772 matches
-
de joc la învățătură, dar, real, faptul că trecerea și adaptarea la noua situație pot să decurgă inegal de la un copil la altul ne permite să admitem ca valide două situații: cea a copiilor la care premisele necesare trecerii la școlaritate s-au maturizat, dar formal, ei rămân, însă, preșcolari, deși pot să realizeze activitatea de învățare; cea a copiilor la care premisele trecerii cunosc o oarecare întârziere în formarea lor, deși, formal, ei au început să desfășoare noua formă de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
Am oprit camionul în fața școlii, am cântat un cântec și venind ceva popor, dintre cei mai îndrăzneți și mai puțin creduli, am vorbit puțin și am plecat. Din notele din viața legionară se văd preocupările pe care le avea în timpul școlarității și a vacanțelor, Nicolae Petrașcu, toate înscriindu-se pe linia activității legionare sub diverse forme. Cu trecerea anilor de studenție, convingerile sale legionare se structurează în mod definitiv, iar capacitatea sa de jertfă în slujba neamului și a Legiunii ajunge
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ceva la Sibiu. Aici a lucrat Bidianu, cunoscut de toată lumea legionară, cât și de publicul mare din oraș, unde se bucura de un prestigiu frumos. Tot aici a locuit și familia Noveanu, unde toți frații au petrecut copilăria și vârsta școlarității. Pentru aceste considerente a fost încercată și rezistența legionarilor din Sibiu. S-au adresat mai întâi profesorului Spiridon Cândea de la Academia Teologică, apoi tuturor pe rând. S-a încercat ca să-l apropie cu orice preț pe generalul Petrovicescu. N-au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cal” chiar, de-a lungul secolului XX. Extensiile de sens, apărute după publicarea cărții lui Bobbitt The Curriculum (1918), au forțat extensia cercetărilor. Descoperirea faptului că în afara curriculumului școlar formal există așa-numite unwanted outcomes of schooling(„rezultate nedorite ale școlarității”) de către teoreticieni precum Jackson (1968)1, Apple (1975)2, McLaren (1994)3; situații similare au determinat formulări și mai curioase: unstudied curriculum („curriculum neînvățat” - Overly, 1970)4; unwritten curriculum („curriculum nescris” - Dreeben, 1976)5; null-curriculum („curriculum gol”; „curriculum-zero” - Eisner, 1979
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în structura curriculumului. În The Meaning of International Experience for Schools (1993), Wilson a formulat șase idei: a) în misiunea asumată de fiecare școală să fie introdus încă un scop general și obligatoriu: toți cei care învață să câștige, pe parcursul școlarității, o perspectivă globală asupra lumii - ca parte esențială a educației și culturii cetățeanului din secolul XXI; b) leadership-ul școlar - inspectori școlari (superintendents), administratori, directori de școală (principals) și pedagogi (curriculum supervisors) - trebuie să considere realizarea acestui obiectiv o sarcină prioritară
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
FAIFER, Laurențiu (1.I.1916, Iași - 6.I.1974, Iași), dramaturg. Este fiul Anei (n. Olivotto) și al lui Ioan Faifer, meșteșugar. A urmat în orașul natal tot ciclul școlarității - clasele primare, apoi Liceul Național. Și-a luat bacalaureatul în 1934, iar în 1940 a terminat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității „Al.I. Cuza”, absolvind în 1941 și cursurile Seminarului Pedagogic Universitar. Cariera sa de profesor a avut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
scurte din lecție/activitatea terapeutică, dar se poate merge și până la Întreaga oră. Beneficiarii acestor tipuri de activități pot fi: elevi din ciclul primar și primii ani ai ciclului gimnazial din școlile publice; elevi din școlile speciale pe toată durata școlarității. Având În vedere că pentru elevii cu cerințe educative speciale teatrul este abordat În primul rând ca act terapeutic, putem compara actul educațional petrecut În școlile obișnuite și În școlile speciale: Educație școli obișnuite Educația și terapie școli speciale 1
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
și logopedică adecvată, rămânând în afara considerațiilor noastre privind lotul de subiecți investigați. Importanța excepțională pe care anii mici o au în evoluția omului și pentru a surprinde multiplele modalități ale procesului de formare și dezvoltare a vorbirii în perioada premergătoare școlarității, am practicat un examen psihologic prin aplicarea sistemului Gessell G., Brunet O. și Lezine I. pentru vârsta de 6 luni-3 ani și sistemul combinat Binet-Simon, Vechsler - Zazzo cu indicatori modificați pe o populație autohtonă de Păunescu C. pentru vârsta de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
clarificate și asimilate temeinic exercită un transfer asupra altora similare, mai ales dacă se face și o pauză destul de mare între cele două faze ale studiului. În felul acesta înțelegem de ce elevii care învață în mod serios, încă de la începutul școlarității, se descurcă din ce în ce mai ușor, pe măsură ce parcurg anii de liceu, pe când cei ce memorează superficial întâmpină din ce în ce mai multe dificultăți. Este necesară o atenție sporită în privința întocmirii orarelor. Pentru a evita interferența se recomandă asigurarea unei variații în succesiunea disciplinelor. După ora
