525 matches
-
către destinul pe care tocmai l-au sfidat: — Gâlceava noastră nu face decât să Înceapă. Djahane Îl strânge, cu ochii Închiși. — Să nu mă lași să dorm până În zori! A doua zi, două rânduri proaspete În manuscris. Caligrafia e fragilă, șovăitoare și chinuită: Lângă iubita ta, Khayyam, cât erai de singur! Acum, că a plecat, te vei putea ascunde În ea. XI Kashan, oază de case joase pe Drumul Mătăsii, la marginea Deșertului de Sare. Caravanele se adăpostesc acolo, Își recapătă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
să mă uit la nimeni, ies cu spatele din cort. — E dusă rău! o aud pe Lucy zicând. Zău, Tom, e un adevărat pericol public! — Ba tu ești un pericol, domnișoară! o aud pe mama răspunzându‑i, cu vocea vag șovăitoare. Janice, nu știu cum îi permiți nurorii tale să fie așa de nepoliticoasă! Becky s‑a purtat întotdeauna bine cu tine, de când vă știți. Și cu tine la fel, Tom, care stai aici fără să zici nimic, de parcă n‑ai nici o legătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
hobby‑uri. Ce fac în weekend? Ce fac pentru a mă relaxa? — Păi, eu... E complet ridicol. Trebuie să fie și alte lucruri în viața mea, în afară de mersul la cumpărături. Păi, evident, îmi place... să mă întâlnesc cu prietenii, încep șovăitor. Și, de asemenea, să... studiez moda prin ă... intermediul revistelor... — Ești o fire sportivă? zice Elinor, săgetându‑mă cu privirea. Mergi la vânătoare? — Îhm... nu. Dar, de curând, m‑am apucat de scrimă! adaug, cuprinsă de o inspirație subită. Costumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
o voce furioasă în spatele meu, și tresar speriată. — OK! răspund, ușor buimacă. OK, am s‑o servesc! Pentru numele lui Dumnezeu. E probabil mai simplu s‑o servesc. Așa măcar scap de ea și pot să mă așez. Mă apropii șovăitoare de cea mai apropiată masă. — Ăă... dorește cineva pește afumat? Cred că e somon... iar ăsta e păstrăv... — Rebecca? Capul elegant coafat din fața mea se răsucește și eu tresar speriată. Elinor mă fixează cu ochii ca niște sulițe. Bună ziua, zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
femeie cu jachetă aurie. Aveți și sos franțuzesc fără grăsime? — Ăă... păi, știți, eu nu sunt de fapt... — Rebecca - vocea lui Elinor șuieră ca un glonț din gura abia deschisă - lasă‑l jos! Și... stai jos! Da. Sigur. Mă uit șovăitoare la plataou. Sau mai bine să‑l servesc, dacă tot sunt aici... Lasă‑l jos. Acum! — Da. Mă uit neajutorată în jur preț de o clipă, apoi văd un chelner care se apropie de mine cu o tavă goală. Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Rosa, din Hampstead. — Serios? Mă strâmb eu. Iar? — Da. M‑a întrebat când ieși de la terapie intensivă. — Aha, zic după o pauză. Așa. Și tu ce i‑ai spus? — Bex, ce‑i chestia asta cu terapia intensivă? — Nu știu, zic șovăitoare. O fi auzit el ceva. Sau... poate i‑oi fi scris o scrisorică în sensul ăsta, nu știu... — Bex, mă întrerupe Suze, și glasul îi tremură vag. Mi‑ai spus că ai rezolvat cu facturile alea. Mi‑ai promis! Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
ta... Îi dau sticluțele și continuu să scotocesc. Mai am și alte câteva chestii pentru tine pe undeva pe aici... — Bex, lasă astea. Hai, vino și stai jos, sau nu știu. Suze strânge sticluțele Clinique la piept și mă privește șovăitoare. Vrei să bei ceva? — Nu! Fac un efort și zâmbesc. Sunt bine, Suze. Am hotărât că lucrul cel mai bun pe care‑l pot face e să merg mai departe, și să nu mă gândesc la ce s‑a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Îmi scot haina cu degete tremurătoare și o atârn în cuier. — A fost... OK zborul? zice Suze. — De vis! spun, cu voioșie forțată. Ne‑au pus ultimul film al lui Billy Crystal. — Billy Crystal! zice Suze. Îmi aruncă o privire șovăitoare, de parcă aș fi vreo pshihopată cu care trebuie să te porți cu grijă. A fost... bun filmul? Mor după Billy Crystal. — Da, a fost. A fost un film foarte bun. De fapt, chiar mi‑a plăcut. Înghit în sec. Până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Suze s‑a dus să se uite la niște mese, așa că rămân o vreme singură, uitându‑mă la mulțimea din ce în ce mai numeroasă. Fenella intră, o salut, dar e instantaneu înghițită de un grup de prieteni gălăgioși. — Bună, Becky, zice o voce șovăitoare din spatele meu. Mă răsucesc pe călcâie șocată și mă trezesc uitându‑mă la Tom Webster. — Tom! strig. Ce faci aici? De unde știi de chestia asta? El ia o înghițitură din pahar și îmi aruncă un zâmbet. — Suze a sunat‑o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
