3,158 matches
-
de atunci erau niște simple trăistuțe din pânză, susținute de un șnur destul de gros și rezistent, trecut peste pieptul și spinarea școlarului, în diagonală. De fapt, nici nu i se spunea ghiozdan. Pe la noi i se spunea “geac”. În geac, școlarul ținea cărțile, caietele și tăblița, penarul de lemn, călimara de cerneală, pachețelul cu mâncare, o sticluță cu apă și ...alte “mărunțișuri”, numai de el știute. Destul de grele, ca să fie folosite drept arme de luptă. Desigur că “domnul” Dode a făcut
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
nu contest acest lucru. Dar, să fim bine înțeleși, nu acesta a fost scopul venirii noastre aici. Noi literatură modernă vrem să învățăm și în niciun caz Sadoveanu nu ne mai poate fi un model. Nu suntem un cenaclu de școlari. Să discutăm despre alții, despre laureați ai premiului Nobel, aș fi întru totul de acord să-l abordăm, de pildă, pe Marquéz!... Individul pronunțase greșit numele scriitorului columbian, accentuând ultima silabă și nu prima, cum s-ar fi cuvenit. În
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
de învățătură pe care nimeni nu ni le oferea. Doamne, cât de însetați de învățătură mai eram după loviturile de strujan! Însetați și înfometați. În câteva secunde era o liniște în clasă, de puteai auzi bâzâitul muștelor din curte. Iar școlarii? Cadre de icoane, scoși din ramă și așezați îngeri în bănci. Blânzi, cuminți și drăgălași, de-ți venea să-i săruți. Cine putea crede că, în urmă numai cu câteva clipe, drăgălașii de îngeri se păruiau reciproc, își cărau pumni
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
câteva secunde a șuierat. - Ia veniți voi, mă, la tablă! Amândoi am îngăimat ca doi tâmpiți. - Cine, noi? - Da, voi! Toți din clasă au izbucnit în hohote de râs. Am ieșit la tablă pleoștiți și foarte smeriți, ca niște bieți școlari cuminți, care nu înțelegeau de ce sunt învinuiți. - Ia spuneți, mă, ce sunteți voi? Tauri, berbeci?... Ce vă uitați la mine ca niște oi capii? Într-adevăr, și eu și Țuțu îl imploram cu priviri de ovine nevinovate, doar-doar îl înduioșăm
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
dintre noi nu a avut curiozitatea să știe ce ține învățătorul pe catedră în afară de catalog. De fapt, de când am intrat prima dată în clasă am manifestat un deosebit respect față de catedră. Acel pupitru înălțat pe un piedestal ca să impună respect școlarului. Însă domnul Fusulan, cu “mămica” lui, reușise să amplifice acest respect, astfel că nimeni nu mai îndrăznea să se apropie de piedestalul cu fioroasa cadetră, darămite să atingă pe zmeoaica de “mămica”. Nu știu ce credeam noi atunci, ce simțeam, cert este
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
a mijloacelor de învătământ - cum sunt numite azi. I-a sfătuit pe profesori să acorde importantă cunoașterii lumii prin intermediul simțurilor, mai degrabă decât prin memorarea unor lucruri neînțelese de copii. A scris el însuși cărți destinate a-i ajuta pe școlari să învețe lucruri dificile - de pildă latină. Una dintre lucrările lui, Orbiș Sensualium Pictus (Lumea vizibilă în imagini - 1658), care dădea numele obiectelor atât în latină, cât și în limba maternă a elevului, s-a numărat printre cele dintâi cărți
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
bucuroși să ne întâlnească. Casa de piatră a lui signor Fumo se afla în afara Castellanei și Franco ne-a luat în mașina lui ca să ajungem acolo. Amurgul începea să cadă și soarele luase acea formă de polenta despre care scriu școlarii în caietele lor. De-a lungul drumului, tufișuri mari de rozmarin se legănau în bătaia brizei de sud care se abate mereu la sfârșitul zilei. Aerul intra prin ferestrele mașinii, îmbătându-ne de miros de lavandă și alte ierburi tipice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Dirk Stroeve făcea o figură atât de absurdă încât îmi venea să râd. — Și nevastă-ta ce-a zis? — Plecase la piață. — Și o să-i mai dea drumul înăuntru? — Nu știu. M-am uitat perplex la Stroeve. Stătea ca un școlar pe care îl mustră un profesor. — Să încerc să ți-l iau eu de pe cap pe Strickland? l-am întrebat. A tresărit și a roșit încă și mai tare. — Nu. Mai bine să nu te amesteci. M-a salutat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de simț moral. — Asta-i tot. După mine, lucrul cel mai rău la care ne putem aștepta e următorul: totul s-a Întâmplat deja, cât de curând se va Întâmpla iarăși? La cincizeci de ani după Waterloo, Napoleon era pentru școlarii englezi un erou la fel de mare ca Wellington. De unde știm că nepoții noștri nu vor face, tot așa, un idol din von Hindenburg? — Ce dă naștere acestei situații? — Timpul, naiba s-o ia! Și istoricul. Ce bine-ar fi dac-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
