3,279 matches
-
modernizați - azi - pe americănește și pe muscălește) - tot sângele - viața și o parte din moarte: dar de pe urma jertfei - nu s-a mai trezit vie decât vița-de-vie - îndoită cu lacrimi - de curată soră și luminată mamă... ...strujenii putrezesc în glugi pe șesuri - 'nainte de-a muri - murmură-eresuri... picură mir de bocet din văzduhuri se-alină răni în Crucea dintre duhuri... ...se așteaptă - în aceste câmpìi și pe buciumândele dealuri - a doua Înviere: poate că Hristosul acela de-atunci nu va mai purta
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
în: Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016 Toate Articolele Autorului Trecutul zilei de azi Rătăcind în trecutul zilei de azi Am găsit un zâmbet de al tău Uitat în pădurea de brazi când rătăceai pe cărările dinspre munte Spre șesul câmpiilor cărunte Draga mea Ce ai locuit cândva în inima mea Ce mult aș vrea să îmi mai spui încă o dată Că mai există acea fată iubită demult Și că în inimi noi mai păstrăm încă povești Cu noi doi
TRECUTUL ZILEI DE AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369302_a_370631]
-
funcțional publicistic, foarte documentat, dar și cu o „vijelioasă informație“ venind chiar dinspre autor, „incontestabil“ revoluționar, participant, cunoscător direct, „de la fața locului“, al răscolitoarelor / înflăcăratelor evenimente anticomuniste din Decembrie-1989, petrecute în aria lugojean-timișoreană a Banatului cogaionic și de câmpie - de șes de eres, dintre cele mai fertile, prin istoriile Daciei -, evident, se înfățișează cert, „întru cristalizare monografic-veridică“, și admirabila lucrare ivită după un sfert de secol de sedimentatare în tiparul făptuitor al „așezării în istorie“, semnată de Nicolae Toma, Lugoj, 20
MONOGRAFIE A REVOLUŢIEI VALAHE ANTICOMUNISTE DIN 1989 ÎN ARIA LUGOJULUI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370596_a_371925]
-
liftul, am găsit-o și pe doamna Florica Bonte, care ne aștepta. Dumneaei era conducătorul auto al familiei. Drumul de la aeroport spre Tongrinne, satul unde locuia familia Bonte, era de vreo douazeci de kilometri, într-o zonă preponderent agricolă, de șes, cu sate frumoase, unde predominau casele din cărămidă netencuită și cu acoperișul în două planuri. Cât m-am aflat în avion deasupra Belgiei și priveam spre pământ, mă intriga culoarea roșcată a locurilor necultivate și nu înțelegeam de ce era pământul
FESTIVALUL FLORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370753_a_372082]
-
și vine vremea colindelor. Sărbătorile laice iau o pauză și revin abia în februarie, prin Țările Baltice. Muntenii răstoarnă nămeții și fac cărare prin zăpadă ca s-ajungă la crâșma sătească, unde se încălzesc la un vin fiert. Cei de la șes se bucură în schimb de acalmie și de lipsa forfotei turistice din sezonul estival. Lumea artistică se dedă stagiunilor teatrale, gurmanzii vizitează restaurantele decorate cu stele, activii se dedau sporturilor de iarnă, leneșii se instalează languroși pe sofa în fața televizorului
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
acestui popor, care nu s-au menționat în scris, nedescoperindu-se până acum vreo mărturie, ci doar sporadice consemnări străine, nu înlătură adevărul existent al tradițiilor, dovadă fiind obiceiurile sătenilor din Munții Apuseni, dar și a grupurilor de locuitori de la șes, din același neam de daci, chiar dacă peste ele a trecut tăvălugul popoarelor migratoare. Neobosiți, exegeții: filologi, istorici, geografi, dar și arheologii au scos și vor scoate, într-un timp al istoriei care va veni, așa cum multe s-au descoperit sub
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
lui firească Se sparse visu’câteva vibrații. Drumeț, bătrân acuma de înfrângeri, Întorc în umbră aripile-acasă. Poema strâmbă doar le e rămasă. Te simt, citită, inimă cum sângeri. ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 42, din 24 octombrie 1942 ȘES NATAL Și, Doamne, eu fui pe aici. În țara cu luceferii înalți, Văzui catapetesme cum ridici Și floarea cu parfumuri cum înalți. Văzui însămânțările cu rod, Stupinele cu miere, dimineți Cu mândre aurore în năvod Și falnică sburarea de ereți
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
90 de koroane, aici arabul a cerut 160 koroane pe un kg de brânză, adică aproape 100 lei românești. Ne-am lipsit de brânză și de negocieri și am plecat spre casă. Partea aceasta de țară este cu zone de șes mai largi între apa fiordului și munți și cu mai multe localități. Am văzut chiar oi cu mieii lângă ele, vaci ținute în niște condiții de-ți venea să-i împuști pe proprietari. Mocirla unde stăteau era de peste douăzeci de
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370215_a_371544]
-
