819 matches
-
De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pe lângă pești, în apele Catalpugului viețuiește un număr mare de raci, care nu se pescuiesc și a căror populație este foarte mare și se estimează că, în câțiva
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
în special în partea de sud cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, carasul, crapul argintiu, crapul amur, plătica, somnul și știuca. Apele limanului sunt folosite pentru irigații. Limanul Sasîk (sau Conduc, în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Sărata”) este un liman maritim separat de Marea Neagră printr-un grind de nisip. Din punct de vedere
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
ghioluri, depresiuni cu apă temporară și pajiști cu vegetație de stepă) ce adăpostește și asigură condiții de hrană și reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: lin ("Tinca tinca"), somn ("Silurus glanis"), crap ("Cyprinus carpio"), știucă ("Esox lucius"), biban ("Perca fluviatilis") sau plătică ("Abramis brama"). În arealul rezervației sunt semnalate mai multe elemente floristice psamofile (caracteristice zonelor umede) cu specii de: pipirig ("Juncus gerardii"), alior de baltă (cu specii de "Euphorbia palustris" și "Euphorbia seguieriana"), rogoz
Grindul și Lacul Răducu () [Corola-website/Science/329861_a_331190]
-
din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 26 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă umedă, cu luciu de apă (lac populat cu știucă, o specie de pește teleostean) și vegetație lacustră ce include și insule plutitoare (plauri) acoperite cu stuf. Rezervația găzduiește și asigură condiții de hrană și viețuire pentru mai multe specii de păsări acvatice clocitoare protejate la nivel european (prin directivele
Lacul Știucilor () [Corola-website/Science/325236_a_326565]
-
Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.627 hectare. Situl include rezervațiile naturale: Lacul Știucilor (lac populat cu știucă, un pește ce aparține subspeciei teleosteanilor), Stufărișurile de la Sic (zonă umedă alcătuită din mlaștini, iazuri și luciu de apă, cu vegetație de stuf și papură) și Valea Legiilor. Aria protejată aflată în bazinul râului Fizeș (afluent
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.627 hectare. Situl include rezervațiile naturale: Lacul Știucilor (lac populat cu știucă, un pește ce aparține subspeciei teleosteanilor), Stufărișurile de la Sic (zonă umedă alcătuită din mlaștini, iazuri și luciu de apă, cu vegetație de stuf și papură) și Valea Legiilor. Aria protejată aflată în bazinul râului Fizeș (afluent de dreapta al Someșului
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
nisip ("Gobio kessleri"), porcușor de șes ("Gobio albipinnatus"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), țipar ("Misgurnus fossilis"), sabiță ("Pelecus cultratus"), fusar ("Zingel streber, Zingel zingel"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), avat ("Aspius aspius"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), caras ("Carassius gibelio"), crap ("Cyprinus carpio carpio"), știucă ("Esox lucius"); Nevertebrate (gândaci, scoici, melci, libelule, fluturi): croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), scoică-mică-de-râu ("Unio crassus", specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie și inclusă în lista roșie a IUCN)), melcul acvatic dungat ("Theodoxus
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
101 specii de pești, aici este concentrată cel mai mare număr de pești cartilaginoși, dar și de pești de apă dulce, precum carpul sau șalăul. Marea Caspică servește mediu de viață unor specii binecunoscute ca labanul, scrumbia, plătica, somonul, bibanul, știuca ș. a. Marea Caspică mai adăpostește și o specie marină de mamifer - foca caspică. Lumea vegetală a Mării Caspice și a malurilor sale este reprezentată de 728 specii, printre care cele mai numeroase sunt algele albastre-verzi, roșii, cafenii etc., urmate de
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
gândacul de colorado ( care provoacă pagube culturilor de cartofi), cărăbușul de mai, rădașca, cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. În râurile comunei se pot găsi specii de pești precum crapul, carasul, linul, bibanul, știuca, somnul, țiparul și altele. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, prepelița, cioara de semănături, vrabia, potârnichea, guguștiucul, fazanul și rar rața și gâsca sălbatică. Dintre mamifere putem
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
