1,434 matches
-
menționează Ilarie Voronca, poezia se dezbară, prin constructivism, de orice subiectivitate, încetează a fi o „expresie de suflet”, devenind o „existență materială”. Poemul țipă, vibrează, dizolvă, cristalizează, umbrește și calmează. El nu transmite emoție, ci „senzație crudă”, „sângerândă”, „zvârcolindu-se șopârlă în tăiere”. Respingând „gramatica”, mod al convenției, poetul de avangardă cultivă cuvântul „considerat în el însuși”, „indiferent de sens”, „cuvântul liber, fulgerător”, care „alunecă singur, ca un stilet”, „verbul zgârie-cer”. Eliberate de logică, de asocierea după norme și „descojite de
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
și contemplă mișcarea universală, tânăra sortită dispariției apropiate intonează Imnuri pentru pământ, „pentru păduri și izvoare”, adresându-se mărilor „netulburate”, râurilor „sfinte”, „câmpiilor vieții”, „firelor de iarbă, subțiri”. O privire proaspătă îmbrățișează fauna ce mișună pretutindeni, „animale cu coarne”, păsări, șopârle, insecte, reprezentând instinctualitatea pură. În marea „călătorie în moarte”, viziunea rămâne subliniat mioritică, spre a sugera fuziunea lină cu materia: „Șopârle verzi, din verzile păduri, / vor înălța fierbințile lor guri / pân-la urechea mea, să-mi dea povețe, / ziua și noaptea
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
sfinte”, „câmpiilor vieții”, „firelor de iarbă, subțiri”. O privire proaspătă îmbrățișează fauna ce mișună pretutindeni, „animale cu coarne”, păsări, șopârle, insecte, reprezentând instinctualitatea pură. În marea „călătorie în moarte”, viziunea rămâne subliniat mioritică, spre a sugera fuziunea lină cu materia: „Șopârle verzi, din verzile păduri, / vor înălța fierbințile lor guri / pân-la urechea mea, să-mi dea povețe, / ziua și noaptea drumul să mă-nvețe...” Dincolo de reminiscențe argheziene (îngeri, halucinații), ciclul Spital fixează experiențe cărora neliniștile, introspecția și proiectarea în dramele altora
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
lăutarul amintind „gloria trecută” sunt doar simple umbre. Deficitul de sevă este evident. Alte tablouri se salvează parțial ca schițe de compoziții. Niște gitanos valahi, „trei vagabonzi” - mama și copiii - joacă pe la porți „împiedicați în zdrențe” (Artiști). Goale ca „niște șopârle”, paparudele cheamă cu dansul lor ritual ploaia. Într-un vacarm infernal, ca și la Coșbuc, trece prin sat laia țiganilor. Șiruri de atelaje țărănești zoresc spre iarmaroc și iată, la orizont, orașul cu „larma vieții zbuciumate”. Partituri de un decorativ
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
într-o bună ziDumnezeu va uita de mine...doar soarele cuibărit în clopotnița din satîși va aminti cine am fost......................................................................... XXIV. APOCALIPSA, CA UN VIN SPUMANT, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2165 din 04 decembrie 2016. cresc umbre șopârle și pești piranha carnea supurează îngerii plâng peste crucile gârbovite de timp cerul rupt în bucăți văduvit de lumină și zbor miroase a hoit durerea înghite totul până și imaginea în care am trăit știu că nu vă pasă lăcomia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
bucăți văduvit de lumină și zbor miroase a hoit durerea înghite totul până și imaginea în care am trăit știu că nu vă pasă lăcomia e ca un vin spumant spală setea și schimbă traiectorii ... Citește mai mult cresc umbre șopârle și pești piranhacarnea supureazăîngerii plângpeste crucile gârbovite de timpcerul rupt în bucățivăduvit de lumină și zbormiroase a hoitdurerea înghite totulpână și imaginea în caream trăitștiu că nu vă pasălăcomia e ca un vin spumantspală setea și schimbă traiectorii... XXV. HAINA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