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
școlar. Este cunoscut, astfel, că unele familii oferă un mediu cultural favorabil dezvoltării copilului, în timp ce altele prezintă o situație precară sub raport material, cultural și al atmosferei de ansamblu. Elevul provenit dintr-un mediu familial favorizant beneficiază, chiar de la începutul școlarității, de un „capital cultural” identic sau foarte apropiat de cultura vehiculată de școală, ceea ce îi va asigura succesul școlar și, ulterior, cel profesional. Totodată, copilul aparținând unei astfel de familii este stimulat să frecventeze diferite instituții culturale (muzee, expoziții, teatre
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ecului [colar" Dintre măsurile de prevenire a apariției eșecului școlar, menționăm: • Sporirea rolului învățământului preșcolar. Statisticile pedagogice arată că aproximativ jumătate din rebuturile școlare constatate în ciclul primar și gimnazial își au originea în diferențele prezentate de copii la debutul școlarității, în ceea ce privește capacitatea verbală, gradul sociabilității (disponibilitatea de a comunica cu ceilalți din jur), cunoștințele și deprinderile minime necesare însușirii scris-cititului, familiarizarea cu rigorile unui program școlar organizat etc. • Stabilirea unor relații strânse de parteneriat între școală și familie, deoarece pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și familia, au o deosibită responsabilitate pentru dezvoltarea copilului, la care contribuie într-o măsură mai mare sau mică mediul extrașcolar sau extrafamilial. Relația școală-familie-comunitate a fost determinată în ultimele decenii de o serie de condiții care au evidențiat mizele școlarității. Colaborarea școlii cu familia trebuie să se axeze în mod firesc pe calitatea educației: obiective superioare, căi și mijloace superioare de educare și comunicare. În situația dificultăților de inserție a tinerilor pe piața muncii, în special a celor proveniți din
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
toți copii ajung să gândească și să acționeze așa cum și-ar dori părinții lor, pentru că nu toți au fost educați în același fel. Elevii au, de regulă, două atitudini distincte față de învățatură: atitudinea pozitivă și cea negativă. Încă de la debutul școlarității, elevii trebuie deprinși treptat să învețe din convingere, din proprie inițiativă, în mod independent. Analizând cauzele randamentului școlar scăzut se ajunge la concluzia că, în multe cazuri, acesta este generat de atitudinea necorespunzătoare față de munca școlară. XX.1. Atitudinea pozitivă
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
În problematica actuală a școlarității se disting două situații imporante, a căror abordare extrem de delicată constituie obiectul educației incluzive: integrarea copilului cu cerințe educaționale speciale și a copilului cu ADHD. Copilul cu cerințe educative speciale are probleme similare cu cele ale unui copil obișnuit, suprapuse
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina LUNGU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2125]
-
Dar un lucru este cert, În cazul unei prea sărace alimentări culturale, acest nivel nu poate fi atins. De la 12 la 14 ani, perioada de puseu de creștere cu angoasele și opozitionalitatea sa eclipsează pentru moment produsele inteligenței (criza de școlaritate și de disciplină. Cu toate acestea, În această perioadă, tinerii sunt preocupați de modul În care se poate ajunge la predicții și cum se pot conoaște regulile ce ordonează și impulsionează lumea și viața, ca și când ei Înșiși ar trece printr-
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
efectuată pe 24 de familii, privind genealogiile familiale (cf. U.Șchiopu, E.Verza, 1989, pe latura psihocomportamentală, s-au pus În evidentî diferențe foarte mari Între generații (4 generații În privința orientării școlare și profesionale și a cantității de ani de școlaritate pe generație. Privită din această perspectivă, Piaget percepe procesul de formare al personalității ca un produs de socializare În care are loc Încă din copilarie un proces dublu: pe de o parte se asimilează influențele exterioare și se cimentează noi
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
foarte scăzute, munca în străinătate pentru a asigura un trai decent celorlalți membri, etc.). Influența familiei asupra adaptării școlare Atitudinea pozitivă față de școală și succesul copilului la învățătură sunt determinate în mare măsură de climatul existent în familie. în perioada școlarității copilul are nevoie de sprijinul familiei pentru a se acomoda cât mai repede și cu succes în noul regim de viață impus de situația de școlar. Dacă nu are cui să ceară ajutorul cuvenit în strădaniile sale de școlar se
Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