silabică", obligă pronunțarea în aceeași silabă a sunetelor. O astfel de echivalare are însă dezavantajul că trebuie să introducă de asemenea un mod de a deosebi perechi de cuvinte în care aceleași sunete vocalice formează diftongi ascendenți și descendenți, precum "știucă" și "știu", pentru a arăta care este vocala purtătoare de accent și care este semivocala. La sfîrșitul unor cuvinte românești precum "rupi", "moși", "dormi", "bani" vorbitorii nativi percep existența unui sunet separat, întrucîtva similar cu vocala , care urmează întotdeauna după
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
de stat de la 23 august 1944. Evreii care plecau atunci trebuiau să-și lase toate bunurile și toți banii, și călătoreau în condiții de război, unii pierind în aceste tentative (cazul navei „Struma”, torpilată de submarinul sovietic ȘC-213 din clasa „Știuca” : toți pasagerii, peste 700, precum și echipajul, s-au încecat în Marea Neagră, cu excepția unuia singur, David Stoliar). În perioada antonesciană au părăsit România circa 60.000 de evrei iar după după 23 august 1944 încă aproximativ 120.000, dintre care mulți
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
și bălți trăiesc numeroase păsări, dintre care cele mai răspândite sunt: rața mare (Anas platyrinha), gâsca sălbatică (Anser fabalis), gârlița (Anser albifrons), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), etc. Speciile de pești care populează apele lacurilor și a bălților, dintre care amintim știuca (Esox lucius), crapul (Cyprinus carpio), șalăul (Stizostedion lucloperca) sunt căutate cu predilecție de pescari, iar în apele Dunării și a brațului Borcea întâlnim somnul (Silurus glanis), sturionii și scrumbia de Dunăre. Fauna de interes cinegetic este reprezentată de căpriori, iepuri
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
se întâlnesc prepelițe, turturele, potârnichi, dumbrăvenci, prigorii etc., iar dintre răpitoare uliul porumbac, șorecarul încălțat, cucuveaua, vulturul pescar. Fazanii colonizați în păduri s-au înmulțit rapid. Ihtiofauna este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța de 200 m spre sud de clădirea S.M.T. Dudescu s-au descoperit trei morminte de incinerație geto-dace. Acestea au fost găsite la adâncimea de 1,40 m în șanțul săpat pentru îngroparea unor conducte de irigat
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
au început să apară fazani. Fauna ichtiologică este reprezentată prin păstrăv (Salmo trutta fario) care ajungea până în zona municipiului Hunedoara, retrăgându-se -în acest moment- mult în amonte datorită poluării Cernei. Se mai întâlnesc, tot mai rar, cleanul (Leuciscus cephalus), știuca (Exox lucius), mreana (Barbus barbus). Zona străbătuta de răul Cerna a fost locuită din cele mai vechi timpuri, lucru atestat de numeroasele cercetări arheologice desfășurate în zonă. Până în secolul XIII evoluția acestei demografică a acestei zone nu poate fi urmărită
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
bază de programe și proiecte”. Au fost prezenți: dl Liviu Borha, vicepreședinte al C.J.T. , alți reprezentanți ai administrației județene, primari și funcționari publici din cadrul primăriilor beneficiare directe ale proiectului (Jimbolia, Recaș, Ciacova, Moșnița Nouă, Variaș, Coșteiu, Boldur, Curtea, Dumbrava și Știuca), reprezentanți ai altor primării din județ interesate de rezultatele proiectului, ai Prefecturii Timiș, ADR Vest, ADETIM etc. Principalele rezultate ale acestui proiect PHARE au fost: instruirea și perfecționarea a 126 funcționari și aleși locali din 41 de primării timișene pe
Agenda2006-09-06-administratie () [Corola-journal/Journalistic/284791_a_286120]
-
scenă Ansamblul «Banatul», nu vor lipsi Ansamblul Ceh din Berzeasca, romii din Ansamblul «Înfrățirea» de la Moldova Nouă, Ansamblul Maghiar din Deta, cel sârbesc de la «Mladost», formația de tineret a Comunității Evreilor din Timișoara, Ansamblul Bulgarilor din Dudeștii Vechi, ucrainenii din Știuca, artiștii germani din Ansamblul «Banater Rosmarein»“, ne-a precizat dl Ciprian Cipu, directorul Centrului de Cultură și Artă al județului Timiș. Atmosfera folclorică va fi întregită de participarea Fanfarei din Recaș și a Ansamblului „Banatul“, într-o ultimă repetiție înaintea
Agenda2003-23-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281093_a_282422]
-
Tulcea, care vizează persoane și firme implicate în pescuit ilegal și evaziune fiscală, informează Poliția Română. Până în acest moment, polițiștii au ridicat zeci de saci cu pește. Au mai fost ridicate cantități însemnate de icre negre și de icre de știucă. Oamenii legii sunt sprijiniți de un elicopter al Inspectoratului General al Aviației din MAI.