Structurile prozodice devin și ele mai complexe. Criticii au remarcat ecourile tematice și stilistice din poezia italiană, în special din maniera ermetismului, precum și (filtrate) reminiscențe din Lucian Blaga: „Pe lespezi de piatră se zdruncină ziua / și totuși mai suge lumină șopârla / murmură frunza de viță absența / boabelor ei de dulceață. În pulpa / verii bătrâne un vierme se gudură moale. Mieii demult au murit în speranța / ierbii mai dulci decât laptele mamei. Și iată acesta e leșul cetății/ de toamnă, cu oase
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
în imediata apropiere a lui Ștefan Baciu. Caracteristice sunt prospețimea dicției, cu imagini exuberante și autentic lirice, portretizând o lume și decoruri străbătute, ca și evocarea permanentă a originilor: „Mâine vom fi trestia de zahar/lângă țeposul ananas/sau tic-tacul șopârlei în noapte/dialogul păsării, cioc roșu/[...]/ toaca de la Cozia,/atârnând soarele/ în fiecare picătură de roua...”. Cum nimic nu a dispărut din memorie, lumea este metamorfozata acum - remarcă Horia Stamatu - „într-un fel de «euharistie cosmică»”. Sentimentul nostalgiei, profund, si
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
interșanjabile, ele putând fi asumate, simultan sau succesiv, de un personaj sau de altul. Altă particularitate este ambiguitatea funciară a discursului, care funcționează ca o armă cu două tăișuri și, prin aceasta, face greu de precizat dacă miturile, parabolele și „șopârlele” vizează cadrul sau doar „cazul” narațiunii; de asemenea, deplasarea sistematică a poveștii spre actul povestirii (concretizată prin multiplicarea naratorilor și acompaniată de recursul frecvent la procedee livrești și autospeculare) e interpretabilă ca o aluzie la proliferarea sistematică a minciunii în
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
veche decât capitalismul. Postmodernizarea neomarxismului n-a dus așadar la o „resuscitare” a sa pe temeiurile criticismului politic, ci la „ingurgitarea” lui totală. Asemenea unei anaconde care se simte bine în jungla dezbaterilor ideologice, gândirea postmodernă a înghițit și ultima șopârlă anticapitalistă ce mai supraviețuia în anii ’90; noii saurieni nu se mai izvodesc din bărbile lui Marx, Engels și Lenin, ci din fruntea de gorgonă a lui Bill Gates, sub care palpită un creier prometeic. 15.3.3. McCarthy și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
presupune decriptarea a trei mari regiuni ale «celor ce sunt»: 1) regiunea celor ce sunt diferite de Dasein, dar care se manifestă numai în măsura în care acesta le întâlnește pe parcursul preocupărilor sale (regiunea lucrurilor din natură și a artefactelor; așadar, piatra, râul, șopârla, dar deopotrivă scaunul, pălăria sau automobilul); 2) regiunea celor ce sunt ca mine, dar distincte de mine, regiunea ocupată de Dasein-ul «celorlalți» și care face cu putință ceea ce Heidegger va numi «faptul-de-a-fi-unul-laolaltă-cu-altul», Miteinandersein; 3) regiunea Dasein-ului care sunt «eu însumi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ai spus. După dispariția cenzurii specializate a apărut cenzura internă, a instituției de care aparțineai. În context, emisiunile în direct erau cele care solicitau la maximum. Pericolul se multiplica. Bâlbele, o dată apărute, atrăgeau altele. Formulările neclare generau interpretări. Frica de „șopârlele” interlocutorului îndemna, și ea, la o pândă strașnică pentru a ghici - o clipă mai devreme - ce cuvânt se va rosti. Este suficient să amintim de arhitectul Nicolae Porumbescu, autor al Casei de Cultură din Suceava, al Centrului Civic din Satu Mare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
