cameră proaspăt aerisită. Mai mult, Dan Petrescu are ceva dintr-un haiduc, așa cum văd copiii de școală haiducul: un ins care ia de la cei avuți pentru a le da celor săraci. Doar că autorul nostru nu lucrează cu bani sunători, ci cu imagine și prestigiu. Iată pe cine prinde la cotitură de data asta: pe Adrian Marino
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
are curînd succes. Altfel decît își imagina la început, dar cunoaștem cu toții că din neștiință a descoperit omul lucrurile cele mai importante. Tradus între timp în multe alte limbi, în 1992 programul acesta ajunge și în România. Intră în cîteva școli, mai întîi experimental, ca apoi Ministerul învățămîntului să avizeze aplicarea lui la clasele I și a II-a. Manualele programului, Sânziana și Ruxi sînt cărți simpatice, departe de manualele vechi. Totul curge sub forma povestirilor celor două personaje, altele decît
Copiii nu înțeleg lucruri abstracte by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15104_a_16429]
-
și Ruxi sînt cărți simpatice, departe de manualele vechi. Totul curge sub forma povestirilor celor două personaje, altele decît cele din originalul în engleză - Elfie și Pixie. Traducerea știe să ses joace și să adapteze frumos. Te afli într-o școală românească, nu într-una de peste ocean. Și e de înțeles că autorul a reușit să fie pe gustul copiilor de pretutindeni. A "descoperit" jocul și a intuit felul în care poți stîrni curiozitatea copiilor. Poate de aceea, cărțile acestea nu
Copiii nu înțeleg lucruri abstracte by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15104_a_16429]
-
italieni din secolul XX (1994) a lui P.V. Mengaldo. Spre deosebire de acestea care, prin amplele introduceri, prin gruparea etichetată a creatorilor și, nu mai puțin, prin spațiul acordat fiecărui autor inclus, propun grupări pe curente și tendințe alături de cele autodefinite drept școli iar uneori chiar ierarhii valorice (Sanguineti, de pildă, îl supradimensionează pe Gian Pietro Lucini și "îl lichidează" ca poet pe S. Quasimodo, privilegiind traducerile din liricii greci în dauna creației originale), Gîndul precumpănitor (Il pensiero dominante, Poesia italiana 1970 - 2000
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
în cazul unei familii în care doar hazardul a făcut ca o parte a membrilor să fie civili, iar alta purtători de uniforme și grade. Vom avea, probabil, sute și mii de astfel de dezvăluiri, pentru că nici măcar un absolvent al școlii de îngeri nu-și imaginează că activitatea de poliție politică a S.R.I.-ului a încetat odată cu evenimentele din iunie 1990. Mă intrigă doar de ce în perioada 1996-2000, când la putere s-au aflat reprezentanții partidelor democratice, nu s-a suflat
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
Nicolae Manolescu S-a mai încheiat un an școlar. Disputa din jurul manualelor alternative (în fond, opționale) a captat aproape întreaga atenție a protagoniștilor și a opiniei publice. Dar problemele școlii (de toate gradele) sînt mult mai numeroase. Aș vrea să mă ocup acum de una singură, dar nu fără a le menționa, măcar, pe celelalte: indisciplina generalizată, la elevi, studenți și profesori (absențe de la ore, scăderea prestigiului dascălului etc.); corupția
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
a măsurilor de reformă, ba chiar blocarea lor de către noua conducere a MEC. În continuare va fi vorba de cel mai grav lucru pe care îl constatăm în felul în care legea și o mentalitate eronată transformă liceul dintr-o școală de cultură generală în contrariul ei. Legea e nesigură la acest capitol. Admițînd un număr de licee de specialitate chiar mai mare decît acela din regimul trecut, legea face un prim pas spre destrămarea conceptului de cultură generală care ar
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
regimul trecut, legea face un prim pas spre destrămarea conceptului de cultură generală care ar trebui să definească liceul. Al doilea pas îl reprezintă înțelegerea liceului ca un învățămînt, nu de-sine-stătător, ci preuniversitar. Denumirea oficială a primilor doisprezece ani de școală este chiar aceasta. Oricît însă ar fi de valoroasă ideea continuării de către cît mai mulți copii a studiilor la universitate, liceul trebuie să fie altceva decît vestibulul acesteia. El trebuie să formeze pînă la capăt deprinderile și să asigure cantitatea