Percheziţii în Ialomiţa, Călăraşi Tulcea şi Constanţa. Sunt căutaţi suspecţi de braconaj () [Corola-journal/Journalistic/26249_a_27574]
-
șl pături, satul și sătul, urzeau și urdeau (a urdi, a face urdă), coseau (iarba) și să coșeau (pînile tn cuptor), mințeau și aminteau etc. Cum să vor scrie, tot cu acea ortografie, cuvinte ca: ești, foști, aștept, pușcă, trițcă, știucă, șder etc. Și mai rău stăm cu numele proprii, în privința cărora nu putem consulta nici legătura cuvintelor, nici simțul nostru limbistic. Am pățit-o înșine nu o dată că, asistând la esamenele publice chemând școlarii să răspunză, am fost coreși de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
arapul. Cântărețul popular încearcă o descriere caricaturală a negustorului, utilizând în acest scop o bogată gamă de epitete și comparații: „buzat, / negru și ciudat, / cu solzi după cap, / parcă sunt de crap, / cu solzi mari pe burtă / parcă sunt de știucă.” Se mai adaugă în altă versiune buzele „late, / roșii și umflate”, ochii „refecați, / roșii, bolboșați”, părul „îmbâcsit / și încârlionțit”, mustățile „de rac, / parc-ar fi un drac”. Trăsăturile dizgrațioase, puternic îngroșate, realizează o adevărată întruchipare a grotescului. Într-un viu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
spectacole a Centrului de Cultură și Artă al județului Timișului (str. E. Ungureanu nr. 1). Marele „cobzar al Ucrainei“ va fi omagiat prin cântec, dans și poezie de reprezentanții ucranenilor din Timișoara, Lugoj, Dudeștii Vechi, Sânnicolau Mare, Variaș, Remetea Mică, Știuca, Copăcele, Cornuțel Banat, Zorile, Târnova și ansamblul profesionist „Zorea“ din București. ( I. B.) Cont de trezorerie Direcția Generală a Finanțelor Publice Timiș precizează că, începând cu data de 15 martie a.c., contul de trezorerie al Companiei Naționale „Imprimeria Națională“ S.A.
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
precursori și a avizelor de la Poliție ( C.C.O.A.). ( D. B.) Pescărie Pe str. I. Slavici la nr. 21, în zona Freidorf, s-a deschis în cursul acestei săptămâni un magazin care comercializează pește de Dunăre, viu și congelat: caras, crap, știucă, somn și șalău, la prețuri care pornesc de la 29 000 de lei/kg. Tot aici se mai găsește spre vânzare vin de Recaș la butoi, țuică și pălincă. Magazinul are program de luni până sâmbătă între orele 10-19. ( C. B.
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
Creangă nr. 14 țel. 321203 7238 POPESCU IOAN (n. 1955) Turnu Severin, Str. Al. Castanilor 5, bl. A3, sc. E, ap. 3 țel. 226035 7218 ȘERBĂNESCU NICOLAE (n. 1931) Turnu Severin, Decebal 40, Bl. A1 ap. 11 țel. 313181 3115 ȘTIUCA FLORIN (n. 1950) Turnu Severin, Splai Mihai Viteazul nr. 28, bl. B6, sc. 2, ap. 11 țel. 323155 16249 TUDOR VASILE BARBU (n. 1962) Tr. Severin, str. Sp. M. Viteazu nr. 28 bl. B6 sc. 3 ap. 6 țel. 327685
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Cosmin Budeancă. Interviul se află În AIO-IICCR, având cota 74. Pe aici, prin sat, au venit rușii? Da. Pe la mine au fost... Eu aveam șapte ani, eram În grădină la mama și, cu războiul, ne ascundeam sub gard, că trecea știuca (Stuka - n.n.), avionul ăla care merge repedea... De atuncea știu de el. Și ne ascundeam sub gard ca să nu ne vadă... Mi-era frică... Eu m-am speriet și mi-a turnat mama cositor... (râde - n.n.) Eram copchil atuncea când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să tragă un învățământ oarecare ca rod al experienței. Un vierme se lovea de 200 de ori de un contact electric înainte de a-l ocoli: apoi supus aceluiași experiment, îl ocolea de astă dată după numai 60 de atingeri. O știucă, separată de o plevușcă printr-un ecran abia vizibil se dădea de ceasul morții încercând să-l traverseze, pentru ca în cele din urmă, convinsă de imposibilitatea acestui lucru, să nu mai încerce, nici măcar după îndepărtarea ecranului: era convinsă de inaccesibilitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
acestui lucru, să nu mai încerce, nici măcar după îndepărtarea ecranului: era convinsă de inaccesibilitatea celuilalt peștișor. Un porc aproape că turba dacă era forțat să ajungă la mâncare pe un drum întortocheat. Toate experiențele erau prezentate. Mai întâi viermele, apoi știuca repezindu-se în ecran, porcul gemând înnebunit; și mai apoi, o pisică, un câine, un coyot și o maimuță supuse la diferite experimente. Nimic ce i-ar fi lui de folos. Nici o sugestie, nici o posibilitate de comparație sau raport cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]