419 matches
-
Artur Gorovei, Literatura populară, II, Ed. cit., p. 110. 69 Ibidem, p. 107. 70 Ibidem, p. 129. 71 Ibidem, p. 139. 72 Ibidem pp. 150-151. 73 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și suflet-Cultura națională", București, 1995, p. 227. 74 Ibidem, pp. 230-231. 75 Ibidem p. 238. 76 * * *, Folclor din Țara Fagilor, Coordonatorul ediției Sergiu Moraru, Prefață Grigore Bostan, Cuvânt înainte de Arcadie Suceveanu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Hyperion, Chișinău, 1992, p. 35. 77 Gavril Moroșan, La fântâna dorului, Culegere de folclor muzical-literar-coregrafic din Țara Dornelor, Editura AXA, Botoșani, 2003, pp. 59-60. 78 S. Fl. Marian, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și sufletCultura națională", București, 1995, pp. 235-236. 79 Ibidem, p. 116. 80 Ibidem, pp. 155-156. 81 Ilie E. Torouțiu, Op. cit., p. 25. 82 Viorica Cernăuțeanu, Pojorâta Izvoare ale trăiniciei, Editura Muzeul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și cultura română, F, 1992, 1; Silvia Irina Zimmermann, Der Zauber des Fernen Königreichs, Marburg, 1996; Robert Scheffer, Orient regal. Cinci ani la Curtea României, tr. Rodica Pânzaru, pref. Pamfil Șeicaru, București, 1997; Al. Tzigara- Samurcaș, Memorii, II, îngr. Ioan Șerb și Florica Șerb, pref. Dan Grigorescu, București, 1999, 134-146; Gabriel Badea-Păun, Uimitoarea regină Elisabeta a României, București, 2003; Natalia I. Adamiu, Carmen Sylva, București, f.a.; Mite Kremnitz, Carmen Sylva. Eine Biographie, Leipzig, f.a.; Henri van der Mandere, Carmen Sylva (Königin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
F, 1992, 1; Silvia Irina Zimmermann, Der Zauber des Fernen Königreichs, Marburg, 1996; Robert Scheffer, Orient regal. Cinci ani la Curtea României, tr. Rodica Pânzaru, pref. Pamfil Șeicaru, București, 1997; Al. Tzigara- Samurcaș, Memorii, II, îngr. Ioan Șerb și Florica Șerb, pref. Dan Grigorescu, București, 1999, 134-146; Gabriel Badea-Păun, Uimitoarea regină Elisabeta a României, București, 2003; Natalia I. Adamiu, Carmen Sylva, București, f.a.; Mite Kremnitz, Carmen Sylva. Eine Biographie, Leipzig, f.a.; Henri van der Mandere, Carmen Sylva (Königin Elisabeth van Rumenië
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
Nevasta leneșă și alte povești, legende, pilde, snoave din popor, București, 1926; Literatură, tradiții și obiceiuri din Corbii Muscelului, București, 1929; Povești, îngr. și pref. Virgiliu Ene, București, 1957; Literatură populară, vol. I: Cântece și descântece ale poporului, îngr. Ioan Șerb și Florica Șerb, pref. Dan Simonescu, București, 1986. Repere bibliografice: I. Bianu, „Comorile poporului. Literatură, obiceiuri și credințe”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1906-1907; Vasile Bogrea, „Muscelul nostru”, DR, 1922-1923; Dan Simonescu, În amintirea folcloristului C. Rădulescu-Codin, „Șezătoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
alte povești, legende, pilde, snoave din popor, București, 1926; Literatură, tradiții și obiceiuri din Corbii Muscelului, București, 1929; Povești, îngr. și pref. Virgiliu Ene, București, 1957; Literatură populară, vol. I: Cântece și descântece ale poporului, îngr. Ioan Șerb și Florica Șerb, pref. Dan Simonescu, București, 1986. Repere bibliografice: I. Bianu, „Comorile poporului. Literatură, obiceiuri și credințe”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1906-1907; Vasile Bogrea, „Muscelul nostru”, DR, 1922-1923; Dan Simonescu, În amintirea folcloristului C. Rădulescu-Codin, „Șezătoarea”, 1927, 1-2; M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