a aranjat în așa fel încât să nu fie rănită nici o persoană, căci, altfel, persoana rănită l‑ar fi văzut pe cel care a aruncat bomba. Și nu se găsește nimeni care să‑și asume răspunderea pentru această poznă de școlar, care e deja mai mult decât o poznă, e un delict criminal. A fost un act iresponsabil, după cum scrie un ziar. Nu‑i de mirare că nu se găsește nici un responsabil. Sophie a transportat bomba în geanta de tenis. Directorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
dacă le-am aborda În mod concret la același nivel cu surfingul sau cu joggingul, atunci ni s-ar deschide niște perspective cu totul noi. Yaguchi vorbea, trecându-și mâinile prin păr, repetând ca un papagal cuvintele altora, ca un școlar care ar fi tras cu ochiul pe foaia de răspunsuri a vreunui coleg. Ca și cum era normal să i se facă sete când spunea lucruri atât de extraordinare, Își comandă, cu un aer cu totul natural, Încă o bere. Oare trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
sau harpiști, cu părul ridicat frumos Într-un coc, a sunat clincănind dintr-un clopoțel, apoi s-a strecurat ceremonios printre mese cu o planșă pe care scria Mister Miyashita. Eram cât pe ce să ridic mâna, strigând ca un școlar care găsise răspunsul mai repede decât toți, dar m-am stăpânit, mulțumindu-mă să Înclin ușor din cap și să schițez un zâmbet În momentul În care privirea mea a Întâlnit-o pe cea a chelneriței. Cineva aduse Îndată un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
frică să mă cațăr În locuri Înalte, nu mă temeam de atacurile băieților mai mari din vecini. Toate astea le puteam suporta, fiindcă eram un mic geniu. Însă cel mai tare mă temeam de război, deși nu eram decât un școlar În primele clase. Nu conceptul abstract de război, ci războiul pe care mi-l Închipuiam datorită imaginilor concrete grupate În ediții speciale transmise În fiecare an În apropierea datei de 15 august. Erau imagini În alb și negru, de proastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
-mi dați adresa dumneavoastră. I-am dictat-o și am adăugat numărul de telefon. După ce termină de scris, se ridică, se îndreptă greoi de spate și apoi se plimbă puțin prin cameră cu mâinile vârâte adânc în buzunare, ca un școlar speciat. Îmi dădusem până acum seama că nu putea să aibă mai mult de 40 de ani. — Mergeți acasă și așteptați un semn de la mine. Voi lua legătura cu dumneavoastră în câteva zile, sau mai devreme dacă descopăr ceva. Ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
spus că o să mă culc și eu. În dormitorul lui Paul, mi-am petrecut câteva minute studiind harta Spaniei, care era prinsă cu ținte de perete, înfățișând comorile Legiunii Condor, înainte de a stinge lumina. Se părea că mai nou fiecare școlar german voia să fie pilot de luptă. Tocmai mă așezam jos, când se auzi un ciocănit în ușă: — Pot să intru? zise ea, zăbovind goală în cadrul ușii. Pentru câteva clipe stătu pur și simplu acolo, înconjurată ca într-o ramă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
rosteau cuvinte. Dar zgomotele a doi bărbați angajați într-un act homosexual sunt inconfundabile și m-au scârbit. Când în cele din urmă și-au adus comportamentul scârbos la finalitatea-i zgomotoasă și au plecat chicotind ca un cuplu de școlari degenerați, m-am simțit îndeajuns de slăbit încât să fiu nevoit să deschid fereastra pentru niște aer curat. În biroul alăturat, mi-am turnat un pahar mare din brandy-ul lui Weisthor, care funcționă mult mai bine decât gura de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
de luptă de la Plevna și Smârdan, iar cele despre Războiul pentru Întregire a Neamului le făcea lângă monumentul ostașului-infanterist din centrul satului. Și la inițiativa lui s-au realizat plantațiile de brazi din Podișor și din Braniște, lucrare realizată cu școlarii în anul 1925. Ion Ștefănescu (1881-1979) S-a născut în anul 1881 și a condus școala de la Rucăr peste trei decenii, în momentele de cumpănă pentru sat și țară și pentru nobila misiune didactică. Datorită celei mai lungi cariere didactice
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891]
-
