729 matches
-
de serviciu dacă este vreo treabă pentru dânsul, lua apoi la cutreierat orașul. Îmbătându-se prin bufete, nu bea niciodată atât cât să cadă pe stradă. Mergea doar șovăind pe trotuar, cu capul gol indiferent de vreme și cu grumazul șiroind de apă. Cu o expresie de beatitudine, Neculai apostrofa pe toți cei care îi ieșeau în cale. În autobuz nu scotea niciodată bilet : băga sub nasul taxatorilor un pumn de tichete consumate și, odată suit pe platformă, tuna triumfal cu
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
mânuțele și picioruțele cu iubire de mama și apoi, adorându-L ca pe un Dumnezeu, făcând sute de mătănii la leagănul Pruncului și zicându-I: „O, Fiul meu și Dumnezeul meu!” Îmi plec și eu genunchii sufletului și lacrimile îmi șiroiesc pe obraji, căci nu îndrăznesc să mă apropii de Dumnezeiescul Prunc. E Noaptea Sfântă! E Noaptea Nașterii Mântuitorului meu, care a venit pentru mine pe pământ să se răstignească și să mă mântuiască. Pentru mine a curs Sângele Lui nevinovat
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
unei distinse doamne. Ce jale în inimioarele bietelor fetițe! Dar iată, că doamna cumpără și trenulețul care-l fascinase pe puști. Acesta își stăpâni cu greu un suspin, dar, deși „bărbat”, nu-și putu opri lacrimile care începură a-i șiroi pe obraji. Da, nu avea bani să-l cumpere, dar era fericit să-l știe acolo în vitrină, să-l admire, în fiecare zi și să-și imagineze că el este mecanicul de care ascultă locomotiva și vagoanele și cu
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
să moară. Știu ca Tu poți face tot ce voiești, salvează-l, Doamne! Suntem săraci și nu avem bani să-l ducem la doctor. Dar Tu, care ești doctorul trupurilor și sufletelor noastre, vindecă-l, Doamne!” Și lacrimi fierbinți îi șiroiau pe obrajii săi palizi. Îngerașul, cutremurat de milă, își dădu seama că nu întâmplător ajunsese el la acești oameni necăjiți, ci Dumnezeu rânduise astfel, pentru a-i ajuta. Că nu întâmplător, din grabă, luase la plecare din cer o coroniță
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
soțului. Micuța e atât de slabă, încât i se observă oasele prin rochița veche, murdară, aruncată parcă la nimereală pe ea. A fost trimisă după pâine și acum se grăbește să ajungă acasă, fără să se sinchisească de apa care șiroiește pe ea, înghețând-o. Știe că, dacă nu ajunge repede, va încasa o chelfăneală zdravănă de la tatal ei, un om uscățiv cu ochii răi, neprietenoși, lipsiți parcă de lumină, care nu a muncit niciodată și care abia așteaptă alocația fetiței
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
Nici cerul Africii, sub care ajunsese mai târziu, nici clipele de răgaz din lagăr nu-l lecuiseră de acea mâhnire. Dar meditațiile îndelungi, precum și soarele îl scoseseră oarecum din starea lui normală. Într-o zi, în timp ce, sub cortul peste care șiroiau valuri de plumb topit, zece oameni, printre care și eu, gâfâiam înconjurați de roiuri de muște, a început din nou să-și strige diatribele împotriva celui pe care-l numea "Romanul". Era nebărbierit de câteva zile și se uita la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
ați aresta, ar fi un început frumos. Poate ar urma apoi și restul, s-ar putea, de pildă, să fiu decapitat și atunci nu m-aș mai teme de moarte, aș fi mântuit. Deasupra mulțimii adunate veți înălța capul meu șiroind de sânge proaspăt, pentru ca oamenii să se recunoască în mine, iar eu să-i stăpânesc din nou, prin exemplul meu. Totul va fi fost săvârșit, îmi voi fi dus la capăt meseria mea de prooroc mincinos, care strigă într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
mulinete și fandări În dreapta și În stânga; Îi făcu să dea Înapoi pe doi din potrivnici, Își Încrucișă spada cu unul și daga cu altul, și simți că cineva Îl rănise la cap: tăișul ascuțit și rece al lamei și sângele șiroindu-i Între sprâncene. Ai Încurcat-o, Diego, Își zise cu ultimul rest de luciditate. Pân’aci ți-a fost. Adevărul e că se simțea la capătul puterilor. Brațele le avea ca de plumb, iar sângele Îl orbea. Ridică mâna stângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
din baie în timp ce te speli surâzător pe dinți. Un pietroi ascuțit porni vertiginos spre autorul ce devenise între timp neatent la propria-i integritate și-i sfărâmă cei trei dinți din față. Dădu să mai spună ceva, dar sângele îi șiroia abundent pe bărbie. Redus la tăcere într-o manieră destul de brutală, se văzu nevoit să renunțe încă o dată să bată cu putere la porțile marilor speranțe. Își așeză la loc șezlongul în poziție verticală și îndreptă vârful creionului pe care