bate vântul pe Pământ. Tăticule, deschide-mi poartă O clipă doar, să ma-ncalzesc. Să fug din iadul pământesc. Am să te-ascult, te rog Deschide-mi poartă! Père, ouvre-moi la porte Mon Père des cieux me manque, Me manques șes reproches, Me manque l'Eden d'où Adam et Eve et leș hommes ont disparus. Je m'ennuie de mon Père saint Et je pleure agenouillé. À la porte du ciel verrouillée, Qu'il fait froid et venteux sur terre
TATA, DESCHIDE-MI POARTA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353320_a_354649]
-
că unii se vor bucura mâine. E o mare comoară de vorbiri telefonice pe care maestra le dăruie, știind, cărții! O voce luminoasă, de aproape trei sferturi de veac La sfârșitul lunii septembrie din anul 2013 și spre începutul îmbrumării șesurilor românești, alămite de vulcanul în erupție al toamnei, America a prilejuit o regăsire cu mirabila soprană lirică de la jumătatea secolului al XX-lea, „prima donna assoluta” vreme de două decenii jumătate, a Teatrului de Operă din Roma, Virginia Zeani, considerată
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
Iarna la munte este lungă, grea și ține mai mult de șase luni, așa că „muntenii” aveau timp suficient de lucru, de prelucrat lemnul. Vara, coboarau la câmpie cu căruțele încărcate cu produsele lor și le vindeau gospodarilor de pe la satele de șes sau chiar prin târguri. Uneori executau un fel de troc de produse, întorcând-se acasă cu căruța plină de făină de grâu, mălai și alte alimente precum zahăr, sare, petrol lampant, vase, dar și cu materiale de îmbrăcăminte, pânză, ață
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
sting în al toamnei amurg, ducând doru-n amintire. Când frunze roșii-n ploaie curg. Cu privire de aramă, copaci duc nostalgii în zări. De jale, domnița toamnă duce ecou în depărtări. De belșugul rodniciei, frunzele sacrificate scriu povestea veșniciei. De la șes, la culmi înalte. Toamna, cu recoltă vine și cu zaibăr în pahare. Gânduri strânge în ciorchine, cu povești nemuritoare. Copacii își plâng iubire din frunzele călătoare. De-a tristeței despărțire, vântul viscolește jale. A rodniciei zeiță, Toamna, ca o fată-mare
MELANCOLII DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353057_a_354386]
-
primire aventurându-mă tot în necunoscut, cu nevastă tot casnică, adesea vorbirea aceleași limbi nu însemna neapărat și găsirea acelorași canale de comunicare și înțelegere, diferența de climat natural dar și social-politic era de la cer la pământ, de la munte la șes la mine, tot cam pe-acolo si pe la el, el se ducea să propovăduiască prin predică și faptă Cuvântul Domnului, ce-i dicta conștiința de creștin practicant de la amvonul unei biserici, în timp ce eu “predam”de la catedră bieților copii cunoștințe de
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
a-mi dovedi că nu dă nici doi bani pe socoteala mea de acasă și pe ideile mele preconcepute, destinul șugubăț mi-a dat o lecție și, fără a mai aștepta zadarnic ca Mohamedul din mine să se mute la șes, mi-a trimis pur și simplu munții în întâmpinare, așezându-i lângă Marea Mediterană. Astăzi, după aproape două decenii de locuire pe frumoasa Costa Blanca, nu pot să nu mă minunez de armonia în care se completează cele două forme de
LOCUL UNDE MUNTELE IESE LA... MARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354454_a_355783]
-
chagrin. Elle découvrit l' amour, tout d'un coup, totalement. Un faisceau de lumière l'inonda tout entière. Hélas, comme elle fut désenchantée, mon Dieu! Son frémissant amour , mignon , délicat, tout voilé de mystère, voulait qu' elle le délivre de șes démons, et la vidait de șa sève, tout doucement. Leș paroles de Blanche firent un malheur: son amour se brisa en mille éclats. Son univers s' éteignit. Comme Blanche, je découvris l' amour. De minuscules étoiles dansèrent au- dessus de
LIBELLULE/ שפירית-VERSION BILINGUE( FRANÇAIS-HÉBREU) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354032_a_355361]
-
și bărbați la cules de zmeură, mai ales dintre cei care nu erau plecați la lucru prin pădure sau la cosit. Nu numai din satul nostru veneau la cules, veneau și din alte localități, chiar și din alte județe, de pe la șes, de prin județele Botoșani sau Iași. Era vremea unui fel de El Dorado al câștigurilor frumușele, dar cu destulă trudă. Venea lume pestriță, țărănci îmbrăcate sărăcuț, în rochii de monton, țigănci, puradei de prin Moldovița sau Vama. O lună de
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
timpuri până astăzi”, C. și D. Giurescu). Iată și alte precizări: - Conform informațiilor rămase de la Strabon, dacii locuiau în zona muntoasă (râul Mureș) până în partea superioară a Dunării (numită Danubius - de la izvoare și până la Drobeta), iar geții stăpâneau partea de șes și cea inferioară a Dunării (denumită Istru) până la Marea Neagră. Tot el ne spune că „dacii au aceeași limbă cu geții” și că „elenii i-au socotit pe geți de neam tracic”. (Civilizația geto-dacilor, Liviu Mărchitan) - Și Dio Cassius, după ce spune