secu. De la o vreme, începând de prin ’88 - îmi amintesc bine asta -, începuse să se vorbească pe la cozi despre iminența căderii regimului, pe fondul exasperării extreme a populației. Pregătirea psihologică începuse. Era citat matematicianul Mihai Botez, cu o afirmație de la „șopârlă”: „Când va cădea Ceaușescu, o să curgă sânge românesc”. Aveam să mă gândesc multă vreme la acest lucru după evenimentele din decembrie 1989... Nimeni nu mai putea crede că Ceaușescu ar putea pica fără vărsare de sânge și fără război civil
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
îmbrăca aspecte absurde, grotești, care sfidau, programatic și „inventiv”, orice raționalitate. Trebuia numai să fii informat, să-ți faci prieteni, cunoștințe, relații în lumea vânzătorilor. Totul pe sub tejghea, „pe sub mână”. Existau cozi-gigant și la cărți - la anumite cărți, cele cu „șopârle”. Maică-mea avea o prietenă librăreasă, care ne mai punea din când în când deoparte câte ceva. În 1980 apăruse Cel mai iubit dintre pământeni al lui Marin Preda. „Luați-o, doamnă, că e o caaarteee... tare!” Aveam 8 ani pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1969; Ah, acești adolescenți!, București, 1970; Dincolo de joc, București, 1972; Anotimpul dragostei, București, 1973; Împărăția de zahăr, București, 1974; Enigma florii albe, București, 1975; Vulturi pe arborele de foc. Călătorii geografice în Nigeria, București, 1978; Rondul de flori, București, 1979; Șopârla electronică, București, 1982; Copilul invizibil, București, 1983; Fratele meu, curajul, București, 1985; Gustul mărului de aur, București, 1987; Cei mai buni prieteni, București, 1989; Animale, păsări...și desene, București, 1993; Praful de pe cutia Pandorei, București, 2000; Răzbunarea roboților, București, 2001
RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
Ah, acești adolescenți!”, RL, 1970, 41; Popa, Dicț. lit. (1977), 467-468; Artur Silvestri, Compendiu. „Vulturi pe arborele de foc”, LCF, 1979, 11; Mircea Șerbănescu, „Rondul de flori”, O, 1980, 32; George Chirilă, „Rondul de flori”, CNT, 1980, 44; Hristu Cândroveanu, „Șopârla electronică”, CNT, 1982, 41; Constantin Paiu, Un basm modern. Cine oare-i Făt-Frumos?, RL, 1984, 22; Gheorghe Zarafu, „Copilul invizibil”, CNT, 1984, 45; Cândroveanu, Lit. rom., 184-188; Victoria Milescu, De vorbă cu Iuliu Rațiu, „Universul cărții”, 2001, 3; Popa, Ist.
RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
de vreo doctrină literară, este aceea că e vie și incitantă, neprestabilindu-și tipare și corectându-și din mers excesele și maniile”. SCRIERI: Geraldine, București, 1969; Acceptarea inițială, București, 1971; Pour un complot mystique, Paris, 1982; Audience captive, Paris, 1988; Umbletul șopârlei, Pitești, 1992; Audiență captivă, tr. și îngr. Constantin Abăluță și Dan Stanciu, pref. Gellu Naum, postfață Constantin Abăluță, București, 1999; Podul Charles al apocalipsei, tr. Constantin Abăluță, București, 2000; Balayeur devant sa porte, Paris, 2000; La Cage centrifuge, pref. Gérard
REICHMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289166_a_290495]
-
spune. Sărmanul Queequeg! Dacă în momentele acelea, cînd corabia era cu burta pe jumătate goală, v-ați fi aplecat peste bocaport, l-ați .fi putut vedea tîrîndu-se, gol pînă la brîu, prin mîzga aceea unsuroasă și jilavă, întocmai ca o șopîrlă în fundul unei fîntîni. Și chiar asta se dovedi a fi pentru bietul păgîn cala: o fîntînă sau mai degrabă o ghețărie, căci, deși nădușit de căldură, se alese cu o răceală zdravănă, urmată de friguri, care, după cîteva zile de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe țărm. Șerpii. Dacă ies la suprafața solului pe timp de iarnă sau când pământul este înghețat și este frig, șerpii prevestesc un cutremur mare și apropiat. Așa s-a întâmplat înainte de 4 martie 1977. La fel se comportă și șopârlele. Păsările. Înainte de cutremur, găinile nu intră în cotețe, sunt foarte agitate și cotcodăcesc, de parcă ar fi amenințate de vreo vulpe sau un dihor, zboară chiar în copaci. Pe timp de noapte, găinile fac mare gălăgie: cotcodăcesc, cârâie, încearcă să iasă