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Se împrăștia și se sfărâma în aer ca o țărână: Hai odată, ce faci? Cerboaica descoperi în traistă ulciorul. Rănitul scoase un sunet moale din gât. Ochii îi luciră. Bău hulpav, cu sorbituri mari. Apa i se revărsa din gură, șiroindu-i pe bărbie și piept. Dinții îi clănțăneau pe gura vasului. Ochii-i creșteau în cap, alburii. Se mișcau repede, lucitori și sălbateci în orbitele negre. Destul! O să-i facă rău, se alarmă bătrâna. Doamne, se-ngrozi Cerboaica. Asta ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în planul concret, nu-și predă insignele de personaj epic, fardat cu un pic de naturalism pigmentat cu ironie: "Voiajele, reveriile, amenințările/ visele urîte, camera de spital,/ forța necunoscută lucrînd în mine silitor,/ halatul murdar al sorei,/ acele, perfuziile, sîngele șiroind,/ cafeaua de dimineață,/ tabieturile de după prînz// în bucătărie,/ fiul meu se ceartă cu nevasta// pactul cu demonii/ sigilat în zori cu ceară din soare,/ rupt de cornul lunii pe înnoptat// cu fruntea rezemată de trupul zilei/ un nebun mîngîind o
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
nemiloase din jurul inimii, care-o legau de-un simțământ al propriei importanțe, ca și de-acela de a-și plânge de milă. Inima-mi evadă, deși eram pe stradă - acum înaintam în altă lume. Căci totul intrase în comuniune, arborii șiroind de apă, străzile-ntunecoase și picurătoarea lumină a stelelor, ce-și răspândea unda în sufletul meu. Barcă Vocea ta - îmi făurește spațiul unde, cutezând să intru, voi viețui eliberată. E-o călătorie afectuoasă, precum îmbrățișarea unor arbori. Ei își îndoaie
Poeme de Morelle Smith by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7165_a_8490]
-
și cele de la Atelierele auxiliare. Apele pluviale sunt colectate într-un sistem de rigole și sunt dirijate în cea mai apropiată rețea de canalizare. În zona haldei apele pluviale sunt parțial absorbite în sol, și în cazul debitelor momentane mari, șiroiesc conform pantei terenului, spre iazul din fosta carieră. 2.1.4. Calitatea apelor uzate Sursa de poluare maximă este deversarea de ape uzate tratate sau netratate direct în iazul biologic și de aici în pânza freatică subterană, care reprezintă un
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
debite pluviale Apel pluviale sunt colectate într-un sistem de rigole și sunt dirijate în cea mai apropiată rețea de canalizare. În zona haldei de depozitare deșeuri apele pluviale sunt parțial absorbite în sol, și în cazul debitelor momentane mari șiroiesc conform pantei terenului, spre iazul din fosta carieră. Avându-se în vedere situația actuală a rețelelor de canalizare din incintă s-a propus următorul tip de rețea de canalizare pentru apele pluviale (meteorice): - colectarea debitului pluvial într-un sistem de
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
de os a țestei tale. Încremenită în centrul visului, lângă mormântul săpat în cristal, femeia simți deodată o năruire a întregii ei ființe, de parcă ar fi putrezit în câteva secunde, înainte ca mintea ei să fi apucat să moară. Teroarea șiroi pe ea ca o transpirație înghețată. Știu că dacă nu se va smulge chiar în acel moment din fascinația și irealul cavernei-cavou avea să rămână acolo pentru totdeauna, ca o omidă paralizată, pradă vie pentru monstrul ce zvâcnește alături, în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
statistice, spuneau altceva celui ce simțea clocotul religios al comunității prin toți porii. La marginea câmpului de forțe curcubeene apăruse deodată un mare continent glacial. Un aisberg negru, străin și ireductibil deasupra căruia, ca-n vedenia lui Iezechiel, trona Albinosul, șiroind o văpaie neagră și învăluit pân-la brâu într-un metal asemenea crisolitului. Când intră în odaie, părintele zări mai întîi marile pânze albe ca laptele, scrobite, ce acopereau capetele maicilor surori. Fevronia era frumoasă ca o sculptură de porțelan și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
masca facială, mă lăsam în voia femeii uriașe ce mă-mbăia, stropindu-mă cu zdrențele viorii smulse oglinzii apei, frecîndu-mi membrele lucioase... Mama transpira, și sânii ei, încă de pe-atunci căzuți, cu ovale enorme, stacojii, în vârf, începeau să șiroiască în cadă stropi violeți, de parcă hipermanganatul ar fi fost însăși sudoarea mamei, de parcă ea toată ar fi fost plină pe dinăuntru de hipermanganat. Niciodată însă, mai târziu, mama nu-mi confirmase amintirea aceasta, deși sânt sigur că nu o dată, ci
