1,462 matches
-
Șopârla de pădure sau șopârla de luncă, șopârla pontică (Darevskia pontica, cu o denumire mai veche Darevskia praticola pontica, Lacerta praticola pontica) este o șopârlă din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în sud-estul Europei (România, Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia europeană) și în vestul Caucazului (Georgia). În România se găsește
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
Șopârla de pădure sau șopârla de luncă, șopârla pontică (Darevskia pontica, cu o denumire mai veche Darevskia praticola pontica, Lacerta praticola pontica) este o șopârlă din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în sud-estul Europei (România, Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia europeană) și în vestul Caucazului (Georgia). În România se găsește în sud-vestul și sud-estul țării - Banat (Plavișevița, Dubova-Ogradena, Băile Herculane, Coronini, Zlatița, Mehadia, Nadrag, Vârciorova), Muntenia (Plenița
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
și pe lângă bălți, în părțile mai umbrite ale pădurii, atât la câmpie, cât și în zona submontană, până la circa 600 m altitudine, ca și pe văile Cernei și ale afluenților ei, unde urcă până la altitudinea de 400-500 m. Este o șopârlă mică (17 cm). Are capul mic, înalt, botul scurt și obtuz. Trunchiul este lung, subcilindric, ușor lărgit la mijloc. Membre sunt relativ robuste și scurte. Coada lungă (mai lungă de 1,5-2 ori decât lungimea cap + trunchi) și subțire. Nara
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
galben-verde și verde mai intens pe coapsele posterioare, iar la femele alb sau gălbui. Masculii se deosebesc de femele prin talia mai mică, coada și membrele posterioare mai lungi; trunchiul mai scurt, porii femorali mai dezvoltați, coloritul ventral mai verde. Șopârlele de pădure trăiesc în general izolate (mai rar în grupe), sorindu-se pe taluzul potecilor sau pe frunzar. Sunt active din aprilie-octombrie. Evită căldura prea mare, apărând mai frecvent dimineața și după-amiaza târziu. În captivitate sapă în nisip galerii cu
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
Șopârla de nisip (Eremias argută) este o șopârla din subgenul "Ommateremias", familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în regiunea aralo-caspică până la Munții Altai, iar în sud-vest înaintează până în Dobrogea. Este o specie politipică cu 6 subspecii: "Eremias argută argută" din vestul Kazahstanului, "Eremias
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
Șopârla de nisip (Eremias argută) este o șopârla din subgenul "Ommateremias", familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în regiunea aralo-caspică până la Munții Altai, iar în sud-vest înaintează până în Dobrogea. Este o specie politipică cu 6 subspecii: "Eremias argută argută" din vestul Kazahstanului, "Eremias argută deșerți" comună în tot sud-estul Rusiei
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
În România trăiește numai subspecia "Eremias argută deșerți", găsită mai ales pe dunele din Delta Dunării sau litorale (grindurile Letea, Caraorman, Sărăturile, limanurile Razelmului, punctul cel mai sudic fiind Mamaia); în sudul Moldovei apare izolat la Hanul Conachi. Este o șopârla mică, de 9—15 cm, cu aspect îndesat. Are capul de lungime mijlocie, destul de înalt, puternic lățit în regiunea temporală; botul scurt și rotunjit; nara înconjurată de trei scuturi mai mult sau mai putin bombate. Trunchiul este relativ îndesat, turtit
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
nisipul (homocromie), cu resturile a șapte dungi longitudinale albe, dintre care una vertebrală transformată în oceli albi, cu marginea de culoare închisă. Capul de culoarea nisipului, cu pete mici închise. Abdomenul este alb, cu ușor luciu de smalt, fără pete. Șopârlele tinere au desenul cu dungi longitudinale mai puțin redus, unele dungi sunt neîntrerupte; pe masura ce șopârla îmbătrânește, dungile se segmentează și se reduc; uneori apar dungi închise transversale. Sexele se deosebesc numai după lungimea mai mare a cozii la mascul. Șopârla
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
oceli albi, cu marginea de culoare închisă. Capul de culoarea nisipului, cu pete mici închise. Abdomenul este alb, cu ușor luciu de smalt, fără pete. Șopârlele tinere au desenul cu dungi longitudinale mai puțin redus, unele dungi sunt neîntrerupte; pe masura ce șopârla îmbătrânește, dungile se segmentează și se reduc; uneori apar dungi închise transversale. Sexele se deosebesc numai după lungimea mai mare a cozii la mascul. Șopârla de nisip în cea mai mare parte a arealului sau trăiește în stepele cu loess
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
Șopârlele tinere au desenul cu dungi longitudinale mai puțin redus, unele dungi sunt neîntrerupte; pe masura ce șopârla îmbătrânește, dungile se segmentează și se reduc; uneori apar dungi închise transversale. Sexele se deosebesc numai după lungimea mai mare a cozii la mascul. Șopârla de nisip în cea mai mare parte a arealului sau trăiește în stepele cu loess și pelin, dar în România preferă nisipurile cu tufe rare de pe dunele litoralului Mării Negre și dunele grindurilor de origine marină; iar în zona cuprinsă între