speranțele sale la radicala eliberare: În juru-mi, în mine sălășluiește pacea. Grijile oamenilor, ce nu obosesc niciodată, dorm. Ele îmi dau libertate și răgaz. Mulțumescu-ți, ție, o, Noapte, tu, Eliberatoarea mea! Ca un văl alb de ceață Luna înconjură hotarele șovăitoare ale depărtatelor coline... Ochiul meu se înalță spre eterna boltă a cerului, Cătând spre tine, o, strălucitoare stea a nopții! Și toate din veșnicia ta coboară asupră-mi: Uitarea dorințelor și a speranțelor toate. Simțirea mi se pierde în contemplare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
acuma mutarea cu partidele istorice. Cum ți-am spus în discuția de mai luna trecută. Te-am pregătit doar, nu poți zice că nu ai fost pus în temă. Ai avut și timp de orientare, suficient, gândesc... Băcănel zâmbi încurcat, șovăitor: - Dom’ Goncea, evenimentele se arată prea grave, după cum văd eu că le e mersul. Poate că ar trebui să puneți unul mai tânăr, mai cu plămâni. Nu vedeți, acuma, la evenimente, trebuie să țipi, să ai plămâni de măgar, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
un fel de crin, de răsărită sau poate de gherghină. Un lujer fraged, mlădindu-se sub atingerea pârâiașelor prelinse de-a lungul trupului ei. Un lujer bucuros în răsfățul atingerii sale de lumină, trezit abia atunci la viață și molcom, nedumerit, șovăitor descoperind frumusețile Lumii. Se privi în oglinda mare cât peretele. Un capriciu al arhitectului, din anii când începuseră să câștige mai bine și își reamenajaseră apartamentul. Trecuse Stelian în vremea aceea la minister iar ea, cam tot pe atunci, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
șerpuleții, se tot răsuceau în jurul coloanelor acelea, opintindu-se să atingă măciuliile aurii din vârfurile lor. Ajunși sus, se aruncau în gol, se zvârcoleau puțin în lumina ruginie a înserării și se prăbușeau apoi în strălucia vălureală dintre sălcii. Tomnea, șovăitor, întinse mâna și o trase pe Magda lângă el. Porni spre barcazul dintre sălcii. Ea se prinse iarăși de brațul lui. Îl urma înfiorată, încercând doar să-și potrivească mersul după pașii lui. Coborî privirea, urmărind amuzată cum pantoful lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
doar să stai departe. Să stai cât se poate de departe. — OK, zic ezitând. Dacă așa vrei tu, am să plec... — Nu ! Se Întoarce stresată spre mine. Nu pleca ! M-am răzgândit. Vreau să fii aici ! — OK, zic și mai șovăitor, exact Înainte ca un difuzor prins În perete să Înceapă să zbiere „Mai aveți cinșpe minute !“ — Hai că mă duc, zic. Să te las să te Încălzești. — Emma. Lissy mă ia de braț și mă fixează intens. Mă ține atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
seama de greșeala pe care o făcuse, nu avea să îngăduie mai departe acțiune a lui. Începu, astfel, să-și caute prietenii noi, iar în momentul în care francezii înaintară spre regatul Neapolului, împotriva spaniolilor, care asediau Gaeta, se arătă șovăitor în atitudinea lui față de Franța. Intenția lui era de a se asigura împotriva lor, lucru care i-ar fi reușit foarte curând dacă Alexandru ar fi trăit. Acestea au fost, așadar, modurile lui de acțiune față de greutățile imediate. În ceea ce
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
la care solul roman a răspuns: . Și se va întâmpla întotdeauna ca acela care nu îți este prieten să-ți ceară să rămâi neutru, iar acela care îți este prieten să-ți ceară să iei atitudine pe față, luptând. Principii șovăitori, pentru a evită primejdiile prezente, urmează de cele mai multe ori această cale a neutralității, și, de cele mai multe ori, ei își pierd statul. Dar, atunci când un principe se declară în mod curajos în favoarea uneia dintre părți și învinge acela cu care el
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
până la ultimul strop, apoi cu fruntea rezemată de răcoarea cețurilor dinspre Măgura, fac autostopul pe calea vieții.. Până se crapă de ziuă, rătăcesc dusă de gânduri, scormonind în iluzia primăvăratecă, acompaniată doar de șoaptele sacadate, monotone, fatale clipelor melancolice, picături șovăitoare, reci, străine sufletului. Ropotul nu mai contenește, legănându-se într-o parte și-n alta, ca o vorbărie plictisită, atemporală, ignorând tăcerea nopții, toacă cerul mărunt sub privirile norilor indiferenți, părtași la măcelul orb. Sunt captiva celei de-a patra