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
prin camerele întunecate. Totul a-nceput în toamna târzie a lui 1973, când am fost prins de o ploaie rea și înghețată, pe când mă-ntorceam de la orele de atelier. Într-un minut, uniforma mi se făcuse fleașcă și apa îmi șiroia prin păr, intrîndu-mi pe sub guler, zigzagând pe pielea goală a spinării și lățindu-se deasupra curelei. Pe linia lui 5 peisajul era oricum dezolant, dar sub ploaia mocănească toate casele păreau, ca și cerul, din lut și din smoală. Frunzele
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mișcare se liniști. Vocile tăcură. Stejarul de flacără mugea și trepida în scurgerea lui monotonă, dar în curând urletul său deveni definiția liniștii, și dacă el, pe care nimeni nu-l mai percepea, ar fi-ncetat deodată, adevărata tăcere ar fi șiroit sânge din timpanele tuturor. Așa că, atunci când arhontele păși cu pași rari către muchia de brici a discului, putură percepe țocănitul delicat, ca de tușeu chopinian, al tocurilor lui pe dulcea suprafață. Preotul tuturor religiilor se opri chiar pe marginea nimicului
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
se ridica tot mai mult, ca o slavă cerească, pe măsură ce mă înălțăm către ea. Și totuși o ajungeam, deslușeam tot mai bine heruvimii desfigurați, fecioarele cu sfârcuri de băiat, suprafiresc de frumoșii penitenți din râurile de sânge. Cu șuvițele blonde șiroind boabe de aur topit mă-ndreptam prin azur către bolta cea zugrăvită, atât de vastă, că tot mai multe brațe și șolduri îmi ieșeau din vedere, se turteau într-o zare cețoasă, și deodată n-a mai fost decât o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de spațiu, despărțite de-o oglindă în cruce, patru copilași așteptau goi revelația. Care veni când, pe oglinda ce se acoperise deodată de o rouă măruntă de aburi, patru degețele scriseră strâmb, cu litere mari, același cuvînt: ORBITOR Din litere șiroiră dâre umede, ajungând până la podea. Ceața se ridică încetișor și dintr-o dată nu mai era nici o poartă. Cei doi gemeni intrară în sala din centru, care le tăie respirația. Cât de vastă era acea sală? Băiatul nu se pricepea s-
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
rudă, Ieși afară, de udă! Udă cu găleata Peste toată ceata. Udă cu ulcioruă Peste tot ogoruă. Deschideți portițile Să curgă ploițile. Destupați pâraiele Să curgă șiroaiele Un răzor de vie Ploile să vie! Un răzor de usturoi Să curgă șiroi!” Sătenii îi stropesc cu apă și le dau bani. Se spune că Dumnezeu era impresionat de forța și gingășia copiilor și dezlega baierile cerului, lăsând să curgă ploaia mult așteptată. - Calendarul foilor de ceapă este „confecționat” în preajma desfășurării obiceiurilor de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lui Rim era că pe Vechea Terra nu se afla nici un cunoscător adevărat, în măsură să aprecieze grația cu care lovise. Sălbatici. Spre marea uimire a lui Rim, călugării nu se dădură bătuți după prima ciocnire. Deși mâna dreaptă-i șiroia de sânge, primul dintre ei se năpusti spre quint, sperând să-l dărâme sub greutatea trupului său masiv. Rim fandă spre dreapta, dar acolo îl aștepta un alt atac. Pară însă fără probleme lovitura de pumn a celui de-al
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
întru credință, pe care artistul o săpase în trăsăturile acelui Abate de demult, era atât de intensă încît Radoslav simți că ea trebuie să mai aibă și o altă însemnătate decât aceea a atingerii Sfântului Augustin cel Nou. Sudoarea îi șiroia de pe gât și o simțea scurgîndu-se ușor printre pectorali și oprindu-se acolo unde ar fi trebuit să urce pe pântecele lui bombat. Percepția aceea atât de clară a propriului corp îi semnaliza că se trezise de-a binelea. Își
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fără a se mai ridica de jos. ― Nu vreau să fiu ca ea. Dacă asta e soarta pe care ne-o rezervați, dacă așa trebuie să seducem bărbații, atunci eu nu pot fi parte a unei asemenea arme. Cu fața șiroind de sânge, Maria începu să alerge spre ușă și dispăru din biserică. ― E nebună, spuse simplu cealaltă Marie care porni în fugă după sora ei. Rămași singur, Kasser și Radoslav se priviră în tăcere, nehotărîndu-se nici unul să vorbească. Fostul împărat
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]