779 matches
-
măsurile administrative- financiare cauzate de acestea au fost însoțite de construcția unor sate mari, ca de exemplu, satul Fântânele, pe locul Odăii Cioara,ce înglobase și satul Chișcăreni la începutul sec. al XIX-lea (18321838),actualmente sat component al comunei Șipote. În perioada economiei centralizat planificate, comuna Șipote a cunoscut un spor demografic ridicat,ca de altfel întreg județul Iași, ce ajunsese să ocupe locul V pe țară, după numărul populației și locul II după densitatea populației (I. Șandru, I.Poghirc
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
fost însoțite de construcția unor sate mari, ca de exemplu, satul Fântânele, pe locul Odăii Cioara,ce înglobase și satul Chișcăreni la începutul sec. al XIX-lea (18321838),actualmente sat component al comunei Șipote. În perioada economiei centralizat planificate, comuna Șipote a cunoscut un spor demografic ridicat,ca de altfel întreg județul Iași, ce ajunsese să ocupe locul V pe țară, după numărul populației și locul II după densitatea populației (I. Șandru, I.Poghirc 1978),remarcându-se totodată discordanța dintre potențialul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și comportamentul demografic al populației acestor așezări, caracterizat printr-o evoluție,,ezitantă”, cu fluxuri și refluxuri de populație. III. 2. Dinamica populației III. 2. 1. Evoluția numerică a populației. Considerații de geografie istorică Deși urmele materiale descoperite pe teritoriul comunei Șipote atestă că aceste ținuturi favorizate de condiții naturale au fost locuite încă din Paleolitic, este dificil de demonstrat care a fost evoluția numărului de locuitori în perioada Antichității și chiar a Evului Mediu, deoarece nu există documente de atunci, iar
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
putea reconstitui demografia zonei oferă însă recensămintele de populație de la sfârșitul sec. al XIX-lea și cele din sec. al XX-lea. Pentru perioadele anterioare, însă, nici chiar izvoarele istorice ce menționează pentru prima dată, la 18 februarie 1445, satul Șipote donat de Ștefan Voievod către Mihul Logofătul,nu oferă informații referitoare la numărul locuitorilor din zonă. Astfel de informații nu se cunosc nici mai târziu, la începutul sec. al XVI -lea, în timpul când Șipotele a ajuns în proprietatea familiei Luca
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
dată, la 18 februarie 1445, satul Șipote donat de Ștefan Voievod către Mihul Logofătul,nu oferă informații referitoare la numărul locuitorilor din zonă. Astfel de informații nu se cunosc nici mai târziu, la începutul sec. al XVI -lea, în timpul când Șipotele a ajuns în proprietatea familiei Luca Arbore, portar de Suceava, deoarece cea mai mare parte din documentele de proprietate ale familiei lui Luca Arbore nu s-au păstrat, fiind confiscate și distruse o dată cu decapitarea pentru înaltă trădare a ultimului proprietar
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ale familiei lui Luca Arbore nu s-au păstrat, fiind confiscate și distruse o dată cu decapitarea pentru înaltă trădare a ultimului proprietar, în aprilie 1523, la Hârlău, de către Ștefan Vodă cel Tânăr. Cert este că după decapitarea lui Luca Arbore, satul Șipote a trecut în proprietatea familiei domnitoare, iar curtea de aici a devenit curte domnească, în timpul domniei lui Petru Rareș, pentru întreținerea ei înființându-se un ocol (o unitate teritorială care grupa un număr de sate proprietate domnească). După preluarea de către
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
familiei domnitoare, iar curtea de aici a devenit curte domnească, în timpul domniei lui Petru Rareș, pentru întreținerea ei înființându-se un ocol (o unitate teritorială care grupa un număr de sate proprietate domnească). După preluarea de către familia domnească, curtea din Șipote a trebuit să fie amenajată, extinsă cu noi corpuri de clădiri, ca să poată adăposti în condiții optime personalul care o deservea, membrii numeroși ai familiei domnitoare aflați aici, un corp de gardă ș.a. Se înțelege, astfel, că în aceste
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
populației din zonă a crescut, prezența familiei domnitoare insuflând o anumită siguranță locuitorilor. După moartea cruntă a doamnei Elena Rareș, în 1554, sugrumată de trimișii lui Alexandru Lăpușneanu, deoarece se împotrivea căsătoriei acesteia cu fiica sa, Ruxandra, curțile de la Șipote au rămas pustii, membrii familiei domnitoare părăsind-o. Aceasta a dus la desființarea ocolului, o parte din satele componente fiind donate mănăstirilor ( ex.:satul Stroești, donat Mănăstirii Sf. Sava, din Iași), iar altele, precum Tătăreni au devenit siliști, adică fără