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
Lăsând ferestruici pentru raze de soare Să cadă-n poieni ici și colo pătate, De neaua ce moare sub lina dogoare. Pe boltă se mișcă picturi fascinante, În tonuri de gri și de alb și de-azur. Pe dealuri și șes se impun dominante, Albeața din flori și crud-verde în jur. Frunzișuri adie de vânturi mișcate, În aer se-ntinde a serii răcoare. Jupoane de nori stau de cer atârnate, Pătând pe alocuri apusul de soare. *** Referință Bibliografică: Prier / Ovidiu Oana
PRIER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353743_a_355072]
-
majoritatea caselor construite din lemn, dar și din beton și vopsite în tot spectrul coloristic posibil. Era un oraș al culorilor. Casele erau înșiruite dea lungul străzilor direct în trotuar, fără curți și fără garduri, fie pe coline sau pe șes, cam asemănătoare ca arhitectură, nu mai înalte de două-trei etaje cu mansardă cu tot, un oraș ca în cărțile viu colorate ale lui Kristian Andersen, să atragă interesul celor mici nu numai prin poveștile nemuritoare ale autorului scandinav, cât și
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
ca mlădierea-i blândă/ Va face toamna-ncet să treacă,/ Să nu dea pentru el osândă” - Ruginiu de toamnă. Acolo unde acceptarea nu este înțeleasă, intervine poeta pentru a sta de vorbă cu florile și cu toți copacii, pornind de la șes și mergând până în vârf de munte, lăsându-se „chemată de frumos”, pentru a explica: „Din haina toamnei aurie/ O altă haină va să fie,/ Cu verde crud ce va să-mbrace/ Același ram de sub cojoace” - Strai de toamnă. Mergând în
DRAGOSTE PURĂ SCĂLDATĂ ÎN DORURI ALBE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354524_a_355853]
-
553 din 06 iulie 2012 Toate Articolele Autorului stă pustiul sub cămilă sub privirea mea umilă și eu văd numai erori, umblând cu capul printre nori, din aproape în aproape, ochiul meu visează ape de izvoare cristaline și câmpii cu șesuri line, cu luna care-a luat foc și c-un munte de noroc. degeaba vorbesc pe frunză, risc ca lumea să n-auză, degeaba cânt pe oboi că-nțelegem numai noi, scapă pendula în gol ostenită de ocol, timpul a
CÂNTEC DE OF... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354650_a_355979]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SUFLETE, E GREU! Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 570 din 23 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Bate ploaia noaptea darabana Vânturile, caravane, șesul Viselor difuze înțelesul Dincolo de care doar capcana, vagi frânturi. Și două lumi deschise Totul e o goană de himere Ce-ai să faci când vor veni a-ți cere Slujitorii regelui, permise? Spală noaptea draperii de ploaie Viața noastră plină
SUFLETE, E GREU! de ION UNTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354724_a_356053]
-
poate însemna fie „Roma“, fie „înălțime, ridicătură“ (Amusin, Manuscrisele de la Marea Moartă, B., 1961, p. 59). Într-adevăr, dacă privim harta Italiei, Roma este un oraș al celor șapte coline având în jur, pe toată lungimea Tibrului un teren plat, șes. Cuvântul semitic este foarte răspândit și în nume ca: Ahiram „fratele meu e înălțat“, Abram „tatăl este măreț“ (ab. „tată“ + ram „măreț, înălțat“ de la verbul ramu „a fi înălțat, a fi măreț“). Mai credem că legat de Abram este lat.
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
probabil indo-european dat fiind că și în etruscă rădăcina lat este foarte răspândită. Noi comparăm denumirea Latium cu egeo-cretanul lat „mlaștină“, toponim al cărui radical este răspândit în tot bazinul septentrional al Mediteranei (Faure, Viața...., citată, p. 145). Că este șes nu e îndoială, dar probabil că acum aproape 3000 de ani trebuie să fi fost o luncă inundabilă, deci mlăștinoasă, iar Roma ar fi înălțimea, ridicătura, colina, pe care oamenii și-au construit locuințe de teama inundațiilor. Este cunoscut că
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
infini, Comme la neige qui fond Et se termine dans un rêve, Né lui aussi du Paradis. Reste simplement un autre rêve de pomme - Vicieux, de la femme - Tombée dans l'herbe, sucrée, juteuse, Cuite au four dans l'été entre șes cuisses! Et vous aussi je vous donne une nouvelle vie, Dans un jardin verdoyant, D'ou nous nous réveillons - Et du quel nous avons été jetés! Referință Bibliografica: JURĂMÎNTUL UNEI FEMEI / Cristina Lila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 353
JURAMINTUL UNEI FEMEI de CRISTINA LILA în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357080_a_358409]