1,860 matches
-
Direcția Artelor din Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice (1905). În 1904 îi apar primele cărți: trei culegeri de istorisiri - Povestiri, Dureri înăbușite (ambele distinse cu Premiul „V. Adamachi” al Academiei Române), Crâșma lui Moș Precu și alte câteva povestiri - și romanul Șoimii, de asemenea premiat de Academie. E anul care stă sub numele prozatorului și îl consacră, fiind considerat chiar atunci „anul lui Sadoveanu” (N. Iorga). În 1905 dă la lumină Povestiri din război, Comoara dorobanțului..., romanul Floare ofilită, iar alte câteva
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
N. V. Gogol, cel din Taras Bulba, acestea sunt foarte animate, descriu cavalcade și bătălii, masacre, incendii și înfruntări voinicești, o năvălire a tătarilor și rezistența localnicilor, înarmați cu coase și topoare (Vremuri de bejenie, 1907), o incursiune căzăcească la Iași (Șoimii) sau felul în care se răzbună răzeșii orheieni pe boierul care vrea să le ia pământurile (Neamul Șoimăreștilor, 1915). Începând cu Hanu Ancuței, narațiunile sadoveniene de acest tip se purifică. Localizarea istorică suportă o estompare, trecând în contur legendar, iar
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
domnești e oastea de țară, mai cu seamă componenta ei răzeșească), aerul misterios (animale fabuloase, schimnici clarvăzători, tărâmuri infernale), gesta eroică sunt amalgamate fără cusur, făcând din Frații Jderi o culme a romanului istoric românesc. Autorul a reluat, la bătrânețe, Șoimii, realizând, pe trama narativă gogoliană a vechiului roman, Nicoară Potcoavă, o operă inedită, de mari rafinamente stilistice. Pentru motive circumstanțiale sunt îngroșate aici conflictele societății feudale și înnobilat ajutorul acordat domnului moldovean de oștile căzăcești. Totodată, din răzbunătorul lui Ion
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
legendari. S-a spus adesea despre Sadoveanu că este un mare povestitor: ceea ce povestește el sunt „o mie și una de nopți” ale românilor. Opera lui Sadoveanu este o Halima. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: Povestiri, București, 1904; ed. 2, București, 1906; Șoimii, București, 1904; Dureri înăbușite, București, 1904; Crâșma lui Moș Precu și alte câteva povestiri, București, [1904];Povestiri din război, București, 1905; Floare ofilită, București, 1906; Comoara dorobanțului..., București, 1905; Amintirile căprarului Gheorghiță, București, 1906; Povestiri de sărbători, București, 1906; Mormântul
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
ȘOIMII, publicație apărută la Târgu Mureș, lunar, din aprilie 1925 până în iunie 1929, cu subtitlul „Revistă literară și științifică”; de la numărul 2/1928 subtitlul se schimbă în „Revistă a liceelor militare”. A fost editată de Liceul Militar „Mihai Viteazul”, sub supravegherea
SOIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289776_a_291105]
-
să obțină participarea lui Mihail Sadoveanu. Astfel, odată cu publicarea povestirii Cozma Răcoare (47/1903) începe o îndelungată colaborare, poate cea mai rodnică din câte va avea revista. Seria, prefigurând cvadruplul debut editorial din 1904, continuă cu un fragment din romanul Șoimii (În tabăra cazacilor), urmat de Moș Simion (din Dureri înăbușite), de Claca (fragment din Crâșma lui Moș Precu), precum și de tipărirea în foileton a romanului Floare ofilită. În ciuda prezenței unor noi comentatori, cum ar fi Ovid Densusianu, Vasile Pârvan, G.
