821 matches
-
regimul hidrologic specific lacului, determină modificări semnificative și în structura ihtiofaunei. Astfel, abundența planctonului, mai ales în etapa inițială de formare a lacului, duce la înmulțirea peștilor zooplanctonofagi, care la rândul lor contribuie la îmbogățirea bazei trofice pentru speciile răpitoare (știucă, biban, etc. Datorită schimbării substratului și a reducerii vitezei de curgere a apei, are loc o modificare a structurii populațiilor de cegă și a modului de migrare a acestora (cele adulte migrează în amonte pentru depunerea icrelor pe bancuri de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
pentru copii, Secunda care suntem (1993) versuri, Eterna Danemarcă (Ed. Eminescu, București, 1995) versuri, Înfruntarea lui Heraclit (Chișinău, 1998) antologie de versuri, Mărul îndrăgostit de vierme (Timișoara, 1999) versuri, Rața și Arhimede (2000), Cavalerul Înzadar (Chișinău, 2001) antologie de versuri, Știuca la școală (2002), Zaruri pictate. Poeme (2003), Corabia de la mansardă (2004), Cheițe pentru vise (2005), Emisferele de Magdeburg (2005), Ființe, umbre, epifanii (2011), Greierul care scri-cri-cri-e (2012), În cămașă de cireașă (2014). Premii: Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1987, 1999
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
anii 1840-1841. Ion Stăvăruș face observația că interesul pentru culegerea textelor populare s-a manifestat aproximativ în același timp, omologul lui Lönnrot fiind Alecsandri. Numele culegerii vine de la un instrument muzical vechi, kantele, făurit de zeul Väinämöinen din scheletul unei știuci fantastice. Acesta se fabrica din lemn și era înzestrat cu coarde, cu ajutorul lui acompaniându-se cântecele. Kanteletar s-ar putea traduce prin "duiosul kantele"173, sufixul -tar sugerând un melos feminin. Culegerea se împarte în trei părți, în funcție de anumite criterii. Astfel
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
bâtlani, gâște sălbatice și uneori chiar lebede care vin din țările nordice și mai staționează și pe iazurile noastre dacă iarna nu e grea. Dintre peștii care populează iazurile de pe teritoriul comunei Hudești amintim: crapul, novacul, crapul chinezesc, albitura, linul, știuca, somnul, carasul, bibanul și țiparul. De asemenea în apa iazurilor mai cresc și se înmulțesc și racii care până nu demult erau în emblema județului Dorohoi, iar prin mâl scoicile care au o carne așa de gustoasă. în Lunca Prutului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Prutului sunt împrospătate cu apă și pește. Așa este cazul bălților: Răstoaca, Balta Nouă și către Bajura, Balta Căpitanului (Balta lui Gheorghiu). în aceste bălți și chiar în Prut se pescuiesc diferite specii de pește ca: mreana, crapul, carasul, bibanul, știuca și roșioara, mai rar somnul. Nu departe de sat se află Cetățuia, loc vestit de apărare în jurul căruia oamenii locului țes fel de fel de legende, după cum și satul Baranca dispune de o frumoasă legendă, după numele unei frumoase fete
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
salată verde și pătrunjel verde tocat. Șalăul se curăță și se fierbe în apă cu sare, piper și foi de dafin timp de zece minute, apoi se scoate pe platou unde se adaugă cartofii, morcovul, sfecla și restul pentru decor. ȘTIUCA CU SOS ALB O știucă, 150 g unt, o lingură de făină, 1 pahar de lapte și țelină pentru decor. Se curăță știuca de solzi și de viscere, se spală și se stropește cu zeamă de lămâie și puțină sare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
tocat. Șalăul se curăță și se fierbe în apă cu sare, piper și foi de dafin timp de zece minute, apoi se scoate pe platou unde se adaugă cartofii, morcovul, sfecla și restul pentru decor. ȘTIUCA CU SOS ALB O știucă, 150 g unt, o lingură de făină, 1 pahar de lapte și țelină pentru decor. Se curăță știuca de solzi și de viscere, se spală și se stropește cu zeamă de lămâie și puțină sare. Apoi se pune la fiert
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
zece minute, apoi se scoate pe platou unde se adaugă cartofii, morcovul, sfecla și restul pentru decor. ȘTIUCA CU SOS ALB O știucă, 150 g unt, o lingură de făină, 1 pahar de lapte și țelină pentru decor. Se curăță știuca de solzi și de viscere, se spală și se stropește cu zeamă de lămâie și puțină sare. Apoi se pune la fiert într-o cratiță cu apă rece la foc foarte mic să fiarbă încet. Când este fiartă, se scoate
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