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
generală, nu pe specializări, fie ele foarte moderne și utile. Cultura generală este însă prin excelență umanistă. Și ea este un scop, nu un mijloc. Multe din disciplinele la modă azi sînt doar instrumentale și a face din ele țelul școlii este o imensă eroare. Exemplul cel mai frapant este informatica. Rezultatul este că 90% dintre elevi nu mai citesc, nu mai merg la teatru sau la cinema, nu mai ascultă muzică și nu frecventează expozițiile: se joacă în schimb pe
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
care voiau același lucru doar unul a știut răspunsul: la alfabet! Da, cum citiți: puștii nu cunoșteau alfabetul, cu ce începe și cu ce se termină, care este ordinea literelor. Constatarea m-a zguduit. Iată performanța cea mai mare a școlii de azi: analfabetismul de masă. E drept, la propriu, nu la figurat, dar tot analfabetism. P.S.: Așa cum prevedeam într-un editorial anterior, Ministerul Culturii a dublat și premiile Uniunii Scriitorilor, și tot cu puțin înainte de a fi decernate, nu doar
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
felul de a se îmbrăca! O adevărată luptă de idei, de cea mai pură calitate! în concluzie: nu putea scrie despre Alexandru Mușina altfel cineva din București (pardon, Craiova), cineva nășit de Manolescu și apropiat de Lefter, cineva crescut la școala postmodernismului, deci convertit prin naștere, cineva prieten cu C. Rogozanu, cineva de sex feminin (poantele favorite ale lui Alexandru Mușina sînt cu dame, gîsculițe, demimondene, provinciale, zburătoriste etc.), în fine cineva care scrie din orice altceva decît din convingere. Pentru că
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
a zdruncinat percepția mea de societate autohtonă normală s-a consumat prin clasa a treia. Pionier de frunte, cu "origine sănătoasă", datorată în special bunicilor, am fost "selectat" pentru a merge într-o tabără internațională. Undeva lângă Moscova... Chemat la școală împreună cu mama. Ascultăm împreună perorațiile tovarășei de la sector în legătură cu grija partidului și guvernului pentru tinerele vlăstare. Se cere o fotografie a copilului. Bănuiam că este pentru pașaport. După un timp mama a fost din nou convocată și i s-a
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
mulțime de prejudecăți. Când spun "prejudecăți", mă refer la tendințele de alterare a definiției literaturii, apărute în practica exegetică considerată "de performanță". Acolo sunt ele periculoase, în sala motoarelor, și nu în caietele de teză ale unor bieți elevi de școală profesională, cum crede Ioana Pârvulescu. Și încă o diferență față de Ioana Pârvulescu. O prejudecată nu se corectează prin verdicte nemotivate, unele absurde la rândul lor, ci prin testul adecvării la specificul disciplinei în care a fost enunțată. Așa de pildă
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
și în numerele următoare ale Ziarului de Duminică. Ministerul și manualele În revista 22 (nr. 21) este publicată discuția de la G.D.S. pe tema Crizei manualelor, cu ocazia unei conferințe de presă la care a participat și dna Ecaterina Andronescu, ministrul școlii. Problemele sînt de acum cunoscute ca să mai fie nevoie de o reluare în detaliu: intervenția M.E.C. pe piața liberă a manualelor; refuzul M.E.C. de a semna lista de reeditări pentru la toamnă; o evaluare ciudată, tot la M.E.C., care a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
de a nu stăpîni bine nici măcar limba maternă. Concluzia e una singură, aceea din titlul mesei rotunde. La toamnă, cînd se vor număra manualele, se va vedea că politica M.E.C. nu doar a falimentat niște edituri importante, dar a lăsat școlile fără manuale. Despre calitatea celor ce vor apărea, la prețuri de dumping, e mai bine să nu vorbim. Dna Andronescu e pe cale să piardă pariul cu manualele. Pe cel cu școala, l-a pierdut de mult. * În același număr din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