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
la Viena, Amsterdam”. Pe orizontală, adică geografic, contemplația se deplasează de pe meleagurile autohtone tocmai spre Vestul îndepărtat american, încât, într-un ciclu al volumului Reîntoarcerile (1973), se regăsesc priveliști de preerii nesfârșite, cu bivoli sălbatici, turme de bizoni, șamani, șerpi, șoimi irochezi și alte păsări exotice, între care se distinge, fioros, Marele Eagle, ce „urcă spre piscuri semețe, / Ciocul plin de pești și de șerpi să și-l șteargă de stânci”. Nu rareori, contemplația și confesiunea au ca suport o reflexivitate
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
anul 1912. De-a dreptul impresionantă rămâne strădania lui S. de a realiza o ediție filologică de înaltă ținută științifică. Atât textul, cât și variantele integrale au fost definitivate prin colaționare cu zeci de volume, manuscrise, periodice, antologii ș.a., romanul Șoimii, de pildă, comportând paisprezece colaționări succesive. Pentru prima dată fiecare tom al ediției beneficiază de un bogat aparat de indici, cu referire la nume de persoane, personaje și locuri, dar și la elementele constitutive ale universului sadovenian: vietăți și plante
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
de la bază. Spirala logaritmică mai e cunoscută sub numele de spirală echiunghiulară. Termenul „echiunghiular” reflectă o altă proprietate unică a spiralei logaritmice. Dacă trasăm o dreaptă dinspre pol spre orice punct al curbei, ea taie curba sub exact același unghi. Șoimii se folosesc de această proprietate atunci când își atacă prada. Lucrul uimitor este că aceeași formă spirală care se găsește la foraminiferele unicelulare și la floarea-soarelui și care călăuzește zborul unui șoim poate fi întâlnită și în acele „sisteme stelare adunate
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
al curbei, ea taie curba sub exact același unghi. Șoimii se folosesc de această proprietate atunci când își atacă prada. Lucrul uimitor este că aceeași formă spirală care se găsește la foraminiferele unicelulare și la floarea-soarelui și care călăuzește zborul unui șoim poate fi întâlnită și în acele „sisteme stelare adunate într-un plan comun, cum sunt cele din Calea Lactee”(Kant). Secțiunea de Aur este o creație a geometriei inventate de oameni. Oamenii nu bănuiau însă către ce tărâm fermecat avea să
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
București, 1934; Bucureștence, București, 1936; Paraziții tacâmului (în colaborare cu Alexandru Bilciurescu), București, 1938; Grădina zoologică, cu ilustrații de Dem. Demetrescu, București, 1939; Mihail Sadoveanu. Biobibliografie, București, 1940; Viața la microscop, București, 1942; Abecedarul celor mici, București, 1945. Ediții, antologii: Șoimii României, București, 1936; Mihai Eminescu, Poezii, cu ilustrații de A. Bordenache, București, 1944; Ion Creangă, Amintiri din copilărie, București, 1946. Traduceri: Emilio Salgari, Smaragdul din Ceylon, București, 1929; Cervantes, Aventurile viteazului cavaler Don Quijote de la Mancha, cu ilustrații de A. Bordenache
TONEGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290225_a_291554]
-
Casanova”, RVS, 1933, 1-2; Al. Robot, „Fecioare la licitație”, RP, 1933, 4 785; Paul Daniel, „Fecioare la licitație”, „Epoca”, 1934, 1 489; C. Dan Pantazescu, „Bucureștence”, ȚA, 1936, 1 110; Erasm [Petru Manoliu], „Rumba dragostei”, „Credința”, 1936, 356; Stelian Constantin-Stelian, „Șoimii României”, „Atheneum”, 1937, 1; Horia Liman, „Paraziții tacâmului”, „Azi”, 1937, 30; G. Călinescu, „Paraziții tacâmului”, ALA, 1938, 914; Predescu, Encicl., 857. E. O.
TONEGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290225_a_291554]
-
poet al libertății”). De unde, marea frecvență și pondere a sideralului și neptunicului. Poet al ascensionalului, ca și al orizontului acvatic, el aici își caută identitatea: „Mi-e auzul larg spre culmi aeriene:/ e-un du-te-vino printre stele albe/ ca niște șoimi pe care nu-i doboară/ nici iedera ce le-a crescut pe pleoapă” sau „prin ochiul meu mai pâlpâie ceva/ fregatele cum ies cu puntea de ametiste plină/ și-au împlântat catargele-ntr-o stea.// Privesc cu ochii mari, deschiși
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
Literare „Ion Popazu” a elevilor. Din 1918 se transferă la Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș, funcționând aici până la pensionare. A redactat suplimentul „Incitamentum” al revistei școlare târgmureșene „Îndemnul” (1924-1927) și s-a implicat în realizarea altei publicații școlare, „Șoimii” (1925-1929). Debutează la „Gazeta de Transilvania”, în 1898, cu cronică literară. Va continua să publice note și recenzii, studii, articole despre limba română și folclor, traduceri și în „Deșteptarea”, „Drum drept” (Târgu Mureș), „Carpații”, „Tribuna literară”, „Anuarul Institutului de Istorie
SULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290019_a_291348]
-
În acest fel, ordinea lucrurilor ce se petreceau în spațiul public, o ficțiune secretată de ierarhi, avea o existență paralelă celei în care oamenii își trăiau cotidienitatea. Conștientizarea acută a acestui fapt mi s-a produs la o serbare a șoimilor patriei la care picasem din senin, venind să-mi iau copilul de la grădiniță. Evident, n-am putut face nimic decât să rămân și să văd, în compania altor părinți, cum se produc cele mai mici vlăstare ale patriei. Educatoarea, o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
forma unui stup, solidar, mistic și organic atașat partidului, antrenat în psihoza triumfalismului naționalist. Valul a pornit de sus în jos, ajungând la vârste fragede, prin inventarea - probabil, ideea unui culturnic creativ - a celei mai ridicole categorii de actori sociali: șoimii patriei. Exista o producție interesantă privind practicile ideologice, pe care în comunism nu le-am perceput în dimensiunea lor de delir grotesc sau care astăzi ni se par în toată patologia lor. Psihologic vorbind, evocările memoriei au răgazul distanțării. Kundera
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
instructor de unitate organiza activitatea pionierilor, de la primirea de noi membri până la îndeplinirea sarcinilor de colectare. Acestea erau colectarea de hârtie, de fier vechi, de plante medicinale. Dar trebuia și sa ne îndeplinim planul de abonamente la revistele Cutezătorii și șoimii patriei. Comandantul instructor răspundea și de «agitația vizuală» din școală, adică trebuia să fie atent câte tablouri cu tovarășul erau în școală, unde trebuiau agățate, răspundea de steaguri, sloganuri, insigne, panouri slăvind regimul... Un alt coșmar era creșterea viermilor de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
povești, doar te sacrifici pentru familie, pentru nepoței. Se sculau de cu noapte și veneau pâș-pâș cu scăunelul de lemn ori pliant, cu ziarul și/sau puloverul de tricotat. Făceau dinainte liste, își distribuiau sarcini („pâine”, „lapte”, „pui”, „rație” etc.). șoimii cozilor. Când plecau acasă să mănânce sau mai știu eu unde, rămâneau să le țină locul sacoșele, scăunelele, obiectele. Uneori își „lăsau rând” cu o zi-două înainte de sosirea mărfii, deseori plecau de cu noaptea la kilometri distanță în oraș, unde
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de orice semnificații înalte. Tematica biblică a celor mai multe poezii (Ziua întâi, Facerea, Adam, Ieșirea din rai), constituite în subiecte de meditație asupra rosturilor existenței umane, îndeamnă la o lectură atentă, în consonanță cu sobrietatea manifestă a tonalității lirice. Versurile din Șoimul în iarnă (1986), cel mai realizat volum al lui R., continuă acest tip de viziune; atitudinea hieratică a poetului, oficiant al misiunii sale sacre - de martor al „trecerii zeului” -, este susținută de un limbaj intens metaforic, a cărui gravitate, asemănătoare
RADOF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289092_a_290421]
-
coloane / coboară / jefuitorii de nopți, / s-adune rămășițele voastre / din iarba sărată / de ploi selenare // Transparenți ca un nimb / puterile-n ei / până-n seară se sting.” SCRIERI: Casca de foc, București, 1972; Iris, București, 1976; Statui în iarbă, București, 1983; Șoimul în iarnă, București, 1986; Efectul de seră, București, 2002. Repere bibliografice: Adrian Popescu, „Casca de foc”, VR, 1972, 9; Artur Silvestri, Orgoliile cuvântului, LCF, 1977, 42; Lit. rom. cont., I, 494-495; Daniel Nicolescu, „Statui în iarbă”, RL, 1984, 19; Sanda
RADOF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289092_a_290421]
-
1972, 9; Artur Silvestri, Orgoliile cuvântului, LCF, 1977, 42; Lit. rom. cont., I, 494-495; Daniel Nicolescu, „Statui în iarbă”, RL, 1984, 19; Sanda Diaconescu, „Statui în iarbă”, TTR, 1984, 1; Nicolae Georgescu, „Statui în iarbă”, LCF, 1984, 22; Alexandru Horia, „Șoimul în iarnă”, LCF, 1987, 7; Popa, Ist. lit., II, 598; Iulia Argint, Ferestre de iarbă, RL, 2003, 30. L.H.