multe despre natură, despre viața de zi cu zi și despre tradițiile strămoșești pe care e bine să le cultivăm. Versuri care pot sta la loc de onoare într-un manual de lecturi suplimentare pentru copiii de grădiniță și pentru școlarii mici, dar, receptate cu nostalgie de orice iubitor de literatură, de jocuri copilărești, de iarnă, de viață și de sărbători tradiționale.” scriitoare CEZARINA ADAMESCU - Agero Stuttgart - Germania „Poeziile dnei Maricica Stroia sunt o avalanșă de armonie, veselie și inocență... un
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
frumos și nesfârșit,/ Că-nainte mult mai este ... / Alb pastel de borangic" (Pastel de borangic). Am convingerea că această carte va înfrunta timpul și se va înscrie în rândul celor mai solicitate volume pe la grădinițele școlare și pe la clasele micilor școlari.” prof. ELENA BUICĂ - BUNI, Toronto - Canada "Mărturisesc că niciodată nu am crezut că o poveste poate fi scrisă în versuri. În sufletul meu, ea, Povestea, era așezată între zăgazurile unei întrețeseri aparte, ce purta adesea sigiliul îndepărtat al lui Andersen
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
proiectului de constituție monarhică, redactat de Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei, mărirea numărului de membri monarhiști, întâlniri periodice cu parlamentari, oficialități locale și centrale, pentru susținerea proiectelor Alianței, promovarea mesajelor monarhiste, organizarea de concursuri, simpozioane sau chiar olimpiade în rândul școlarilor de colegiu, pe tema „Istoria Monarhiei în România și în lume”, organizarea de mitinguri și marșuri locale, simpozioane, cu deplasări în localitățile din județele cu filiale, și nu numai etc. „Trăim”, spune copreședintele Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei, Cătălin Șerban
1 DECEMBRIE, ZIUA REGALĂ A MARII UNIRI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362927_a_364256]
-
poate...l-ai scuturat? -Ei, domnule învățător, se vede că nu te pricepi. Te-ai murdărit vreodată cu praf de stele? -Nu! s-a îmbufnat domnul. Și, re rog să nu-mi mai spui domnu’ învățător, că nu mai ești școlarul meu! -Ba da! Toată viața am să-ți spun așa, că numai dumneata m-ai învățat să scriu, să citesc și... multe altele. Până am să mor am să-ți spun domnu’ învățător, chiar dacă nu știi cum este praful de
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
Astea erau școlile de pe traseu. Coborî înghiontită de un grup mixt de viitori slujitori ai credinței. Nici vestimentația, nici limbajul, nici lipsa unei purtări decente nu-i recomanda ca elevi, darămite ca ucenici într-ale teologiei! Deja familiarizată cu manifestările școlarilor postdecembriști, traversă, aducându-și aminte cum, în ’90, pe timpul primului ministru al învățământului liber și democrat, Șora, se făcuseră concesii formale în detrimentul măsurilor de conținut. Se dăduse, printre primele măsuri de înnoire a învățământului, liber la aspectul vestimentar, bunăoară, renunțându
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
paradoxal, dacă nu cumva și acest cuvânt, Demnitate, nu este așezat cumva, întocmai ca și cinstea, dragostea și adevărul, undeva, între filele îngălbenite de vreme ale oricărui dicționar al limbii materne consultat din timp în timp doar de câte un școlar silitor pentru ora sa de română ... ) Personal, am trăit ani de-a rândul lângă personagii oculto-securiste, care nu știau altceva decât să-ți scuipe aproape zilnic obrazul și demnitatea. „Ce tot atâta puritate?” - mi s-a urlat într-o zi
ARTA MIZERIEI PE PLANETA BĂSESCU-BOC-UDREA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362431_a_363760]
-
30 de exemplare, Biblia standard și Biblia pentru copii au devenit manualele sufletului de copil. Profesoara a pregătit pentru fiecare elev un verset din Cartea Psalmilor, din Vechiul și Noul Testament, cuvinte sfinte care au hrănit cu dragoste și binecuvântare suflețelele școlarilor. Serioși și emoționați, copii s-au grăbit să studieze în detaliu Biblia și, cu mânuțele de îngeri ridicate spre tavanul clasei s-au grăbit să dea citire Cuvântului lui Dumnezeu. „Biblia este cartea copilăriei mele, a tinereții și maturității mele
1100 DE SUFLETE HRĂNITE CU SFÂNTA SCRIPTURĂ de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361156_a_362485]
-
sau Ștefan Octavian Iosif. Își răsucea mustața imensă ce acoperea buzele roșii ca de mac, tușea de două-trei ori și începea poezia El-Zorab, care-mi storcea lacrimi, sau Peneș Curcanul a lui Alecsandri. Citea frumos, din suflet, parcă era un școlar ce recita pe scenă o poezie. Din când în când bunica ofta fie de dorul bunicului pierdut, fie de starea fiului Costel jignit de comuniști a cărui caricatura era la gazeta de stradă - el în față, gras, cu un lanț
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]