doar a falimentat niște edituri importante, dar a lăsat școlile fără manuale. Despre calitatea celor ce vor apărea, la prețuri de dumping, e mai bine să nu vorbim. Dna Andronescu e pe cale să piardă pariul cu manualele. Pe cel cu școala, l-a pierdut de mult. * În același număr din 22, dnii M. Iorgulescu și Ion Vianu reiau analiza cărții Alexandrei Laigniel-Lavastine despre Eliade, Cioran și Ionesco, de care, cu un număr înainte, s-au ocupat dnii Matei Călinescu și Toma
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
texte inedite și mărturii ale contemporanilor. Tot în acest prim capitol ar mai fi de semnalat o a doua meteahnă, de data asta mai persistentă, chiar dacă asumată cumva auto-ironic în prefață: mania freudismelor. Astfel, Amintirile stau sub semnul "absenței tatălui", școala aduce cu ea un "complex de detronare", figura maternă e dominantă și protectoare și așa mai departe. Acest filon se amplifică mai ales în capitolul intitulat Sex. Capitolul e un exemplu tipic pentru dezinvoltura monografistului și are două direcții de
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
că nu sînt bani. Cînd e vorba de Catedrala mîntuirii neamului, de sosirea lui Lou Bega la București sau de Dracula Park, miliardele curg. Nimeni dintre cei de la putere nu pare să vadă că adevărata catedrală a mîntuirii neamului este școala. Mă întreb de ce Ministerul și guvernul nu stabilesc, din marea lor grijă pentru părinți și elevi, un preț eliminatoriu și la alte produse: la pîine și carne, la role, la blugi, la computere etc. în loc de carne, ca să economisească, părinții ar
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
ei continuau să mă fascineze. Era un soi de nostalgie pe care nu mi-o explicam. Astăzi știu de ce. Înainte de a spune despre ce e vorba, trebuie să fac un mic ocol. Generația mea și-a format percepția poeziei la școala modernistă. Noi am descoperit, în anii '60, după colapsul realist-socialist, că poezia adevărată este aceea pe care o teoretiza, primul, E. Lovinescu și o analizau, de la G. Călinescu la I. Negoițescu, toți criticii importanți. Contactul cu modernismul a rupt punțile
Poezia adolescenței, adolescența poeziei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15208_a_16533]
-
liniile pierzându-se în ceață - depărtarea de pierduta lentoare a metafizicii. Pașii din copilăria lui Benjamin mai lăsau pe parchet "urme de hoț", intruziuni ale visului și meditației care aveau încă suficientă vreme să așeze o urmă în praf. Orologiul școlii ritma deliberări secrete, în casele umbroase treceai pragul către odinioară și te împiedicai de cuvântul ca un manșon al unei vizitatoare din viitor. "Acum știu să merg, dar nu mai știu să învăț să merg". Covoare bătute în ritmuri neeuropene
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
Les penseurs de l'enseignement (Gînditorii învățămîntului). Acest volum conservă evenimentul, forța cu care Brook, Mnouchkine, Vassiliev, Penciulescu, de pildă, au abordat subiectul punînd în valoare, mai înainte de orice, raportul personal cu teatrul, cu actorul sau elevul-actor, cu genul de școală pe care îl practică sau îl cultivă. Textele publicate sînt tulburătoare. Poartă amprenta emoțională a întîlnirii atîtor energii speciale, atrase și stimulate, de ce nu, de personalitatea lui Georges Banu. Vom reveni cu o discuție aplicată, cu detalii despre numărul din
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
ce va apărea pe piață curînd, întregul studiu. Sîntem convinși că vă stîrnim interesul și că vocea lui Radu Penciulescu, sistemul de formare și coordonatele puse în valoare aici, stilul și strategia pedagogice începute în România și continuate strălucit la școala de teatru din Malmö, Suedia, se vor transforma într-un contact extraordinar cu unul din reperele majore ale școlii și teatrului românesc. Atît pentru cei creați și dirijați de Radu Penciulescu, cît și pentru generațiile tinere care cunosc cîte ceva
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]