puțină sare. Apoi se pune la fiert într-o cratiță cu apă rece la foc foarte mic să fiarbă încet. Când este fiartă, se scoate din apă, se răcește, se curăță de piele și se așează pe un platou. Peste știucă se pune un sos alb care se face topind untul, iar când clocotește, turnăm laptele amestecat cu făina, mestecând bine ca să nu se formeze cocoloașe. După ce a fiert, turnăm peste pește și la sfârșit, decorăm cu țelină tocată mărunt. ȘTIUCĂ
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
știucă se pune un sos alb care se face topind untul, iar când clocotește, turnăm laptele amestecat cu făina, mestecând bine ca să nu se formeze cocoloașe. După ce a fiert, turnăm peste pește și la sfârșit, decorăm cu țelină tocată mărunt. ȘTIUCĂ UMPLUTĂ 800 g știucă, 2 legături de mărar, condimente, 2 ouă, 100 g bulion, 200 g vin, sare după gust, ½ de linguriță de cimbru, o linguriță de muștar și 2 bucăți de ceapă. Se descuamează pielea și se dă deoparte
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sos alb care se face topind untul, iar când clocotește, turnăm laptele amestecat cu făina, mestecând bine ca să nu se formeze cocoloașe. După ce a fiert, turnăm peste pește și la sfârșit, decorăm cu țelină tocată mărunt. ȘTIUCĂ UMPLUTĂ 800 g știucă, 2 legături de mărar, condimente, 2 ouă, 100 g bulion, 200 g vin, sare după gust, ½ de linguriță de cimbru, o linguriță de muștar și 2 bucăți de ceapă. Se descuamează pielea și se dă deoparte, apoi carnea de la pește
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de ceapă. Se descuamează pielea și se dă deoparte, apoi carnea de la pește se alege de oase și se dă prin mașina de tocat, după care se amestecă cu mirodeniile, ouăle și ceapa călită. Se dă gust și se umple știuca, apoi se coase și se dă la copt, după care în tavă se adaugă un sos făcut din bulion și vin. La sfârșit, după ce s-a copt, se servește cu garnitură de cartofi natur, rondele de roșii, ridichi și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cuptor timp de jumătate de oră. Se servesc pe farfurie: două bucăți de cruton din pâine prăjită, un ardei pané cu smântână și câte unul sau două coșulețe din șalău. DROB DIN PESTE 1,5 kg. de filé de șalău ( știucă, somn, crap ), 250 gr. de ciuperci tocate, 200 gr. de cartofi tăiați cubulețe, 200 gr. de morcovi tăiați cubulețe, 200 gr. de ceapă tocată mărunt, 300 gr. de unt, 200 gr. de cașcaval ras, patru ouă întregi, o legătură de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
apă și cca. 9% din suprafața totală a lacurilor artificiale (iazurilor) din județul Iași. În ceea ce privește producția de pește se apreciază că, înainte de 1989 se scoteau cca. 800-1000 Kg pește/ha, producția fiind constituită din specii precum : crap, crap chinezesc, caras, știucă ș.a. După 1989, producția de pește a scăzut, fiind însă greu de apreciat, deoarece unele iazuri au intrat în proprietate particulară. Având în vedere numărul de iazuri care există pe teritoriul comunei Șipote și factorii naturali favorabili, putem concluziona că
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
o naționalitate ar putea fi „lichidată”, iar alta „întemeiată” printr-un act volitiv de moment, printr-o hotărâre a instituției puterii. De parcă domnitorul unionist n-ar fi cunoscut un lucru simplu de totcă națiunile nu apar din senin la porunca știucii sau chiar a unui domnitor. Că nașterea lor e un proces îndelungat și anevoios, iar odată ce s-au născut, nimeni nu le poate proclama nule”. Iar afirmația lui Alexandru Ioan Cuza ar fi „prima minciună de mare calibru lansată din
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
odată ce s-au născut, nimeni nu le poate proclama nule”. Iar afirmația lui Alexandru Ioan Cuza ar fi „prima minciună de mare calibru lansată din vârful puterii chiar la nașterea statului român”. Fără să caut a realiza legătura dintre o știucă, un domnitor și un publicist procomunist din Republica Moldova, tindem să dăm dreptate lui Victor Stratan și să constatăm că, într-adevăr, o națiune nu se poate inventa prin eforturile, chiar de durată a unui regim politic, așa cum s-a încercat
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
suportate supele de zarzavat (cu cartofi, morcov, varză, pătrunjel), supe cu zdrențe de ou și făină, ciorbă de vită, legume verzi fierte, salate de legume (lactuca, morcov, spanac, pătrunjel, ardei gras, tomate, sfeclă roșie, varză), carne de pește slab (păstrăv, știucă, lin, liban, șalău, cod), ulei de somon, rasol de vită slabă sau de pasăre fără piele (mai ales pieptul mai sărac În grăsimi), omletă din albuș, uleiuri vegetale bogate În acizi grași nesaturați (din măsline). Se recomandă gospodinelor ca, În locul
