419 matches
-
Încărcat, pentru ca a doua zi să poată pleca la drum... ― Aveați normă sau lucrați mai Îngăduit? - a Întrebat tata Toader. ― Unde ai văzut, la ruși, lucru fără normă? - a răspuns bătrânul, după care a continuat: Vaniușa, tractoristul, era un tip șugubăț și prietenos. Îi cam trăgea cu nașparlia. Tot timpul avea asupra lui bidonul plin cu samahoancă. M am Împrietenit cu el. Când mă vedea, mă Întreba de departe: ― Șto tî delaeși, Costea? Idi siuda! Și, scoțând bidonul de la șold, mi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
prin închisorile lui Dej. L-au ridicat din gară, pentru o glumă. Se cam întrecuse cu paharele (spunea ca Sadoveanu, vutcă și ca Alecu Russo, vișinap). Și el, și cei doi "băutori domnești", de vin gratis, plătit, adică, de părintele. Șugubăț, a cerut la bufet "ruși cu ceapă". Așa li se zicea hamsiilor sărate pe-atunci, "ruși". "Vreau să mănînc ruși cu ceapă. Dă-mi să mănînc ruși". Duși au fost la pîrnaie, tustrei. S-a întors după cinci ani, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tremolul sfâșietor al vocii. Genialul Călinescu cântă la o uriașă orgă a ideilor, cutremurându-mă ca și cum aș asculta muzica lui Bach. Coborând de pe podium, profesorul ne zâmbește ironic și complice, se miră odată cu noi de cele Întâmplate și ne face șugubăț cu ochiul, scoțându-ne părintește de sub teroarea propriului spirit. Ce-a fost aceasta? Ce s-a Întâmplat aici? Unde au dispărut acele idei palpabile ca niște pajiști răcoroase În care dansau fauni lascivi și nimfe suave? Parcă totul nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Înăbușindu-și hohotele de râs, cele două liceene sar pe pat, fac să scârțâie arcurile, scot țipete scurte și se prefac a geme de plăcere... Virtuțile inițiatice ale flirtului Dacă s-ar fi petrecut în realitate, comedia aceasta bizară și șugubeață ar fi șocat mulți adulți. Însă putem fi siguri că aceștia ar fi aprobat fără rezerve statornicia virtuoasă și castitatea tenace a Sophiei. "Visați adesea la o mare iubire. Aveți dreptate. Dar învățați să așteptați. Iar în vreme ce așteptați, nu visați
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-l citesc eu singur” (16, p. 266) În 1888, „pârdalnica de boală” îl chinuia rău, crizele devenind din ce în ce mai dese, repetându-se de două, sau chiar de trei ori pe zi. Cu toate acestea, bolnavul nu-și pierde umorul și spiritul șugubăț, fapt ce ne face să subliniem din nou, chiar și în aceste circumstanțe, că Ion Creangă dovedea o adevărată artă de a trăi. Adesea, când era întrebat de sănătate, răspundea ironic, în ciuda înfățișării sale palide și a slăbiciunii trupului: „Mulțumesc
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
se vede că azi dimineață mi-a ieșit înainte vrun popă” credința populară potrivit căreia prima întâlnire în cursul zilei cu un preot prevestește rău pentru acea zi; p. 25, r. 2 : „Numai după pleșcuit umblă” atitudinea mereu hâtră și șugubeață a unor persoane; spiritul mucalit al țăranului ce face haz de necaz cu orice ocazie; 78 r. 31 : „să tot trăiești, să nu mai mori!” aflarea unui loc plin de frumuseți și plăcere abate gândul omului de la rău, chiar și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
zicerea nu se găsește în făcă-tora, și dacă o cauți cu microscopul electronic, dar este unul din fundamentele religiei geților! Nu v-ar mai primi pămîntul adunătură de blestemați sa-taniști pentru crimele făcute împotriva neamului get! Să continuăm cu zicerile șugubețe: ,,16,13 Apoi am văzut ieșind din gura balaurului și din gura fiarei și din gura proorocului mincinos, trei duhuri necu- rate căci semănau cu niște broaște. 16,14 Acestea sînt duhuri de draci care fac semne nemaipomenite și care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
timpului pierdut, copilăria, și orașul ce rămâne mereu străin, sursă de angoase. Voința „modernizării” nu lipsește însă, relevându-se în afișarea identității dintre autor și eul liric, în adoptarea registrului colocvial, în recursul mai frecvent la regionalisme plastice, în asezonarea șugubeață a lucrurilor grave („Cimitirule,/ Nu mă duce cu povești/ Că mă împroprietărești/ C-o fîșie de livadă/ În tăcuta ta ogradă...”), dar mai ales în multiplicarea imaginilor, a căror construcție amintește imediat pe „iconari”. Rezultatele sunt uneori notabile: „S-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
același cu receptorul (beneficiarul) ei. A transforma minciuna în "scop în sine" poate să devină la un moment dat un viciu cvasipatologic, cum ar trebui să îl caracterizăm, de exemplu, pe acela al baronului Münhaussen sau chiar pe acela al șugubățului Păcală. Așa cum sociologia minciunii argumentează prin intermediul relevantelor exemple colectate de J. A. Barnes, respectiv prin considerațiile calitative care le însoțesc, minciuna nu ocolește nici pe tineri nici pe bătrîni, nici pe femei nici pe bărbați, nici pe reprezentanții unei clase