RADOF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289092_a_290421]
-
el a ascultat de magia mușcatelor/ ori de cea gospodărească a vinului roșu// cum să uităm că el e un Semn/ pe care țin atât de mult să-l descifreze/ izvoarele ce ne urmează din piatră-n piatră/ și triștii șoimi ce ne fac umbră cu aripi răcoroase” -, Bizanțul) amorsează o simbolistică obscură doar în aparență, în realitate efectul fiind obținut prin forțare lexicală sau supraîncărcare culturală. Debușeul și finalitatea poemelor se dovedesc a fi adesea doar elemente de recuzită din
MUTASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
Eliade, Vasile Pârvan, CU, 1927, 945; G. Călinescu, Sub masca lui Vasile Pârvan, G, 1927, 9; Al. Busuioceanu, Algenor, G, 1927, 9; Ion Agârbiceanu, Vasile Pârvan, T, 1928, 1; G. Călinescu, Vasile Pârvan, VL, 1928, 9; Emanoil Bucuța, Crescătorul de șoimi, București, 1928, 118-130; Călinescu, Ulysse, 38-41; E. Lovinescu, Memorii, I, București, 1930, 76-86; Al. Busuioceanu, Pârvan gânditorul, București, 1933; În memoria lui Vasile Pârvan, București, 1934; Zarifopol, Eseuri, 176-182; Iorga, Oameni, III, 236-237; Vasile Băncilă, Tragicul lui Pârvan și tragicul
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
N. Crevedia. Sumarul mai include reproduceri din versurile Mariei Banuș, ale lui Lucian Blaga, Serghei Esenin (în transpunerea lui Zaharia Stancu), din proza lui Aleksandr Kuprin, cronici la cărți publicate de C. Stere (În preajma revoluției) și Emanoil Bucuța (Crescătorul de șoimi), Mircea Streinul (Carte de iconar), Iulian Vesper (Echinox în odăjdii), Ion D. Mătasă (Doi ani în Guribaba), Cezar Petrescu (Nepoata hatmanului Toma) ș.a., un necrolog al poetului Nicolae Milcu, iar Mihail Celarianu e prezent cu fragmente din romanul Polca pe
PETRODAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288798_a_290127]
-
Spătarului 1 6693. Rizescu Ion, 18 apartamente, București, Cal. Moșilor 299, str. I. G. Ducă 20 6694. Rădulescu Nicolae, 2 apartamente, București, str. Masaryk 1, str. 13 Decembrie 54 6695. Rosemberg Iohan, 7 apartamente, București, str. Într. Argeana 2, str. Șoimului 5, Duiliu Zamfirescu 12 6696. Rădulescu Gheorghe și Paraschiva, 6 apartamente, București, str. Duiliu Zamfirescu 12, str. Sft. Ștefan 6 6697. Roziade P. Eliza, 6 apartamente, București, str. Sf. Ștefan 6, str. G-ral Salmen 3, str. Maria Rosetti 36 6698
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]