551 matches
-
tramvai Nasol = urît; cuvînt inspirat de deformația nazală a cuiva Nasulie = gafă. Similar: a călca pe bec Oale și ulcele = bătut măr, omorît în bătaie; Similar: îndoit, potcovit, cardit, caftit, troznit, mierlit, făcut zdreanță Os = sexul bărbatului. Similar: țeapă, făcăleț, știulete, burghiu, rîmă, pendulă, țipar, șiștoi, carici, rangă, flaut, cosor, ciocan, zdrîng, nodurosu', bîzu', bîzdîc, daravelă, piron, guvid, coadă, sabie Pachetar = deținut vizitat, care împarte mîncarea cu ceilalți. Similar: donator Pastiloman = deținut care se droghează Pisică = deținut bolnav psihic Pișpirică = deținut
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
poftă am mai avut! Ne-am făcut mustăți de la cartofi, dar n-a mai contat. Am golit tot ce aveam de mâncare prin trăistuțe și-apoi, unii s-au întins lângă căpițe, alții s-au băgat în păpușoi (ca să găsească știuleți de fript) și nimeni n-a pomenit de vite. Eu fiind de serviciu, m-am dus să le caut. Mare noroc că paznicul, domnul Olinici Andrei, le-a fugărit din trifoi și le-a mânat pe un pârlog. Erau sătule
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
tărășenia... ci numai că le-am dat apă. Fiind sătule, s-au culcat și ele și-au stat așa, până băieții au copt și porumbul. Era în lapte și avea boabele tare dulci. Mihai înfigea câte un băț în coceanul știuletelui și-i pârlea la flacără, ca la rotisor. Când se lăsă seara, am luat vitele la cireadă și toți am pornit-o cântând spre sat. Mama m-aștepta cu o cină pompoasă, cu toci la tavă, dar eu eram sătulă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și ne-a poftit în livadă. Acolo avea o mulțime de strujeni strânși în popuri. Ne-a spus să ne lăsăm la o pare trăistuțele cu cărți și să ne apucăm de treabă, că-s multe ore de lucru. Rupeți știuleții de păpușoi de pe strujeni și-i despănușați! Îi puneți apoi în coșărci! Noi am încremenit. Ne era frig și ne speria cât de multe popuri erau. Am început treaba. Vai de mâinile noastre! Pănușile aspre ne brăzdau palmele ca niște
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
joacă, atunci copii, acum adulți, oameni gospodari la casa lor, cu nepoți trecuți de vârsta tinereții. Dintre toate activitățile lunilor de toamnă, mie îmi plăcea în mod deosebit "desfăcatul păpușoilor" (despănușatul). Pe aria șurii aveam câteva căruțe de porumb cu știuleți, care trebuia despănușat. Prin septembrie-octombrie, în fiecare seară, aveam "musafiri", ajutoare la porumb. Mama ne dădea câte o pătură, ne înveleam bine picioarele, ne așezam pe pănuși și începeam treaba. Ne adunam cam câte vreo douăzeci și cinci de persoane (copii și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sau n-am înțeles tâlcul lor. Timpul trecea, de muncit se muncea, dar și... somnul venea. Ne scărpinam la ochi și ne era rușine să ne retragem la culcare, tocmai noi, gazda. De aceea începeam a moțăi și ne cădeau știuleții din mână. Tata văzându-mă m-a întrebat: Ce s-a întâmplat? Ai găsit păpușoiul roșu? Arată-ni-l și nouă! N-am găsit nici un păpușoi roșu, nu știu unde stă ascuns, răspundeam eu necăjită. Așa se proceda: cine găsea un porumb
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rămân cu toată puterea lor de muncă, În urma fermierilor la culesul porumbului. În SUA, un om În 10 ore culege În medie un hectar, circa 30 bl. Cantitatea e destul de mare. La noi, un om e folosit numai la ruperea știuleților cu foi cu tot și merge la ½ hectar. Ei se folosesc la cules de un cârlig așezat În palma dreaptă cu o curea. Apucă apoi cu mâna stângă știuletele și cu dreapta, cu cârligul, retează știuletele. Acest cârlig modest a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
destul de mare. La noi, un om e folosit numai la ruperea știuleților cu foi cu tot și merge la ½ hectar. Ei se folosesc la cules de un cârlig așezat În palma dreaptă cu o curea. Apucă apoi cu mâna stângă știuletele și cu dreapta, cu cârligul, retează știuletele. Acest cârlig modest a revoluționat culesul și a fost inventat de un fermier din Iowa În 1892, pentru unchiul său căruia Îi lipsea degetul cel mare. Se dă o deosebită atenție culesului, Întrucât
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
folosit numai la ruperea știuleților cu foi cu tot și merge la ½ hectar. Ei se folosesc la cules de un cârlig așezat În palma dreaptă cu o curea. Apucă apoi cu mâna stângă știuletele și cu dreapta, cu cârligul, retează știuletele. Acest cârlig modest a revoluționat culesul și a fost inventat de un fermier din Iowa În 1892, pentru unchiul său căruia Îi lipsea degetul cel mare. Se dă o deosebită atenție culesului, Întrucât 40 milioane hectare, Într-o țară lipsită