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Aceasta a dus la desființarea ocolului, o parte din satele componente fiind donate mănăstirilor ( ex.:satul Stroești, donat Mănăstirii Sf. Sava, din Iași), iar altele, precum Tătăreni au devenit siliști, adică fără locuitori. Oficial, însă, în 1591 mai exista ocolul Șipote. La 20 februarie același an, satul Șipote avea doar 56 de locuitori, care plăteau dările către stat. Ceva mai târziu, fiindcă domnitorii s-au dezinteresat total de curtea din Șipote, satul a fost trecut în proprietatea unui boier. În 1627
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
parte din satele componente fiind donate mănăstirilor ( ex.:satul Stroești, donat Mănăstirii Sf. Sava, din Iași), iar altele, precum Tătăreni au devenit siliști, adică fără locuitori. Oficial, însă, în 1591 mai exista ocolul Șipote. La 20 februarie același an, satul Șipote avea doar 56 de locuitori, care plăteau dările către stat. Ceva mai târziu, fiindcă domnitorii s-au dezinteresat total de curtea din Șipote, satul a fost trecut în proprietatea unui boier. În 1627, satul Șipote a intrat în stăpânirea lui
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
adică fără locuitori. Oficial, însă, în 1591 mai exista ocolul Șipote. La 20 februarie același an, satul Șipote avea doar 56 de locuitori, care plăteau dările către stat. Ceva mai târziu, fiindcă domnitorii s-au dezinteresat total de curtea din Șipote, satul a fost trecut în proprietatea unui boier. În 1627, satul Șipote a intrat în stăpânirea lui Miron Barnovschi, care l-a donat mănăstirii cu același nume din Iași. Deci, din sat domnesc, capitală de ocol și reședință domnească, prin
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
20 februarie același an, satul Șipote avea doar 56 de locuitori, care plăteau dările către stat. Ceva mai târziu, fiindcă domnitorii s-au dezinteresat total de curtea din Șipote, satul a fost trecut în proprietatea unui boier. În 1627, satul Șipote a intrat în stăpânirea lui Miron Barnovschi, care l-a donat mănăstirii cu același nume din Iași. Deci, din sat domnesc, capitală de ocol și reședință domnească, prin cumpărare, Șipotele a ajuns sat boieresc. Evident că, o dată cu noua lui situație
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a fost trecut în proprietatea unui boier. În 1627, satul Șipote a intrat în stăpânirea lui Miron Barnovschi, care l-a donat mănăstirii cu același nume din Iași. Deci, din sat domnesc, capitală de ocol și reședință domnească, prin cumpărare, Șipotele a ajuns sat boieresc. Evident că, o dată cu noua lui situație juridică, s-a schimbat, în sensul înrăutățirii și starea materială a locuitorilor, deoarece de acum urmau să aibă obligații duble, adică față de stat și față de stăpân. Datorită dărilor împovărătoare, situația
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sat boieresc. Evident că, o dată cu noua lui situație juridică, s-a schimbat, în sensul înrăutățirii și starea materială a locuitorilor, deoarece de acum urmau să aibă obligații duble, adică față de stat și față de stăpân. Datorită dărilor împovărătoare, situația locuitorilor din Șipote a devenit insuportabilă, majoritatea au părăsit satul căutând să se stabilească în alte părți,în ținutul Romanului și Vasluiului. Aceasta l-a făcut pe domnitorul Antonie Ruset, ca în anul 1678 să poruncească slujitorilor domnești din ținutul Roman să nu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
se stabilească în alte părți,în ținutul Romanului și Vasluiului. Aceasta l-a făcut pe domnitorul Antonie Ruset, ca în anul 1678 să poruncească slujitorilor domnești din ținutul Roman să nu încaseze nici un fel de dări de la foștii locuitori din Șipote, care, nevoiți să-și părăsească satul, se stabiliseră în satul Iliești. S-a păstrat un document din anul 1680, care informează că din acel an satul Șipote se depopulase parțial, ceea ce înseamnă că marea majoritate a locuitorilor fuseseră nevoiți să
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ținutul Roman să nu încaseze nici un fel de dări de la foștii locuitori din Șipote, care, nevoiți să-și părăsească satul, se stabiliseră în satul Iliești. S-a păstrat un document din anul 1680, care informează că din acel an satul Șipote se depopulase parțial, ceea ce înseamnă că marea majoritate a locuitorilor fuseseră nevoiți să plece, nemaiputând face față obligațiilor față de stat și mănăstire. Celor care rămăseseră pe loc, evident că în număr foarte mic, li s-au acordat scutiri de toate
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
