612 matches
-
fără tata. Nu știam dacă Lea avea un drăguț și cine putea fi el. Într-o zi, a sunat telefonul. Lea mă invita la un film. La cinema nu s-a întâmplat nimic. Aveam palmele jilave și m-au năpădit șiroaie de transpirație. Pulpele ei erau foarte aproape de ale mele, dar asta nu părea s-o intereseze deloc. Urmărea filmul cu încântare. La sfârșit s-a aprins lumina și, peste o clipă, eram în stradă. Am schimbat câteva impresii despre film
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
încât plângeam toată ziua. Mă durea sufletul când auzeam că o persoană mult mai puțin talentată decât mine a luat locul al doilea la nu știu ce concurs sau că ținea un recital în nu știu ce sală de concerte... și-mi curgeau lacrimile șiroaie. Părinții umblau în jurul meu doar în vârful picioarelor de teamă să nu mă supere, dar știam foarte bine cât sunt de dezamăgiți. Fiica lor, de care ei fuseseră atât de mândri, fusese internată într-un spital de boli mintale. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
o barcă albă cu carlinga maronie și cu parbriz. — Vine-o barcă. Ridică-te, Wesley. — Nu pot. — O să te țin eu minte. Înainte nu erai așa. — Bine, ține-mă minte. Nici eu n-o să uit. Grăbindu-se, cu transpirația curgîndu-i șiroaie pe față, fărĂ să mai stea să se uite la barca ce Înainta Încet, bărbatul ridica sacii cu o mînĂ și Îi arunca. — DĂ-te mai Încolo. Se aplecă și ridică sacul de care stătea rezemat negrul și-l azvîrli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Apoi realiză că nu era un banal cataroi, ci o cărămidă, acea îmbinare de argilă, apă și foc pe care Sfinții Părinți o foloseau în demonstrațiile lor, când voiau să explice natura stranie a Sfintei Treimi. Pe lângă el se scurgeau șiroaie de oameni în căutare de pradă și de distracție: unii alergau să prindă rând la bancomate, alții să golească tarabele din piață sau să-și ia pantofi ieftini, chinezești, să aibă cu ce ieși la Festivalul Berii din seara aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
rinichii cum trebuie, uremia era ridicată. Dar preotul nu renunțase încă. Ne-am propus să-i schimbăm pijamaua transpirată și, după ce l-am lăsat fără bluză și pantaloni, numai în chiloți, îl săltarăm în picioare. Sângele țâșni prin toate rănile, șiroaiele curgeau de-a lungul corpului. Un Hristos răstignit pe fiul și nepotul său. Bunica izbucni în plâns. Abătut, am pornit către casa bunicului din partea maică-mii. Locuia într-un apartament de trei camere împreună cu soră-mea mai mare, Cristina. Odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Te vede mereu de-acolo desus, îi arată Vasile cerul. — Dar eu n-o văd pe ea. — Tu n-o vezi, dar ea te vede. Fetița stătea cu privirile ațintite spre înălțimi și în timp ce rostea „mamă! mamă!” lacrimile-i curgeau șiroaie pe obraz. Vasile, stăpânindu-și plânsul, lua fetița în brațe și-o potolea. Nu mai plânge că mamei, când te vede că plângi, i se rupe inima de durere. Vrei s-o faci să sufere? — Nu vreau, șoptea Teofana ștergându
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
se mai odihnească. Lihnită de foame, bătută, obosită cum era și-a scos săndăluțele din picioare să le scuture de țărâna care intrase în timp ce mersese. În starea jalnică în care se afla, se simțea a nimănui și lacrimile-i curgeau șiroaie pe obraz. Nici n-a observat că pe drum venea o căruță cu țigani. De departe țiganii au observat fata și apropiinduse își dau seama că ceva nu este în regulă cu ea. Ia coboară, fă Ruslado și vezi ce
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
neputincioasă ca să poată face ceva. Se uita tăcută și la unul și la altul, care discutau situația ei cu gândul că iar va trebui s-o ia de la capăt, într-o altă familie, și lacrimile au început să-i curgă șiroaie pe obraz. Și ei îi pare rău, teteo, se adresau copiii lui Ismail. — Gata! Ce s-a făcut nu se mai desface, oricât v-ați smiorcăi voi și asta pentru binele Prințăsăi, s-a arătat dârz Ismail, deși i se
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Mândrii cavaleri ai Occidentului, nici nu știuseră ce i-a lovit! Cu toți camarazii morți sau în agonie, căpetenia mai apucase să se târască, cu trei săgeți valahe înfipte în spate, care-i penetraseră apărătorile omoplaților și plămânii, aducându-i șiroaie de sânge pe gât, până în pragul unei văgăuni adânci, crăpată strategic într-un mal de pământ, acoperit cu buruieni și tufărișuri. Continuînd a se târâi în grotă, cavalerul depusese, pe un bolovan aplatizat, cu pioșenie, o cutie cizelată în filigran