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
trăiește în stepele cu loess și pelin, dar în România preferă nisipurile cu tufe rare de pe dunele litoralului Mării Negre și dunele grindurilor de origine marină; iar în zona cuprinsă între comună Letea și punctul Gardon apare și printre culturi. Adesea, șopârla de nisip trăiește alături de șopârla de câmp ("Lacerta agilis"). Sapă galerii la adăpostul tufelor de euforbii, "Juncus", "Elymus", "Hippophae", "Salix repens", "Ephedra" etc. Se îngroapă cu multă ușurință în nisip și circulă chiar în nisip. Aleargă, fără ca abdomenul să atingă
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
și pelin, dar în România preferă nisipurile cu tufe rare de pe dunele litoralului Mării Negre și dunele grindurilor de origine marină; iar în zona cuprinsă între comună Letea și punctul Gardon apare și printre culturi. Adesea, șopârla de nisip trăiește alături de șopârla de câmp ("Lacerta agilis"). Sapă galerii la adăpostul tufelor de euforbii, "Juncus", "Elymus", "Hippophae", "Salix repens", "Ephedra" etc. Se îngroapă cu multă ușurință în nisip și circulă chiar în nisip. Aleargă, fără ca abdomenul să atingă solul, cu o viteză mare
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
abdomenul să atingă solul, cu o viteză mare, astfel încât imaginea lor nu are timp să se formeze pe rețină, înregistrându-se doar mișcarea, un fel de săgetare prin nisip, de la o tufa la alta. La dezrădăcinarea tufelor, se găsesc și șopârle de nisip îngropate în nisip. Coloritul și desenul lor homocrom le fac invizibile. Hibernează din septembrie sau octombrie până în aprilie. Se hrănește cu diferite insecte (coleoptere etc.), paianjeni, miriapode, lăcuste; beau destul de frecvent apă. Are mulți dușmani, mai ales păsările
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
samp-aderm", the deadliest skink in India". "Samp-aderm" poate fi tradus "șapte monstru Gila"; "Samp", cuvânt hindus pentru șarpe, iar sufixul "aderm" este derivat din "heloderm", numele piopular al monstrului Gila folosit îndeosebi de naturaliștii europeni. Cuvântul "skink" se referă la șopârlele din familia Scincidae, din care multe au formă de șarpe. O astfel de reptilă hibrid va avea un venin incomparabil întărit prin hibridizare, producând moartea aproape instantanee a victimei. Și aceasta ar putea avea urechi ca orice șopârlă, așa că ar
Aventura bandei pătate () [Corola-website/Science/323332_a_324661]
-
referă la șopârlele din familia Scincidae, din care multe au formă de șarpe. O astfel de reptilă hibrid va avea un venin incomparabil întărit prin hibridizare, producând moartea aproape instantanee a victimei. Și aceasta ar putea avea urechi ca orice șopârlă, așa că ar putea auzi fluieratul, iar labele și ghearele i-ar permite să coboare cu o ușurință rapidă pe cordonul clopoțelului. Sir Arthur Conan Doyle a scris el-însuși o piesă de teatru bazată pe povestirea "The Speckled Band", care s-
Aventura bandei pătate () [Corola-website/Science/323332_a_324661]
-
de aprox. 5-8 cm. Opistosoma are o nuanță mai întunecată, decât prosoma. Chelicerele sunt puternice și ocupă toată partea anterioară a prosomei. Solifugele Galeodiade se deplasează foarte repede datorită picioarelor lungi. Se hrănesc cu insecte, alte arahnide, chiar și cu șopârle, scorpioni, păsări și mamifere mici. Cei din Asia Centrală își sapă vizuini în nisip. Sunt animale nocturne. Familia include genurile: Imagini "Galeodes caspius":
Galeodidae () [Corola-website/Science/318533_a_319862]
-
prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN, semnalate în arealul rezervației: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), ivorașul cu burtă galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de munte (Rană temporaria), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"). Printre speciile vegetale întâlnite în rezervație se află câteva rarități floristice (arbuști, flori și ierburi) protejate prin aceeași
Molhașurile Căpățânei () [Corola-website/Science/329974_a_331303]
-
din 7 în 7 ani în Grecia prin portalul sau, aducând la suprafață ținutul Ord. Era o zeița foarte puternica ce făcea prăpăd în urma sa și a creaturilor sale, aspectul său real, din spatele măștii de femeie, fiind unul al unei șopârle imense ce scuipa foc. Ea este învinsă de către Tom și mama sa. Zeul vampiric Șișcoi este inspirat din folclorul românesc (Șișcoi = strigoi, stafie), fiind invocat de vrăjitoarele malefice din România pentru a-i veni în ajutor Diavolului, legat în Bârlogul
Lista personajelor din Cronicile Wardstone () [Corola-website/Science/325523_a_326852]
-
de 34 hectare și perimetrul sau ajunge la 3.300 m. Punctul maxim se ridică la 15 metri deasupra nivelului mării și construcția cea mai importantă este un far de semnalizare. În acest ostrov se gaseste una dintre subspeciile de șopîrlă endemica Podarcis lilfordi (Günther, 1874), mai bine cunoscută că "sargantana negră" în insula Menorca, care îndepărtată de mediul ei își schimbă culoarea închisă în verdele tipic al șopârlelor normale.