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
toamnă, merită toată lauda. Se acordă premii foarte mari, cu o largă și bine meritată publicitate. Se obțin adevărate recorduri. Un culegător bun poate obține 12,7 bl pe oră, aproape ½ hectar, cu Îngăduință să rămână necules cel mult un știulete din 50 și cel mult 226 grame de foi pe știuleții culeși. Uneori, la cules sunt aduși porcii În așa numita operațiune hoging. Hog Înseamnă porc. În această operație, o anumită suprafață e rezervată porcilor. Experiențele au dovedit că porcii
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
largă și bine meritată publicitate. Se obțin adevărate recorduri. Un culegător bun poate obține 12,7 bl pe oră, aproape ½ hectar, cu Îngăduință să rămână necules cel mult un știulete din 50 și cel mult 226 grame de foi pe știuleții culeși. Uneori, la cules sunt aduși porcii În așa numita operațiune hoging. Hog Înseamnă porc. În această operație, o anumită suprafață e rezervată porcilor. Experiențele au dovedit că porcii adună ultimul bob și sporul lor În greutate e același cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cel obținut la grajd. Pentru marele succes obținut la cules e nevoie și de concursul cailor. Ei sunt docili, bine dresați, Încât pornesc și se opresc la cea mai mică comandă. Astfel fermierul poate culege porumbul de la distanță, de unde azvârle știuleții direct În căruță. În partea opusă culegătorului, căruța are o scoarță mult mai Înaltă, Împiedicându-se astfel căderea știuletului pe câmp. O deosebită dexteritate au fermierii În organizarea muncii la descărcarea căruței și urcarea știuleților În porumbar cu ajutorul elevatorului. În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
porumbul de la distanță, de unde azvârle știuleții direct În căruță. În partea opusă culegătorului, căruța are o scoarță mult mai Înaltă, Împiedicându-se astfel căderea știuletului pe câmp. O deosebită dexteritate au fermierii În organizarea muncii la descărcarea căruței și urcarea știuleților În porumbar cu ajutorul elevatorului. În multe ferme porcii consumă porumbul azvârlit din porumbar. Ei nu dau uruială porcilor, ci numai boabe, nu numai la porci, dar și la bovinele puse la Îngrășat. În curtea rezervată bovinelor puse la Îngrășat se
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
expuneri. Asist și la un banchet al porumbului. Se dau diferite mâncăruri și prăjituri din porumb. Se face istoricul și se evidențiază perspectivele acestei plante. Se propune ca automobilele din Iowa să poarte pe tăblița de circulație, ca emblemă, un știulete de porumb. Mașina mea poartă număr de New-York. Atârn și eu la fereastră un știulete natural. Prof. Th. Schultz Îmi recomandă să mă deplasez În estul statului pentru a vizita un cerc special de fermieri, condus de un inginer bine
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
porumb. Se face istoricul și se evidențiază perspectivele acestei plante. Se propune ca automobilele din Iowa să poarte pe tăblița de circulație, ca emblemă, un știulete de porumb. Mașina mea poartă număr de New-York. Atârn și eu la fereastră un știulete natural. Prof. Th. Schultz Îmi recomandă să mă deplasez În estul statului pentru a vizita un cerc special de fermieri, condus de un inginer bine 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 90 plătit, angajat de către cerc. Un
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
plăci de beton sau pământ ars. În Dakota de nord, după cum am văzut, se Însiloza În căpițe mari, la suprafața solului. Nici aici nu lipsește căruța care Împrăștie uniform gunoiul pe câmp. Cu ajutorul unei secerători - legători se taie porumbul cu știuleți, Înainte de a fi copt, se lasă pe câmp, se cară În măsura În care e nevoie pentru a fi dat la vite. Mașina e denumită corn binder. Nutreț excelent se obține din soia tăiată În pârgă. Pășunea artificială aci se obține din semănarea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
binder. Nutreț excelent se obține din soia tăiată În pârgă. Pășunea artificială aci se obține din semănarea de Poa pratensis (firuță). De mare preț sunt elevatoarele. Aici, cu ajutorul unui elevator se descarcă ușor căruța venită de la câmp și se urcă știuleții În porumbar. Spre seară 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 93 părăsim Urbana. Petru Pană ne conduce până la ieșirea din oraș făcând avantgarda cu mașina sa. Prin Effingham străbatem partea de sud a statului Illinois. Trecem din