a tradus printr-o "importantă modificare a calendarului nașterilor". Probabil că în acest domeniu, mai mulți factori diferiți au convers spre această evoluție comportamentală: relansarea creșterii și instabilitatea locului de muncă (în special în cazul tinerilor); creșterea duratei medii a școlarității și dezvoltarea învățământului superior; progresele realizate în materie de contracepție care au permis un control mai bun al succesiunii nașterilor... În ceea ce privește variațiile conjuncturii economice, ele au adesea efecte perceptibile asupra comportamentelor demografice, în special a celor de fertilitate. Unul dintre
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
sau limitate mai mult sau mai puțin, sarcina financiară pe care le-o ocazionează copiii lor. Astfel, politica familială nu poate ignora că fertilitatea se înscrie din ce în ce mai mult în structurile și modurile de viață evolutive (creșterea fenomenului monoparental, prelungirea duratei școlarității, dezvoltarea activității femeilor...) și tinde să integreze aceste realități noi în ajutoarele sale directe (alocațiile familiale) sau indirecte (locuință, transporturi, creșe și alte modalități de supraveghere a copiilor, modularea baremelor fiscale în funcție de mărimea familiilor...). În Franța, politica familială este foarte
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
iluștri pe frontul vieții. Prietenul meu Raul, premiant Întâi cu cunună la Matei Ba sarab În toate clasele, doctor În Litere de la București și doctor În Drept de la Paris, era un om sfârșit când și-a terminat glo rioasa lui școlaritate, cu Înfățișarea lui de moșneguț pipernicit, glasul În surdină, privirile obosite de miop, alergând toată ziu lica prin zloată și prin tramvaie spre cele trei-patru licee unde-și avea „orele“ de profesor, blestematele ore peste cele legiuite, ca să-și poată
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
G. Ciprian) pe care-l conferă tinerilor accesul timpuriu și vecinătatea Muzelor prea Îngădui toare; fie unei infirmități, mai mult sau mai puțin real organice, care-i Îndepărtează pe cei aleși de disciplina, conformismul, rigo rile, promiscuitățile și umilin țele școlarității; liceul, Îndeosebi, cu profesorii și elevii persiflând sau abia tolerând pe cei care manifestă cumva Înclinări alăturea sau razna de programă. CINE RĂSFOIEȘTE ÎNDREPTARUL BIBLIOGRAFIC (UFCR, 1938) află că mai toți luceferii, de prima sau a doua mărime, ai lite
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În bătaia tuturor vânturilor... ...Prin 1908, În toiul avatarelor unei existențe Încă boeme, dar, lucru curios, preocupat totuși de o ambițiune unică: aceea ca să-mi trec neapărat toate clasele liceului, dar În par ti cular, adică cu un minimum de școlaritate - și asta nu la gândul vreunei viitoare cariere În viață, ci dintr-o simplă prejudecată sau conformism de natură mic-burgheză - [să am] măcar studiile liceale terminate, prin 1908, așadar, m-am găsit Într-o dimineață În biroul lui Mihalache Popescu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
absolventă a Școlii Medii de Cooperație și mai apoi a Institutului Pedagogic. A fost și a rămas o fidelă prietenă, fiind o fată sinceră, bună și cu mult bun simț. Cu ea am cele mai multe și mai frumoase amintiri din timpul școlarității. Ileana Drehuță, absolventă a Școlii Normale de la Gura Humorului, mai târziu, învățătoare la Costișa. Deși orfană de mamă, a rămas aceeași fată comunicativă, glumeață, iubitoare de distracții. Datorită calităților sale profesionale, a preluat direcțiunea Școlii elementare din sat. Oltea Lavric
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
plăcerea pe care o simte când este lăudat pentru ceea ce a făcut, ca să înțelegem satisfacția creației. Din perspectiva intereselor sociale, creativitatea fiecărui membru al societății este sursa primară a progresului umanității în ansamblu. Subliniem astfel că profilul psihologic al micii școlarități cuprinde multiple premise favorizante pentru cultivarea și stimularea potențialului creativ. Avem în vedere dinamismul, impetuozitatea și expresivitatea proprii acestei vârste, freamătul permanent sau vibrația și efervescența lăuntrică ce conferă copiilor note specifice de dinamism creativ, disponibilități de exteriorizare spontană și
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
simtă în siguranță în școală, acceptați, eliberați de inhibiții, într-un climat propice exprimarii personalității unice a fiecăruia. Cercetările romanești (Ana Stoica - Constantin, 1983) surprind tendința creativității elevilor, cu excepția fluidității gândirii, de a scădea constant (cu unele paliere) în perioada școlarității. Între cauze se identifică caracterul preponderent verbal al învățamântului, ponderea mare acordată memorării și reproducerii cunoștințelor, gândirii convergente (problemelor cu soluție unică), lipsa răgazului în învățare pentru etapa de reflecție și de imaginație creatoare esențială din punctul de vedere al
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]