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
păstra mult mai răcoros pe când cel din jurul sudurii putea oricând să se supraîncălzească în mod periculos. De fapt nu era de vină sudura cu laser. Aceasta producea o rază relativ slabă. Dar acolo unde metalele se topiseră și scurseră în șiroaie incandescente, formând chiar o masă închegată deja, căldura era generată prin efect conductor. Cei doi bărbați munceau din greu, cu cămășile desfăcute pe pieptul asudat. Nu departe, Ripley se aplecă în fața unui perete și deschise un panou protector cu ajutorul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Tata a strigat: Așa-i trebuie!... Tăietura era adâncă. Port și acum semnul tăieturii. Mama a strigat la bunica Maria să caute repede o cârpă de lână și să o ardă, făcând-o scrum. După ce a șters sângele care curgea șiroi, a pus scrum în carnea fundului tăiat, bătătorind bine pentru a opri sângerarea. Tata mia spus printre dinți câteva înjurături, văzându-și de treaba lui. Pentru că port și acum semnul, întâmplarea aceasta n-o pot uita. Rana s-a vindecat
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
din lăstari cu frunze și duminica formam cete de 5-10 copii și umblam pe drumul plin de colb al satului invocând ploaia. Eram numiți paparude și cântam și dansam: „Paparudă-rudă/ Vin-o de ne udă/ Să vină ploile/ Să curgă șiroaiele”... Oamenii ieșeau din curți cu puțină apă în găleți și ne udau. Prin dansul paparudelor credeam că chemăm ploile. Duminica sau la alte sărbători religioase, după slujba de la biserică, gospodarii în frunte cu preotul și cu podoabele bisericești ne îndreptam
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
s-a umflat și o ureche din cauza asta...” îmi revin în minte zeci și zeci de scene din auto buzele de navetiști din timpul comunismului, cu treizeci de grade afară și oameni claie peste grămadă înăuntru, cărora le curgea sudoarea șiroaie. Dar n-ar fi deschis unul un geam ! Iar dacă, Doamne ferește, cuiva i-ar fi trecut prin cap o asemenea inițiativă revoluționară, din cincizeci de guri asudate izbucnea același strigăt de luptă : „Trageeee !...”. Pe de altă parte, am călă torit
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
aducea pe la ea, iar îmi plângea pe umăr de rupea pămîntul: că n-o să știu niciodată cât de mult m-a iubit ea etc. Când plângea, se roșea ca sfecla, arăta a nevastă de ardelean, mirosind a ceapă, îi curgeau șiroaiele din ochi, era ridicolă. Dar eu tot speram că povestea cu individu-ăla de pe mineralier e doar așa, o invenție a ei ca să mă atragă, speram că încă mă iubește și deveneam și eu languros și prostesc sentimental. Cum pica însă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
d-na Sen î-a lipit pasta aceea caldă. Chabù ne-a privit o dată pe toți, a încercat să-și pipăie capul, apoi și-a smuls batista cu inel de la gât și a început să plângă, lin, numai lacrimile alunecând șiroaie pe fața ei neagră, frumoasă, fără să suspine, fără să se zguduie. N-am știut dacă plânge pentru că înțelesese că e pe jumătate cheală, deoarece ea plângea mereu, și din senin, de când se îmbolnăvise, și mai cu înverșunare atunci când voia
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
eu, adăugă. Se simți deodată sleit de puteri și-și privi brațul rănit. I se părea mereu că sângerează, și uneori i se părea că hemoragia începuse demult, că era, sub tunică, leoarcă de sânge, și tot aștepta să vadă șiroaie de sânge scurgîndu-se, calde, pe pământ. - Dacă n-o să țineți tot minte, reluă târziu, aproape în șoaptă, să-i spuneți măcar esențialul. Că deși ne-am cunoscut numai trei ani, ne-am cunoscut de totdeauna, și am fost fericiți, de la
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
amintirea de nesuportat, gonind-o, scrâșnind din dinți, și ea, revenind, încălzindu-i sângele. Mirosul foarte timpuriu de primăvară al aerului, răceala lui, vie și tremurătoare, grămezile de zăpadă cu scoarța înnegrită adunate în marginea trotuarului, din care se scurg șiroaie de apă. Și el, simțindu-se foarte tânăr, alergând în lumina neașteptată, traversând în goană pe roșu, de teamă că o să întârzie. Fata avea umerii fragili și înguști, brațele subțiri, acoperite de un puf negricios. Unul dintre ciorapi îi era