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
la soare, Îmi amintesc de căsuțele tătărăști din jud. Constanța, În special din plasa Mangalia. Sunt acoperite multe cu pământ, acoperișurile devenind grădini botanice. Copii strâns Înfășați În scutece, stau În albii În fața casei. Pe prispe, În afară de ardei, stau Înșirați știuleți de porumb, fie pentru a le grăbi coacerea, pentru măcinat, fie pentru a alege o parte pentru sămânță. Întreprinderea anexă cea mai rentabilă, o formează pe marginea șoselelor vânzarea de fotografii ilustrate precum și dansurile. Copiii se adună În jurul mașinilor și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și să facă acum ce zic eu ! Noi eram sculați la 6 dimineața și trimiși la cules porumb ; studenți la Medicină, până în anul șase am fost. Și cu ce ne țineam noi la 6 dimineața, uneori după 15 octombrie, când știuleții erau înghețați bocnă ? Ne țineam cu votcă SĂniuța și cu țigări Carpați. V.A. : Ați fumat ? A.M.P. : Da, da, am fumat țigări Carpați. Mi-amintesc și acum că un coleg al meu care m-a văzut fumând mi-a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Ați fumat ? A.M.P. : Da, da, am fumat țigări Carpați. Mi-amintesc și acum că un coleg al meu care m-a văzut fumând mi-a zis : „Vai, să te vadă bunică-ta ! Uită-te la tine cum arăți la știuleți la 6 dimineața !“. Asta era ! M-ați întrebat ce regret și ce nu regret. Asta-i partea pe care n-o regret ! Deci n-aș da niciuna din taberele mele de muncă de atunci sau din scandalul pe care-l
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
februarie. Admir zilnic frumusețea coarnei și mă Închin Naturii care i-a dat existența. Dar nu numai culesul strugurilor Îmi răscolește trecutul. Și culesul porumbului era plin de farmec, chiar dacă pentru copii era mai obositor. În fiecare seară, carul cu știuleți era descărcat În tinda casei și seara era destinată desfăcatului (depănușatului) În atmosfera de nedescris a poveștilor și a cântecelor de dor și dragoste. Adormeam În foile de porumb și numai În zorii zilei următoare eram duși În pătuțurile noastre
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și-n pauze desene animate! Ei vorbesc acum despre Făcălețu. Guvidele lui Făcălețu. A vrut s-o ia pe una cu japca aseară, de la discotecă. În pușcărie își băgase rulmenți pe pulă. Un lucru util, pentru că acum zici că e știulete de porumb. Nu se infectează. Rupi. Fuți ca un măgar. Toți afară de mine au peste douăzeci de ani. Sunt șomeri sau nu. Doar Motanu are cazier. I-a șparlit găinile unuia. A venit cu căruța ca la piață. Apoi câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
singură dintre „colaboratoarele“ noastre (cum le spuneam și cum le spunea Anatole France curvulițelor care i-au gâdilat bătrânețile de țap lubric) și-a apărat, cu dinții și cu ghearele, pudoarea trupului prea tânăr despuiat cu bruta litate, ca un știulete palid de porumb, de rochiță, de cămășuță și de pantalonașii ei cuminți - cele mai multe dintre ele, dacă nu chiar toate, neîngrijindu-se nici de virtutea lor, cum nici de să nu le vadă lumea și de ce va zice lumea, Într-atâta
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fiului său, bărbatul ne-a cerut o copie a constituției Argentinei, cu tot cu drepturile celor În vîrstă, iar noi i-am promis, plini de entuziasm, că i le vom trimite. CÎnd am reluat călătoria, bătrînul indian a scos de sub haine un știulete de porumb apetisant și ni l-a oferit. L-am terminat repede, Împărțind boabele Între noi În mod democratic. Pe la mijlocul după-amiezii, sub un cer greu, gri și apăsător, am trecut pe lîngă un loc interesant, unde eroziunea a transformat bolovanii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
un mic gunoi fără însemnătate. În dialectul satului nu exista cuvântul „einsam“ șsinguratic, însinguratț, ci numai cuvântul „allein“ șsingurț. Acesta se pronunța „alleenig“, ceea ce sună a „wenig“ șpuținț - și chiar așastăteau lucrurile. Tot așa stăteau lucrurile și în plină porumbiște. știuleții cu păr de moșneag, din care ai fi putut împleti cozi, și cu dinți rupți, galbeni - boabele de porumb. Trupul îți foșnea, însemna tot atât de puțin cât și vântul pustiu prin gunoaie. Gâtlejul ars de sete, pe dinăuntru, iar deasupra ta
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]