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
a unui jurământ, a cuvântului dat. Leopard Deoarece blana sa împodobește veșmintele zeilor, regilor și conducătorilor, leopardul este în special un simbol de noblețe. Dacă nu, simbolistica sa se poate suprapune parțial cu cea a celorlalte animale sălbatice (vezi Leu). Șopârlă Pentru că își schimbă pielea, șopârla simbolizează renașterea. În vis, reprezintă adesea dorința de transformare, de a renaște, de a o lua de la capăt. Este de asemenea asociată cu lenea, cu lentoarea și placiditatea. Subiectul vrea să se odihnească. Este pasiv
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dat. Leopard Deoarece blana sa împodobește veșmintele zeilor, regilor și conducătorilor, leopardul este în special un simbol de noblețe. Dacă nu, simbolistica sa se poate suprapune parțial cu cea a celorlalte animale sălbatice (vezi Leu). Șopârlă Pentru că își schimbă pielea, șopârla simbolizează renașterea. În vis, reprezintă adesea dorința de transformare, de a renaște, de a o lua de la capăt. Este de asemenea asociată cu lenea, cu lentoarea și placiditatea. Subiectul vrea să se odihnească. Este pasiv și lasă evenimentele să treacă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
o lua de la capăt. Este de asemenea asociată cu lenea, cu lentoarea și placiditatea. Subiectul vrea să se odihnească. Este pasiv și lasă evenimentele să treacă pe lângă el degrabă decât să participe sau să le decidă cursul. În sfârșit, termenul «șopârlă» arată uzura, separarea, ruptura, la fel cum șopârla își leapădă vechea piele, dezvăluindu-și fragilitatea și vulnerabilitatea. Licornă Animal legendar, licorna intervine ca un semn pozitiv în vis. Ea aduce o dimensiune magică sau spirituală vieții și așteptărilor subiectului. Cornul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cu lenea, cu lentoarea și placiditatea. Subiectul vrea să se odihnească. Este pasiv și lasă evenimentele să treacă pe lângă el degrabă decât să participe sau să le decidă cursul. În sfârșit, termenul «șopârlă» arată uzura, separarea, ruptura, la fel cum șopârla își leapădă vechea piele, dezvăluindu-și fragilitatea și vulnerabilitatea. Licornă Animal legendar, licorna intervine ca un semn pozitiv în vis. Ea aduce o dimensiune magică sau spirituală vieții și așteptărilor subiectului. Cornul este atât un simbol de abundență, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
acum, capătă consistență cealaltă temă, a memoriei, în care subzistă universul fabulos, mitico-magic al copilăriei: bunica „trecea precum leoaica / bătrână în amurg, / cu un popor de zâne / și iepuri după ea”, Oltul - mag și vrăjitor - „cu soare mă ungea, / cu șopârle mă lega” etc. Acest spațiu-timp originar reapare în Dimineața primigeniei (1980), unde abundă evocările de ritualuri: „diminețile” morților, făcutul pâinii sau, pur și simplu, mersul copilei țărănci spre câmp, purtând pe cap coșul cu demâncare („Treceam așa pe dealuri legănând
BANTAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285606_a_286935]
-
București, 1996, Dumnezeu s-a născut în exil, pref. Monica Nedelcu, postfață Daniel Rops, București, 1999 (în colaborare cu Al. Castaing și Ileana Cantuniari); Christos Yannaras, Libertatea moralei, București, 2002; Julian Marias, Perspectiva creștină, București, 2003; Juan Marse, Cozi de șopârlă, Iași, 2003. Repere bibliografice: Paul Dugneanu, Mihai Cantuniari. Substanțializarea discursului poetic, LCF, 1980, 12; Costin Tuchilă, Mihai Cantuniari. Spiritul pierdut al barocului, VR, 1980, 12; Paul Dugneanu, „Nova”, CNT, 1981, 14; Costin Tuchilă, Un paradox baroc, RL, 1981, 25; Tartler
CANTUNIARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]