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
supele cu zdrențe de ou, legumele verzi fierte (fasole păstăi, mazăre crudă), salate de legume (cu pătrunjel, țelină, mărar, spanac, lobodă, morcov ras, lactuca, castraveți, ardei gras). Mai pot fi consumați cartofi fierți sau copți, carne de pește slab (păstrăv, știucă, lin, biban, șalău, cod), carne de vită slabă sau de pasăre (sub formă de rasol). La masă se servește pâine prăjită, mămăligă, chifle, tăieței, macaroane, fulgi de ovăz, orez, ouă moi, ochiuri românești fierte În apă, budinci, papanași. În fiecare
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
verde, cimbru, frunze de cicoare, ceapă, usturoi -2-3 căței zdrobiți, tomate, țelină). Frunzele de pătrunjel au efecte colagoge, cu stimularea musculaturii netede. La amiază se mai pot servi carne de pasăre fiertă, carne slabă de vițel și pește slab (șalău, știucă, păstrăv, biban, calcan, mreană, guvizi). Dintre făinoase sunt admise griș, orez, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz, pâine albă prăjită sau pesmet și biscuiți. Ca desert se pot consuma prăjituri uscate, tarte cu fructe, plăcinte cu mere sau brânză
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și supe de legume (cu adaus de mărar, pătrunjel, leuștean, tarhon, spanac, tomate, cartofi, morcov, conopidă, sfeclă roșie, urzici, pentru excitarea secreției gastrice). Se mai recomandă supele degresate din carne de vită, pasăre și pește slab de apă dulce (șalău, știucă, lin, păstrăv, biban), brânză de vaci, iaurt, telemea desărată, unt proaspăt și untdelemn, orez, griș, pâine uscată sau prăjită, biscuiți, paste făinoase și fulgi de ovăz. Sarea se admite În cantități moderate pentru a asigura excitația gastrică. Un efect foarte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ouă moi, frișcă, piure de cartofi și de legume fierte și pasate. Timp de alte 20-30 de zile se poate trece la o alimentație diversificată, În funcție de preferințele bolnavului: -carne slabă de vacă, vițel, pasăre și pește slab (șalău, păstrăv, biban, știucă) preparate rasol În cantitate de 100-200 g/zi și perișoare fierte; -brânză proaspătă de vaci, caș, urdă, telemea desărată, lapte fiert cu făinoase, unt, smântână, frișcă proaspătă; -legume proaspete, cartofi piure, fasole verde, salată verde, morcov, dovlecei și supe de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cu lapte acru și morcov ras. Din această fază se poate Începe consumul de carne de pasăre sau vițel, fără grăsime, care se prepară prin fierbere, Înăbușire sau sub formă de perișoare fierte la aburi. Se adaugă pește alb, slab (știucă, șalău, păstrăv, biban), preparat numai rasol. De asemenea se consumă legume fragede cu celuloză moale (morcov, spanac, salată verde, conopidă, dovlecei, păstăi de fasole), cartofi (fierți, copți sau piure). Sunt admise prăjituri cu mere dulci, brânzoaice, creme de vanilie și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
piure de cartofi, iaurt, brânzeturi nefermentate, telemea desărată, urdă, șvaițer, unt, margarină, ochiuri românești, budinci, ulei neprăjit, pâine albă neprăjită, biscuiți de casă, compoturi moderat Îndulcite. Treptat, se introduc În alimentație carne fiartă de vacă, vițel, pasăre și pește slab (știucă, șalău, biban, guvizi, calcan, mreană), ouă moi, paste făinoase (griș, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz), sufleuri, creme, tarte, prăjituri. Mai sunt indicate mere coapte la cuptor, pere fără coajă, afine, coarne, gutui. Ca lichide se beau sucuri de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
gazde primare), cu trecere prin ovine, iepuri de câmp și șoareci (ca gazde intermediare). -Botriocephalus latus are lungimea cea mai mare (8-12 metri) și prezintă 3.000-4.000 de proglote. Infestarea la om se face prin consumul cărnii de pește (știucă, biban, somn, păstrăv). -Hymenolepsis nana este cestodele cel mai mic (10- 20 mm) care provine de la un om purtător sau de la șobolani și șoareci. Se transmite prin apă, zarzavaturi și fructe infestate și apare mai frecvent la copii. În România
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
piperul pisat și jumătate de ou, amestecând până se face o pastă și se dă formă de crochete. Se dau prin făină, ou, pesmet și se prăjesc în ulei încins. DROB DIN PEȘTE 1,5 kg. de filé de șalău ( știucă, somn, crap ), 250 gr. de ciuperci tocate, 200 gr. de cartofi tăiați cubulețe, 200 gr. de morcovi tăiați cubulețe, 200 gr. de ceapă tocată mărunt, 300 gr. de unt, 200 gr. de cașcaval ras, patru ouă întregi, o legătură de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]