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
deasupra biroului, sprijinit de poza de la Anaïs - pe care Încă o păstra, ca să-i amintească direcția.] O țară nouă o viață nouă Burlanele scot un sunet monoton, ninge cu fulgi mari, apoși, care se topesc și curg de pe acoperișuri În șiroaie, și, deși ceasul arată ora 10.35 dimineața, abia dacă poți să vezi ceva În jur - clima nu pare prea impresionată de fenomenele politice din spațiul Carpaților. Stau drept ca un brad, mi se mișcă numai ochii, sînt o santinelă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Doamna Mușat stătea în spatele lui și aștepta în picioare. Hai, Rareș. Citește până la capăt. Ai de învățat. Sper. ... Ia un spic, îl freacă între palme și încearcă cu dinții rezistența bobului de grâu. S-a apucat de lucru. Sudoarea curge șiroaie pe zbârcita lui față. Lucrează ne'ncetat cu mai mult avânt... S-așază într-o rână în iarbă, pufăie din lulea și gândurile îl fură și-l duc în trecut. Pământul care-i aparține lui acum era al lui Conu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
și numai din pricina pozelor! Ea nu era rea! Nu Îngăduia nimănui s-o atingă! Nilda se Înșela complet cu privire la ea! Ea nu putea trăi fără Julius! PÎnă la urmă Nilda s-a emoționat și a izbucnit și ea În plîns; șiroaie de lacrimi se vărsau În fața lui Julius; bărbații Încercau să le calmeze spunîndu-le că nu se Întîmplase nimic, că tot răul e spre bine, că de fapt avuseseră noroc, scăpaseră de Palomino. Julius se gîndi că n-ar fi rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
numai zgîrieturi. Și că avea un ochi pe jumătate Închis și corpul Îi ardea tot. Frumoasa metisă gemea fără Întrerupere, stînd Într-un picior și cu veșmintele rupte care-i dezgoleau corpul acoperit de zgîrieturi. Nilda Îi ținea isonul vărsînd șiroaie de lacrimi; de ce plîngea mai tare, de aceea simțea durerile, fiindcă buza de sus Îi era despicată În două, umflată, hidropică, plină de sînge. Trebuia să urce cît mai repede În camera unde era o trusă sanitară și să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și li s-a ordonat aspru să părăsească rîndurile. Locotenentul Își culege boneta de pe jos urlînd: — Ce dracu s-a mai Întîmplat? și se repede spre locul unde cei șase au Încremenit, zdrobiți de durere, cu obrajii proeminenți scăldați În șiroaie de lacrimi. După un schimb aprins de cuvinte cu ofițerii de la masă, se lămurește despre ce-i vorba: cei șase negri, aflați toți sub comanda lui, fuseseră tratați de boli venerice și reușiseră cumva să se furișeze din tabără fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cuprinde micul grup de prieteni. Într-o clipă, izbucnesc toți În hohote paralizante de rîs, Încep să se clatine pe picioare ca bețivii, să se agațe unul de altul pentru a-și menține echilibrul, din ochii umflați lacrimile le curg șiroaie, iar din gurile larg deschise de-abia le iese din cînd În cînd cîte un sunet slab, un gîfÎit Înăbușit, un țipăt neputincios de femeie - o adevărată criză de veselie, paralizantă și sufocantă, din care-și revin În cele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ori de la un capăt la altul al străzii, Jim“ - și-au Început să fugă, soldatul și bătrînul Mackery, cît Îi țineau picioarele, de la un capăt la altul al străzii În soarele arzător. Ei, și cînd s-au oprit curgea sudoarea șiroaie pe el, adică pe Mackery, și se zice că yankeul s-a apropiat de el, l-a mirosit și-a strigat: „Așa e, fraților, pe cinstea mea. E negru. Dați-i drumul!“. Oricum, așa a rămas povestea. Ei, dar cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
toporul; ponoare, torente și șanțuri adânci pe care sunt siliți să le umple; întărituri ridicate mai la fiece pas și apărate cu o stăruință nemaipomenită îngreunau înaintarea Romanilor. Atacurile Dacilor asupra pozițiunilor romane devin tot mai dese; sângele curge în șiroaie și mai fiecare pas înainte al Romanilor este însemnat prin moartea unui legionar; iar din partea Dacilor jertfirea vieții se face cu o dărnicie, pe care putea să o explice numai nestrămutata lor credință că ar fi nemuritori. Traian mai ia
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]