Insula Aerului () [Corola-website/Science/312927_a_314256]
-
far de semnalizare. În acest ostrov se gaseste una dintre subspeciile de șopîrlă endemica Podarcis lilfordi (Günther, 1874), mai bine cunoscută că "sargantana negră" în insula Menorca, care îndepărtată de mediul ei își schimbă culoarea închisă în verdele tipic al șopârlelor normale.
Insula Aerului () [Corola-website/Science/312927_a_314256]
-
peste 6.000 de specii, În mod tipic au pielea verde-cenușie sau pestriță, cu capul și abdomenul acoperite cu plăci cornoase, cu corpul aproape cilindric, sprijinit pe patru picioare scurte, îndreptate în afară, cu coada lungă, subțiată spre vârf, regenerabilă. Șopârla are o piele cărnoasă, îngroșată ce formează solzi mici si o protejează de uscăciune. Ochii sunt protejați de o membrană subțire, transparentă. Auzul este bine dezvoltat, la fel și mirosul. Pe maxilare șopârla are numeroși dinți conici, concrescuți cu maxilarul
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
cu coada lungă, subțiată spre vârf, regenerabilă. Șopârla are o piele cărnoasă, îngroșată ce formează solzi mici si o protejează de uscăciune. Ochii sunt protejați de o membrană subțire, transparentă. Auzul este bine dezvoltat, la fel și mirosul. Pe maxilare șopârla are numeroși dinți conici, concrescuți cu maxilarul. Limba este musculoasă, mobilă, bifurcată la vârf și poate fi ușor proiectată afară. Membrele sunt scurte, așezate pe laturile corpului, îndreptate lateral, dar nu servesc la mers, ci la agățare de asperitățile solului
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
este musculoasă, mobilă, bifurcată la vârf și poate fi ușor proiectată afară. Membrele sunt scurte, așezate pe laturile corpului, îndreptate lateral, dar nu servesc la mers, ci la agățare de asperitățile solului si cățărare. Deplasarea se face prin ondulațiile corpului, șopârla sprijinindu-se pe membrele posterioare și pe coadă. Șopârla se târăște, deci este un animal târâtor. Șopârla se hrănește cu insecte, păienjeni și râme. Este totuși un animal insectivor. Organele digestive sunt bine dezoltate. Are tub digestiv și glande anexe
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
ușor proiectată afară. Membrele sunt scurte, așezate pe laturile corpului, îndreptate lateral, dar nu servesc la mers, ci la agățare de asperitățile solului si cățărare. Deplasarea se face prin ondulațiile corpului, șopârla sprijinindu-se pe membrele posterioare și pe coadă. Șopârla se târăște, deci este un animal târâtor. Șopârla se hrănește cu insecte, păienjeni și râme. Este totuși un animal insectivor. Organele digestive sunt bine dezoltate. Are tub digestiv și glande anexe. Respirația este pulmonară. Căile respiratorii sunt bine diferențiate. Plămânii
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
laturile corpului, îndreptate lateral, dar nu servesc la mers, ci la agățare de asperitățile solului si cățărare. Deplasarea se face prin ondulațiile corpului, șopârla sprijinindu-se pe membrele posterioare și pe coadă. Șopârla se târăște, deci este un animal târâtor. Șopârla se hrănește cu insecte, păienjeni și râme. Este totuși un animal insectivor. Organele digestive sunt bine dezoltate. Are tub digestiv și glande anexe. Respirația este pulmonară. Căile respiratorii sunt bine diferențiate. Plămânii sunt ca niște saci cu pereți cutați. Temperatura
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]