Ploaie moc?neasc? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83336_a_84661]
-
funcționează tot mai prost de la o vreme... Nu vă supărați că vă Întrerup, dar... Totuși... De ce ați folosit cuvântul teoretic, domnule profesor? „Teoretic, erau fiii, fiicele, nepoții, strănepoții...” Doar ea putea pune această Întrebare cu această voce clară, catifelată, aparent șovăitoare. Doar mintea rapidă, exactă a proaspetei mirese putea prinde ceea ce În mintea bătrânului ei profesor rămâne Încă Înfășurat Într-un halou de ceață. — Nota maximă pentru perspicacitate, draga mea! Poate o să vi se pară o simplă fantezie, dar știu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
spun că-mi venea foarte bine. Și m-a bucurat faptul că eu, îmbrăcând costumul lui, am avut, ca să zic așa, ocazia să-l reprezint pe bunicul la propria lui înmormântare. Mama cânta sonatele în felul ei obișnuit, imperfect și șovăitor, cu degetele tot mai neliniștite, țepene și rășchirate. Eu de fapt nu știu cum trebuie să sune muzica de pian a lui Brahms. Seara, după ce am băut berea de după înmormântare la Gästgiveri, tata m-a dus în biroul lui. M-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
să discuți cu ei cât se poate de rațional. Pentru că nu e în echipa lui Don. Dintr-odată, cuvintele „echipa lui Don“ au aprins un beculeț ciudat și deloc prietenos. — Eu sunt... sunt... în echipa lui Don? am întrebat-o șovăitor. Dintr-odată, mi-am dat seama că se putea să fie adevărat. Nu fusesem de acord cu asta seara trecută...? — Da. M-am simțit cuprinsă de o profundă dezamăgire. Se părea că, până la urmă, chiar trebuia să mă dau jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
zile, a apărut, tradus (și tradus bine) de G. B. M-a sunat Nicolae Lungociu, pe numele american "Nick Lungociu", insistând să vin la Washington, pentru o întîlnire cu comunitatea românească. Întâi, am ezitat. Pe urmă am zis un "da" șovăitor. Accident aviatic înfricoșător undeva în Virginia. Un j aparat al companiei "Pan American" s-a prăbușit și a ars. Nici un supraviețuitor. Imagini apocaliptice. Nick mă sună din Washington și îmi spune că mi-a trimis biletul de avion. "La ce
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
prin poarta din spate începuseră să dea foc bucătăriei. Armata principală care se înghesuia la poarta din față nu avea chef să se lase întrecută de ceilalți. Turbați de furie, militari de toate gradele urlau spre un grup de ofițeri șovăitori, care păreau să nu facă mai mult decât să piardă vremea în apropierea podului: — Spargeți poarta! Intrați cu forța! Ce-așteptați? Unul dintre ofițeri se întoarse spre paznicul de dincolo de poartă: — Suntem forțele clanului Akechi, în drum spre provinciile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
fiecare zi? Înapoi! Întoarceți-vă și luptați! Dar grupul oamenilor cu glugi negre din jurul lui nu se oprea din fugă, în debandada generală. Dimpotrivă, numai un paj teribil de tânăr, având doar vreo cincisprezece-șaisprezece ani, se mai apropie de el, șovăitor. Aducând de căpăstru un cal rătăcit, i-l oferi stăpânului său. În bătălia de la poalele colinei, calul lui Shonyu fusese împușcat, trântindu-și călărețul la pământ. Inamicii îl înconjuraseră, dar Shonyu și croise drumul cu disperare și reușise să urce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
după nume. De fapt nu-i cunoștea deloc. A făcut un semn din cap și a zis: "Tu". Pe-acolo prin zona arătată, cine era? Toți și-au întors capetele într-acolo. Bărbulescu a dat să se ridice în picioare, șovăitor, contrariat că ghinionul dăduse tocmai peste el. Dar nu dăduse. Instructorul Cerchez a zis: "Nu tu. Tu!"... Și a zvâcnit din cap, nervos: "Tu, cu matricola descusută!"... Bejan s-a ridicat în picioare, la fel de unduitor-șovăitor ca și Bărbulescu; colegii îi
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
-L IA DRACU’ PE KOFF. Cine e Koff? mi-am bâlbâit eu întrebarea. Mda, bun, să-l ia dracu’, oricine ar fi. După siestă m-am simțit ceva mai bine, ba chiar m-am cățărat plin de curaj, deși cam șovăitor, de pe bancheta din spate pe locul din față, oprindu-mă doar să-mi desfac cracul sfâșiat al pantalonului de pe frâna de mână. Apoi mi-am condus singur Fiasco-ul purpuriu acasă - de la Pimlico la Portobello. Fiasco-ul meu e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]