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în călătoria ta ai să ai trebuință și de răi, și de buni, dar să te ferești de omul roș, iară mai ales de cel spân, cât îi putea; să n-ai de-a face cu dânșii, căci sunt foarte șugubeți. Și, la toată întâmplarea, calul, tovarășul tău, te-a mai sfătui și el ce ai să faci, că de multe primejdii m-a scăpat și pe mine în tinerețile mele! Na-ți acum și pielea asta de urs, că ți-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să accepte realitatea probelor arheologice și lingvistice, făcîndu-și din minciună și trădarea de neam și țară adevăruri de necontestat. Că lucrurile stau așa, le servesc latiniștilor un exemplu năucitor. Pe internet există site-ul www:proel.org unde niște spanioli șugubeți de la Universitățile din Madrid și Leon și de la Institutul de lingvistică din Verano spun că la începuturile lumii a fost o limbă pe care ei au numit-o proto-sumeriană. Din aceasta au evoluat în timp Tăr-tăria, Sumer și proto-elamita, confirmînd
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
l-a pus împărat în locul tatălui său Amația... 26,6 A pornit cu război împotriva filistenilor. A dărîmat zidurile Gatului, zidurile Iabnei și zidurile Asdodului și a zidit cetăți în ținutul Asdodului și între filisteni. Mai găsim aici o zicere șugubeață unde Domnul îi vorbește lui Ilie spunîndu-i să plece la marginea pustiei să bea apă din pîrîu iar corbii îl vor hrăni cu pîine și carne dimineața și seara. Corbul ca simbol sacru apare și pe iconițele și tăblițele geților
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
secol. E vorba de un București fanariot, de un pitoresc aparte, degajând o ciudată poezie. Un basm, în care precizia detaliului istoric, social și sugestia rafinată a ambianței creează o aparență de nuvelă istorică. Către un asemenea trecut, epocă a șugubățului Anton Pann, se repliază C. în acești ani, creând narațiuni cu o tentă de străvechime. Lungul nasului (localizare după Aulus Gellius, prin intermediul unui text probabil franțuzesc) e cap de serie pentru poveștile sale orientale, cu agerimi nastratinești, cu irizări de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
pentru creștini se repetă disprețul Marei pentru sași. Amândouă operele reiau dealtfel ideea din Romeo și Julieta, înlocuind conflictul de familii cu ura de rasă. De reținut și figura lui Zelig Șor, evreu cu familie grea, cam bețiv, adaptabil și șugubăț ca un Cilibi Moisi, făcând legătura între tradiționalismul lui Manasse și liberalismul tinerei generații. Neînsemnați sunt ca poeți evreii A. Steuerman-Rodion și Giordano (B. Goldner), cel din urmă, autor de epigrame. A. VLAHUȚĂ Epigon al lui Eminescu, A. Vlahuță (1858-1918
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1 iunie, tu vii Cu bujori și ciocârlii Și cu cete de copii Zâmbete și-al păcii cânt Sol gingaș de bucurii Slavă ție, slavă ție! ¾ POEZII CU TEMATICĂ EDUCATIVA Chipul cifrelor de Alexandru Sabiglian 1 parcă e un băț șugubăț. Poartă chipul tras Cu cozorul pe nas 2 se-ndoaie ușor, Pe un picior, Gâtul vezi, e cam așa, Cum îl are lebădă. 3 a fost un ineluș, Pe-un deget în vârtecuș. Meșterul le-a rupt în două, Să
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
face ocolul lumii și p-ormă, hop! Pe cînd eu, n-am decît puntea asta ca să-mi iau avînt, înainte de a sări în întîmpinarea talazului. Dar nu face nimic, totu-i doar o glumă, vorba cîntecului de odinioară: Furtuna-i șugubeață, Iar balena-ți rîde-n față, Dînd din coada ei măreață - Tii, ce vesel, jucăuș și hîtru e oceanul! Ci spuma-n juru-i zboară, Cînd balena cruntă ară Apele ce-o înconjoară - Tii, ce vesel, jucăuș și hîtru e oceanul! Un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
spectacolului exemplar de la un capăt la celălalt. DA sau NU un spectacol intens artistic. O artă intens angajată. O angajare intens mobilizantă. O mobilizare intens politică. O politică intens convigătoare. PS: Nostima metaforă concretă, sau fabula cu obiecte, sau sinteza șugubeață cu trombonul, ramele goale și căldărușa de pompieri din debaraua anexă, fac ca cutia roșie, spațiul unde se ține ședința să vorbească mult mai mult decât ceea ce nu se poate spune. (Nelu Ionescu) 1978 ÎNAINTE DE TĂCERE Casa de Filme UNU
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
poetului național. Așa cum arată pictura lui nea Mărinică, zglobie ca o zi de talcioc, îi bănuim, în subteranele-i axiologice, și o subtilă manevră a Cotroceniului (unde poetul-pictor mănîncă fără să plătească), manevră menită a-l propulsa încă o dată pe șugubățul poet, acum și cu ajutorul culorilor, decisiv, în orbita Nobelului. Ajunse, de aici, de la Casa Armatei (sau piața Matache, sau...), prin canalele diplomatice, în Suedia, glumițele plastice ale simpaticului nostru parodist au toate șansele internaționalizării. Se pare că, vai, ce n-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ursului, tatăl Îi dă o povață, constituită În motivul central al basmului, așa zisul sfat părintesc. Prâslea a fost sfătuit de Crai să se ferească În drumul său de omul roșu și mai ales de cel spân „că sunt oameni șugubeți.” Desfășurarea acțiunii Fiul Craiului este păcălit, În cele din urmă, prin vicleșug, de către un Spân și Îl face slugă sub amenințarea morții, când a coborât Într-o fântână ca să ia apă. Feciorul de Împărat este nevoit să jure că nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]