rămăsese. Locuitorii care scăpaseră de robia turco-tătară, prea puțini la număr, s-au împrăștiat, au plecat în alte localități pentru a-și salva viața și a reuși să-și câștige traiul. Astfel, din locuitorii a trei sate ale Mănăstirii Barnovschi: Șipote, Munteni și Toporăuți rămăseseră doar 28 de vecini,care fuseseră nevoiți să se așeze în satul Dobriceni, din ținutul Vasluiului. Vatra fostului sat Șipote s-a repopulat curând cu țărani veniți din alte părți și cu cei care se mutaseră
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și a reuși să-și câștige traiul. Astfel, din locuitorii a trei sate ale Mănăstirii Barnovschi: Șipote, Munteni și Toporăuți rămăseseră doar 28 de vecini,care fuseseră nevoiți să se așeze în satul Dobriceni, din ținutul Vasluiului. Vatra fostului sat Șipote s-a repopulat curând cu țărani veniți din alte părți și cu cei care se mutaseră în alte sate. În 1705, domnitorul Mihail Racoviță a scutit pe locuitorii din Șipote de toate dările pentru stat, dar a dispus ca veniturile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
așeze în satul Dobriceni, din ținutul Vasluiului. Vatra fostului sat Șipote s-a repopulat curând cu țărani veniți din alte părți și cu cei care se mutaseră în alte sate. În 1705, domnitorul Mihail Racoviță a scutit pe locuitorii din Șipote de toate dările pentru stat, dar a dispus ca veniturile „goștinii și desetinii ” să fie încasate tot de egumenul M. Barnovschi. Tot documentele vremii consemnează că, în anul 1734, satul Șipote era bine populat, deși nu se cunoaște numărul de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
1705, domnitorul Mihail Racoviță a scutit pe locuitorii din Șipote de toate dările pentru stat, dar a dispus ca veniturile „goștinii și desetinii ” să fie încasate tot de egumenul M. Barnovschi. Tot documentele vremii consemnează că, în anul 1734, satul Șipote era bine populat, deși nu se cunoaște numărul de locuitori. Aceștia au fost supuși atunci la plata unui impozit, dar domnitorul Constantin Mavrocordat a acordat o scutire, luând în acest sens o măsură cu caracter general. În 1742, conform informației
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de locuitori. Aceștia au fost supuși atunci la plata unui impozit, dar domnitorul Constantin Mavrocordat a acordat o scutire, luând în acest sens o măsură cu caracter general. În 1742, conform informației date domnitorului C.Mavrocordat și dregătorilor săi, în Șipote erau trei categorii de locuitori și anume: vecinii, adică urmașii vechilor locuitori reîntorși în satul de baștină, țăranii veniți de peste graniță și așezați aici, care au acceptat situația de vecini și lăturașii, adică țărani care nu acceptaseră situația de vecini
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
locuitori reîntorși în satul de baștină, țăranii veniți de peste graniță și așezați aici, care au acceptat situația de vecini și lăturașii, adică țărani care nu acceptaseră situația de vecini și deci puteau pleca oricând în altă parte. În 1799 moșia Șipote a fost arendată, cu 1000 lei anual, fostului căpitan de darabani Theodor Theohari, iar apoi, din 1809, lui Gh. Ion Trapezoidul, din 1814 lui Dumitrache Hurmuz, iar din 1863 a trecut în proprietatea statului și, la mai puțin de un
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de ani, dar de roadele muncii lor se bucuraseră alții. Aceasta a contribuit la o evoluție economică, ce a făcut posibilă și o creștere demografică a zonei pe care o studiem. Conform unei evidențe ce se află la biserica din Șipote, din anul 1893, populația comunei număra pe atunci 86 de familii, cu cca.340 de suflete. În anul 1899, tabloul demografic al satului Șipote consemna 182 familii, cu 881 de suflete, deci o creștere a populației de peste 2,5 ori
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
demografică a zonei pe care o studiem. Conform unei evidențe ce se află la biserica din Șipote, din anul 1893, populația comunei număra pe atunci 86 de familii, cu cca.340 de suflete. În anul 1899, tabloul demografic al satului Șipote consemna 182 familii, cu 881 de suflete, deci o creștere a populației de peste 2,5 ori în decurs de 6 ani .Această dinamică demografică pozitivă a continuat și în anii următori, astfel încât, la nivelul anului 1912, numărul de locuitori a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a continuat și în anii următori, astfel încât, la nivelul anului 1912, numărul de locuitori a crescut de peste 4 ori, ajungând la 3663. Recensămintele de populație de la începutul sec. al XX-lea permit, astfel, o reconstituire precisă a demografiei zonei Șipote. Analizând graficul evoluției populatiei, (fig. nr. 1) se observă că perioada cuprinsă între 1912 și 1930 se caracterizează printr-o dinamică demografică redusă (de la 3663 locuitori, la 4439 locuitori), deci o creștere anuală de 43 persoane, această perioadă aflându-se
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]