nu încerc să spun că societățile complexe sînt întru totul preferabile societăților de vînători și nici nu neg faptul că mulți membri ai unui sistem complex de organizare ar fi dus o viață mai fericită dacă, în loc să fie sclavi sau șerbi sau chiar sclavi plătiți, s-ar fi confruntat cu greutățile, însă și cu libertatea vieții de vînător; societățile complexe au inegalitatea ca trăsătură specifică. Totuși, chiar din perspectiva unei lumi poluate și suprapopulate, nu putem trece cu vederea avantajele și
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
despre subiect și cînd l-am întrebat: "Puteți să ne dați apă la moară, adică să condamnați proprietatea privată?", Edgar mi-a răspuns că nu trebuie să uităm în nici un caz că, în Evul Mediu, proprietatea privată le-a permis șerbilor să se elibereze puțin cîte puțin de tutela feudală și să devină ființe independente. Proprietatea ar fi, deci, o sursă de independență? Asta contrazicea tot ce spusesem pînă atunci în Grupul celor Zece. J.B. Nu trebuie să uităm că, în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
virtuțile cavalerului vitejia, onoarea pe care o exaltă cîntecele de gestă fiilor de cavaleri, adică tendința către formarea unei nobilimi. În secolul al XII-lea nu mai există opoziția oameni liberi și oameni neliberi, ci nobili și nenobili: acești "ignobili" șerbi, țărani liberi formează imensa majoritate a populației. Cei care muncesc: oamenii cîmpurilor și ai satelor Senioria rurală. Raporturile dintre feudali și masa țărănească se definesc în cadrul senioriei rurale care este dublă. Există mai întîi senioria funciară. Marele proprietar, seniorul, exploatează
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu elementele datării. Nu avem originalul ei, ci o copie din secolul al XIII-lea, deci foarte apropiată, păstrată la Paris, la Arhivele Naționale (LL 1157, fol. 493). Acest act dă o descriere precisă a sarcinilor care apasă pe țăranii șerbi, numiți oamenii domeniului sau mananți, depinzînd de o mare abație: formariaj, șevaj, mînă-moartă. Actul descrie și anumite consecințe ale acestei stări de dependență: interdicția de a se căsători în afara grupului de șerbi sub pedeapsa cu excomunicarea. În legătură cu eliberarea însăși se
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
descriere precisă a sarcinilor care apasă pe țăranii șerbi, numiți oamenii domeniului sau mananți, depinzînd de o mare abație: formariaj, șevaj, mînă-moartă. Actul descrie și anumite consecințe ale acestei stări de dependență: interdicția de a se căsători în afara grupului de șerbi sub pedeapsa cu excomunicarea. În legătură cu eliberarea însăși se pot face două constatări: pe de o parte, libertatea acordată nu este totală și cei eliberați rămîn din multe puncte de vedere sub tutela seniorului; pe de altă parte, această libertate este
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ecleziastic. Mînă-moartă. (Mainmorte). Imposibilitatea pentru un individ dependent de a-și transmite liber moștenirea și dreptul pentru senior de a și-o însuși. Taxă plătită seniorului de moștenitorii celui decedat pentru a păstra moștenirea. "Mînă-moartă" este una dintre taxele caracteristice șerbilor. Murus gallicus. Zid de incintă al oppidum-ului galic, compus din grinzi transversale și longitudinale, fixate între ele prin cuie de fier. Spațiile dintre grinzi sînt umplute cu pietre și pietriș, iar paramentul exterior este realizat din blocuri mari de piatră
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de partid” în activitatea M.A.I. PROTOCOL no. 5 bis al ședinței Secretariatului C.C. al P.M.R. din 1 februarie 1956 Participă la ședință tovarășii: Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chișinevschi, N. Ceaușescu, Al. Drăghici. Au fost invitați tovarășii Pintilie Gheorghe, Tănase Evghenie, Șerb Ion, Mureșan Alexandru, Alexandru Ion, Stancu Aurel și Bene Vasile. Ședința începe la ora 18. Prezidează tov. Gh. Gheorghiu-Dej. Ordinea de zi: Probleme M.A.I. În urma discuțiilor, Secretariatul C.C. al P.M.R. stabilește: a)Să se ia măsuri pentru întărirea spiritului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
mereu �mpotriva demonstra? iilor, a violen? ei ? i ner? bd? rîi. Jurnalistică să avea un ton surprinz? tor de moderat, dar lipsit? de echivoc. Iorga era un fervent sus? în? tor al Fran? ei ? i (cum spunea el) al �superbei� Șerbii. A condamnat violentul bombardament al artileriei �mpotriva Belgradului, f? c�ndu? l r? spunz? tor pe Tisza pentru aceasta. �n iarnă lui 1914, atunci c�nd armata s�rb? ? i?a eliberat ? ara de ocupan? i, Iorga remarcă: �? i Dumnezeu a cobor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
A revenit abia �n iunie pentru examene 124. �ncep�nd din decembrie 1922, universit?? ile din Rom�nia celebrau �n fiecare an (�n decembrie) o a? a?zis? �Vacan?? Na? ional? Studen? easc? � �n amintirea Grevei generale studen? e?ți din 1922. �n timpul acestor �șerb? ri studen? e?ți� anuale, a fost nevoie s? fie mobilizate for? e militare ? i poli? iene? ți pentru protejarea sinagogilor ? i a propriet?? ilor ? i vie? ilor evreilor. Arheologul rom�n Vasile P�rvan i? a spus lui Iorga: �Studen
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
RENATA MÂNDRUȚ - ANDREEA BOCA - RENATA MÂNDRUȚ - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - ANDREEA BOCA - CLAUDIA CIUBĂNCAN - ANDREEA BOCA și RALUCA MARINCEAN - ANDREEA BOCA - ANDREEA MICU POSTFAȚA - CLAUDIA CIUBĂNCAN REVIZORI: CLAUDIA CIUBĂNCAN și RALUCA MĂRINCEAN Epopeea lui Ghilgameș, trad. de Virginia Șerb]nescu și Al. Dima, București: Editură pentru literatur] universal], 1966, p. 132. Biblia de studiu pentru o viat] deplin], versiunea Dumitru Cornilescu, Life Publishers România, Oradea, 2000. „Two jews, three views” Biblia de studiu pentru o viat] deplin], versiunea Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
după secolul al XI-lea grație uzufructului pe care aristocrația în formare i-l oferea într-o manieră revocabilă. În plus, diferențierea este evidentă și în ceea ce privește statutul țăranului slav, aservit proprietății indivizibile comunitare, apoi unei iobăgii totalmente represive, pe cînd șerbul occidental "deși nu este liber, posedă pămînt".78 În sfîrșit, feudalitatea Vestului instituie un sistem de valori individualiste cu privire la codul onoarei cavalerești, prin care se valorizează nu numai rafinamentul moravurilor ci, în egală măsură, curajul și reușita personală. Ori, fie
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
la începutul secolului al XIV-lea, a început un proces de asimilare a căpeteniilor satelor românești emancipate. După trecerea la catolicism, locuitorii acestor sate au devenit membri ai nobilimii maghiare de rînd. Majoritatea covîrșitoare a românilor au fost transformați în șerbi, dar au supraviețuit, totuși. Istoricul și profesorul ceh Susta a afirmat că românii sînt cei mai orientali latini, iar cehii cei mai occidentali slavi 209. O asemenea postură precară i-a învățat atît pe cehi cît și pe români să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
net majoritari - cei care nu puteau face parte din minunata Europă nouă sau care au ales să nu i se alăture (Încă?): milioane de europeni ținuți pe loc de lipsa calificărilor, a educației, a mijloacelor sau a șansei. Acești oameni, „șerbii” din noul peisaj medieval al Europei, nu trăgeau cine știe ce foloase din piața unică a muncii, bunurilor și serviciilor din UE. Ei rămâneau legați de țara și comunitatea lor locală, limitați de necunoașterea altor limbi și a posibilităților Îndepărtate, adesea mult
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]